Era februarie ’79, iar viscolul mușca din Moldova cu o furie rară. Un autobuz Ikarus al ITA Vaslui, pe ruta Bârlad–Vaslui, înainta cu greu prin câmpul alb dintre Puiești și Muntenii de Sus. La bord, 52 de suflete. Vântul bătea lateral, împingând zăpada nu în jos, ci în toate direcțiile. Vizibilitatea scăzuse sub zece metri. Șoferul, un om cu două decenii de drumuri în spate, a redus viteza la 10 km/h. Apoi, roțile din spate au alunecat. Autobuzul s-a oprit din înaintare. După câteva eforturi de a ieși din șleaul în care nimerise, șoferul a renunțat oprind motorul pentru a face economie. Afară erau –24°C.

Înăuntru, încă se respira. Oamenii purtau paltoane groase, cojoace, fulare tricotate acasă. Nimeni nu a țipat. Nimeni nu a cerut explicații. Erau muncitori întorși de la schimbul unu, o învățătoare cu geanta plină de caiete, două femei cu sacoșe de mâncare, trei militari în termen, un copil de patru ani și un bătrân în drum spre spital.

Pe la ora 21, frigul a început să muște. Geamurile s-au acoperit cu gheață. Aerul se vedea când respirai. Atunci, o voce calmă a spus:

— Haideți mai în față!

Fără ceartă, fără comandă, oamenii s-au strâns în jumătatea din față. Tinerii au stat în picioare. Copilul a fost așezat pe două genți, învelit cu grijă. Bătrânul a fost mutat în centru, acolo unde căldura umană era mai densă. O femeie a scos un termos cu ceai. Alta, pâine proaspătă. Cineva avea slănină — tăiată cu briceagul, pe genunchi, în felii subțiri, împărțite la toți. Nimeni nu a ascuns nimic. Nimeni nu a cerut mai mult decât i se dădea.

La miezul nopții, copilul a plâns. Nu de foame, ci de frig. Mama lui tremura. Două femei și-au dat paltoanele. Un militar l-a ținut lipit de piept, sub uniformă, până ce ochii mici s-au închis din nou.

Noaptea a trecut încet. Oamenii au vorbit — scurt, sincer. Povestiri de viață, amintiri din copilărie, glume vechi. Frigul era acolo, dar frica nu. Dimineața, autobuzul era îngropat până la geamuri. Șoferul a ieșit de câteva ori, întorcându-se cu obrajii albi de ger. Nimeni nu l-a certat. Cineva i-a înfășurat o eșarfă la gât. Fără cuvinte.

Ajutorul a venit abia după-amiaza. Un tractor de la C.A.P., cu lanțuri groase, a tăiat zăpada prin câmp. A durat două ore să elibereze autobuzul. Când ușa s-a deschis, oamenii au coborât pe rând, calm, fără înghesuială. La Vaslui, la autobază, i-au primit cu ceai fierbinte. Doi au fost duși la spital cu degerături ușoare. Copilul era bine. Bătrânul — cu o zi întârziere — a ajuns la analize.

Nimeni nu a cerut interviuri. Nimeni nu a fotografiat. Povestea a rămas între ei — un secret înghețat al solidarității.

Astăzi, când un autobuz întârzie și oamenii țipă, filmează, cer vinovați, e greu de înțeles cum, în iernile acelei Românii sărace, supraviețuirea venea dintr-un gest simplu: a sta lângă celălalt. Pentru că atunci, oamenii erau mai săraci, mai obosiți, mai flămânzi… dar infinit mai împreună.

Rața cu aripi verzi reprezintă una dintre cele mai mici specii de rațe din America de Nord, măsurând doar aproximativ 35-40 de centimetri în lungime și cântărind sub jumătate de kilogram. Această pasăre migratoare, cunoscută pentru agilitatea sa în zbor, preferă zonele umede precum lacuri, mlaștini și râuri, unde își găsește hrana formată din semințe acvatice, insecte și plante mici.

Masculii se disting prin penajul strălucitor: capul castaniu înconjurat de o bandă verde intensă în jurul ochilor, iar aripile prezintă pete verzi metalice care strălucesc în lumină. Femelele, mai discrete, au un colorit maroniu cu dungi, perfect camuflat pentru protecție în timpul clocitului. Aceste rațe formează stoluri mari în sezonul de iarnă, migrând spre sud pentru a evita gerul, și revin primăvara pentru a cuibări în regiuni nordice.

Grație vitezei și manevrabilității lor, ele evită prădătorii cu ușurință, contribuind la echilibrul ecosistemelor acvatice prin dispersarea semințelor. Observarea lor în natură oferă un spectacol captivant, subliniind frumusețea vieții sălbatice.

Semnificația istorică a zilei de 11 ianuarie este bogată în evenimente care au modelat lumea modernă. Printre cele mai notabile se numără prima demonstrație publică a codului Morse de către Samuel Morse în 1838, care a revoluționat comunicațiile, și prima injecție cu insulină administrată unui pacient cu diabet în 1922, salvând milioane de vieți. De asemenea, în 1908, a fost creat Monumentul Național Grand Canyon, protejând una dintre minunile naturale ale lumii, iar în 2010, un cutremur devastator a lovit Haiti, cauzând peste 200.000 de victime și o criză umanitară majoră. Aceste momente subliniază diversitatea impactului istoric al acestei date.

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

532 – Imperiul Bizantin – A început, la Constantinopol, răscoala Nika, care a fost reprimată de către comandantul militar Belisarius, răsculații fiind masacrați în hipodrom.

1158 – Vladislav al II-lea devine regele Boemiei. Vladislav al II- lea Premysl (cca. 1110 – 18 ianuarie 1174) a fost duce al Boemiei din 1140 până în anul 1158, când a fost ales rege. În anul 1172 a abdicat în favoarea fiului său Frederic.

1494 – Moare Domenico Ghirlandaio (Domenico di Tommaso di Currado di Doffo Bigordi), artist italian (născut în 1449).

1569 – Este înființată prima loterie consemnată documentar din Anglia.

1571 – Nobilimea austriacă obține libertatea religioasă.

1600 – Împăratul Sfântului Imperiu Romano-German, Rudolf al II-lea, primește solia lui Mihai Viteazul, condusă de banul Mihalcea, care cerea recunoașterea domnului român ca principe al Transilvaniei.

1693 – Vulcanul Etna erupe. Un cutremur puternic provoacă masive distrugeri în Sicilia și Malta.

1753 – A fost deschis British Museum.

1805 – În Statele Unite este creat Teritoriul Michigan.

1838 – În seara zilei de 11 ianuarie (stil vechi)/23 ianuarie (stil nou), în regiunea Vrancea se producea al doilea seism distrugător din secolul al XIX-lea, pe teritoriul actualei Românii, cutremur care a provocat pagube importante cu deosebire în Muntenia, inclusiv în București. Seismul vrâncean de la 23 ianuarie 1838 (creditat cu o magnitudine Ms=7,3/Mw=7,5) a fost al doilea cutremur ca ordin de mărime produs în zona Vrancea după cel din anul 1802.

1851 – În China, răsculații taipini proclamă “Statul ceresc al marii păci”. (Căderea Nankinului la 19 iulie 1864 ; înfrângerea războiului țărănesc al taipinilor).

1861 – Statul Alabama își declară secesiunea față de SUA.

1865 – A avut loc la Cernăuţi prima adunare a “Societăţii pentru cultură şi literatură română din Bucovina”.

1874 – Moare Gail Borden, comerciant american, inventatorul laptelui condensat și al extractului de carne (numit meat biscuit); (n.9 noiembrie 1801).

11 ianuarie – 4 iulie 1879 – Războiul zulușilor a fost un conflict purtat de Anglia și de Teritoriile Zuluse în 1879 din estul Africii de Sud. În 1843 Marea Britanie avea două colonii în Africa de Sud: Cape (Cape Town) și Natal (Provincia KwaZulu-Natal). Descoperirea de aur și diamante în anii 1860 au determinat Biroul Colonial condus de Lordul Carnarvon să ia în considerare formarea în tot sudul Africii a unei confederații britanice, ceea ce ar fi implicat anexarea statelor locale independente, cum erau Transvaal și Teritoriile Zuluse. În 1877 Transvaal a fost anexat.

1883 – S-a născut Ion Bâlea, autorul celei mai bogate şi valoroase culegeri de folclor din Maramureş, realizată între anii 1905-1909 şi 1910-1913, parţial în colaborare cu Tiberiu Brediceanu şi Bela Bartok; (m.13.05.1969).

1906 – S-a născut sculptorul Boris Caragea, membru corespondent al Academiei Române (“Monumentul Victoriei” – Constanţa, “Maternitate” – Eforie, “Enescu” – Detroit, SUA); (m.08.08.1982).

1909 – Congresul Partidului Naţional Liberal l-a ales pe Ionel I.C. Brătianu preşedinte.

1922 – A fost folosită pentru prima dată insulina pentru tratamentul diabetului. Pacientul a fost un tânăr canadian de 14 ani, Leonard Thompson.

1923 – Armatele franceze și belgiene au ocupat regiunea Ruhr pentru a obliga Republica de la Weimar să-și plătească despăgubirile de război datorate după Primul Război Mondial.

1925 – Apare ziarul “Socialismul “, organ al Partidului Social-Democrat din România, având în calitate de redactor-şef pe Conatantin Titel Petrescu. Ziarul a fost ulterior redenumit în “Lumea nouă ” şi va apărea pînă în 1940.

1928 – Moare Thomas Hardy, scriitor englez („Tess d’Urberville”, „Jude Nestiutul”, „Primarul dinCasterbridge”); (n. 1840).

1931 – Este semnat decretul guvernului român privind dizolvarea Gărzii de Fier (primul decret de dizolvare a Gărzii de Fier), iar conducătorul ei, Corneliu Zelea Codreanu, a fost arestat. În februarie, însă, justiţia a decis în favoarea lui Codreanu şi a organizaţiei sale. Guvernul Iorga-Argetoianu a reînnoit în martie 1932 decretul de dizolvare.

1940 – La Leningrad, are loc premiera baletului “Romeo şi Julieta” de Serghei Prokofiev.

1942 – Al Doilea Război Mondial: Japonia declară război Olandei și invadează Indiile Orientale Olandeze.

 1942 – Japonezii ocupă Kuala Lumpur, în Malaezia britanică.

1943 – Al Doilea Război Mondial: Statele Unite și Marea Britanie renunță la pretențiile teritoriale din China.

1943 – Se încheie un Protocol germano-român prin care guvernul Antonescu se angajează să continue războiul împotriva U.R.S.S., cu condiţia ca Germania să sporească ajutorul militar pentru echiparea unor noi unităţi care să le înlocuiască pe cele pierdute sau decimate la Stalingrad, cotul Donului şi în Caucaz.

1944 – A fost executat prin împuscare, sub acuzația de înalta trădare, după cea fost judecat de un tribunal fascist, politicianul Galeazzo Ciano, fost ministru al afacerilor externe al Italiei și ginerele dictatorului italian Benito Mussolini. (n. 1903)

1946 – Comunistul Enver Hoxha proclamă Republica Populară Albania, și se declară pe el însuși, președinte.

1958 – Revolta țărănească de la Cudalbi –  La 11 ianuarie 1958, avea loc în comuna Cudalbi din judeţul Galaţi una dintre cele mai ample mişcări ţărăneşti împotriva procesului de colectivizare. Sediul Sfatului Popular şi al GAC-urilor „Drumul lui Lenin” şi „Tudor Vladimirescu” au fost devastate, iar cererile de adeziune la colectiv au fost rupte şi incendiate. În urma intervenţiei autorităţilor comuniste, zeci de țărani au fost arestați. 27 de persoane au primit condamnări cuprinse între 6 ani închisoare corecţională şi 25 de ani muncă silnică, fiind acuzate de delictul de „uneltire contra ordinii sociale” sau de „acte de teroare”.

1958 – Ion Gheorghe Maurer a fost ales preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale.

1963 – La Los Angeles, s-a deschis prima discotecă din lume, “Whisky a-go-go”.

1972 – Pakistanul de Est își schimbă numele în Bangladesh,dupa obtinerea independentei ca urmare a infrangerii Pakistanului in razboiul indo-pakistanez.

1982 – NATO condamnă URSS pentru sprijinul acordat generalului Jaruzelski, în acţiunile acestuia de inabusire a manifestaţiilor de protest din Polonia.

1990 – Aproximativ 300.000 de oameni demonstrează pașnic în favoarea independenței Lituaniei față de Uniunea Sovietică.

2002 – La închisoarea Guantanamo Bay (Cuba) au început să sosească primii prizonieri membri ai grupării teroriste Al-Qaeda.

1990 – S-a înregistrat Partidul Național Țărănesc Crestin-Democrat (PNȚCD), avându-l ca lider pe Corneliu Coposu, unul dintre colaboratorii apropiați ai lui Iuliu Maniu.

1998 – Peste 100 de persoane au fost ucise în masacrul de la Sidi-Hamed din Algeria.

2013 – Protestele sociale din România din 2013. Pe 11 ianuarie 2012, Emil Boc semna demiterea lui Raed Arafat din funcţia de subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii, iar românii ieșeau în stradă să protesteze față de această decizie și, implicit, față de Putere.

2014 – A murit Ariel Sharon (Ariel Scheinermann), general și politician israelian, cel de-al 11-lea prim ministru al Israelului între anii 2001- 2006;

2020 – China – FAST, cel mai mare radiotelescop din lume, a devenit operaţional.