Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 6°C | Anul XI Nr. 547

La zi

Semnificația istorică a zilei de 10 aprilie

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1647 – Sfințirea mânăstirii Plumbuita din București.

1710 – Intră in vigoare Statutul Anne, o lege a Parlamentului britanic prin care erau pentru prima dată drepturile de autor.

1741 – Războiul de Succesiune Austriacă: Trupele împărătesei austriece Maria Theresa de Habsburg (1740-1780) au fost înfrânte de armata prusacă, aflată sub comanda regelui Frederic al II-lea, la Mollwitz

Advertisement

1809 – A început Războiul celei de-a cincea coaliții. Austria invadează Bavaria.

1821 – Patriarhul Constantinopolului Grigorie al V-lea a fost spânzurat la ordinul sultanului otoman Mahmud al II-lea.

1848 – (29 martie) Domnitorul Mihail Sturdza înăbușă mișcarea revoluționară din Moldova cu forța armată.

1849 – Au avut loc primele tratative dintre conducătorii Revoluției romanilor transilvăneni în frunte cu Avram Iancu, si reprezentanții revoluționarilor maghiari.

1877 – România rupe relațiile diplomatice cu Turcia în ajunul izbucnirii războiului de independență.

Advertisement

1884 – Apare, la Iași, „Revista socială” (până în august 1887, cu întreruperi), prima publicație teoretică socialistă din România.

1912 – S-a născut Ilie Cleopa, arhimandrit și duhovnic la Mănăstirea Sihăstria;

1912 – Vasul „Titanic” a plecat în primul și singurul sau voiaj de Southampton, Anglia spre New York, SUA.

1919 – A murit Emiliano Zapata, figura marcantă a Revoluției Mexicane din 1910.

1922 – A început Conferința economică internațională de la Geneva, care a avut ca obiectiv examinarea modalităților de refacere economică a Europei centrale și răsăritene. Au participat 30 de state.

Advertisement

1925 – Scriitorul F. Scott Fitzgerald a publicat romanul „Marele Gatsby”.

1932 – S-a constituit Partidul Național Agrar, condus de Octavian Goga, prin retragerea grupării din Partidul Poporului.

1937 – Principele Nicolae, fiul regelui Ferdinand și al reginei Maria, a fost decăzut din rangul de membru al familiei regale, printr-un decret regal, ca urmare a căsătoriei morganatice cu Ioana Dumitrescu-Doleti. El s-a exilat în același an, sub numele de Nicolae Brană.

1944 – A fost produsă pentru prima dată chinina sintetică, de către Dr. Robert Burns Woodward și Dr. William von Eggers Doering.

1944 – Al doilea război mondial – Eliberarea Odessei.

Advertisement

1954 – A murit Auguste Marie Louis Nicolas Lumière (19 octombrie 1862, Besançon, Franţa – 10 aprilie 1954, Lyon). Împreună cu fratele său Jean Louis a inventat primul aparat de filmat și a primului aparat de proiecție cinematografică.

1963 – Submarinul nuclear american Thresher s-a scufundat departe de Cape Cod, în Atlantic. Au murit 129 de oameni.

1970 – Paul McCartney anunţă destrămarea trupei “Beatles” din motive personale și profesionale.

1972 – A fost semnată Convenția privind interzicerea perfecționării producției și stocării armelor bacteriologice (biologice) și a toxinelor și distrugerea lor. Convenția a intrat în vigoare la 26 martie 1975.

1988 – Mihail Gorbaciov propune limitarea armelor nucleare tactice și oferă garanții potrivit cărora Uniunea Sovietică își va distruge tot arsenalul chimic.

Advertisement

1990 – Guvernul Român a cerut Regelui Mihai să-și amâne vizita în România pentru o dată ulterioară alegerilor.

1994 – Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Tratatul de aderare la Comunitatea Statelor Independente și la Uniunea Economică, documente semnate anterior de președintele Mircea Snegur.

2001 – În Olanda fost adoptată legea care recunoaște eutanasia ca act legal, prin confirmarea de către Senat a votului exprimat în camera inferioară a Parlamentului olandez, cu 104 favorabile și 40 împotrivă.

2010 – Moare în tragedia aviatică de la Smolensk, Lech Kaczyński, președintele Poloniei între anii 2005 – 2010 (n. 1949). Se îndrepta împreună cu soția și zeci de înalți demnitari ai Statului polonez la Katyn, unde urmau să aibă loc ceremoniile de comemorare a miilor de ofițeri polonezi prizonieri, masacrați de sovietici în timpul celui de-al doilea război mondial, la ordinul lui Stalin.

2019 – Cercetătorii de la Event Horizon Telescope au obținut prima imagine a unei găuri negre. A fost fotografiată de o rețea de opt telescoape din întreaga lume.

Advertisement

2019 – Fosilele unei noi specii umane, au fost descoperite în Filipine. Oamenii de știință au anunțat miercuri că au descoperit fosilele unei noi specii umane cu caracteristici morfologice unice, ai cărei reprezentanți au trăit pe insula Luzon din Filipine, în urmă cu peste 50.000 de ani, informează AFP.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

Italia sub furia apelor: sudul peninsulei devastat de un ciclon violent

Published

on

Sudul Italiei trăiește zile de coșmar după trecerea unui ciclon extrem de puternic, care a lovit cu o violență rar întâlnită regiunile de coastă. Sicilia, Calabria și zone întinse din Sardinia au fost transformate în câmpuri de ruină, cu localități inundate, drumuri rupte și mii de oameni forțați să-și părăsească locuințele.

Furtuna a izbucnit brusc, alimentată de mase de aer cald și umed care au amplificat intensitatea fenomenului. Rafalele de vânt au depășit viteze greu de imaginat, smulgând acoperișuri, doborând copaci seculari și aruncând mașini în albiile râurilor umflate. În mai multe zone, nivelul apei a crescut într-o singură oră cât într-o lună întreagă de ploi obișnuite, provocând inundații fulger care au surprins comunitățile nepregătite.

În Sicilia, autoritățile au descris situația drept „un tablou de război”. Străzi întregi au fost înghițite de torenți, iar alunecările de teren au izolat sate întregi. Echipele de intervenție au lucrat neîntrerupt pentru a salva oameni blocați în case, în mașini sau pe acoperișuri, în timp ce nivelul apelor continua să crească. Porturile au fost închise, transportul feroviar a fost suspendat, iar rețelele de electricitate au cedat în numeroase localități.

Calabria a fost lovită la fel de dur. Râurile au ieșit din matcă, iar podurile au cedat sub presiunea apelor. În unele zone, drumurile au fost complet măturate, lăsând în urmă doar cratere și bucăți de asfalt sfâșiate. Mii de familii au rămas fără acces la apă potabilă și electricitate, iar autoritățile au instalat centre temporare pentru cei evacuați.

Advertisement

Guvernul italian a declarat stare de urgență, mobilizând resurse suplimentare pentru intervenții rapide și pentru sprijinirea comunităților afectate. Specialiștii avertizează că reconstrucția va dura luni întregi, poate chiar ani, având în vedere amploarea pagubelor și instabilitatea solului în zonele montane.

Peisajul lăsat în urmă de ciclon este unul dramatic: câmpuri acoperite de mâl, porturi devastate, cartiere întregi transformate în lagune și oameni care privesc neputincioși spre ceea ce a mai rămas din casele lor. Italia se confruntă din nou cu fragilitatea sa în fața fenomenelor meteorologice extreme, tot mai frecvente și mai violente.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Bolojan: Până la deficit sub 3%, adoptarea euro nici nu se pune pe agendă

Published

on

Premierul Ilie Bolojan a declarat clar, în conferința comună de presă de la Berlin cu cancelarul german Friedrich Merz (ianuarie 2026): „România a avut în acești ani deficite foarte mari și până nu atingem o cotă de deficit care să se situeze sub 3%, aderarea la zona euro nu este pe agendă.”

El a explicat că Bulgaria a reușit adoptarea euro de la 1 ianuarie 2026 tocmai pentru că îndeplinește criteriul deficitului sub 3% din PIB, în timp ce România este departe de această țintă. Deficitul actual este estimat la 6,2–6,3% în 2026, iar angajamentul ferm al guvernului este reducerea treptată până la 3% în jurul anului 2030.

Bolojan a subliniat că tema adoptării euro ar putea deveni prioritate majoră abia la alegerile parlamentare din 2028, când partidele să poată semna un acord național similar celui pentru aderarea la UE sau NATO. Până atunci, corecția fiscală rămâne esențială: menținerea deficitului în scădere, reforme în administrație, reducerea cheltuielilor inutile și lichidarea companiilor de stat cu pierderi mari.

În condițiile actuale, intrarea în mecanismul ERM II (pas obligatoriu înainte de euro) devine imposibilă fără deficit stabil sub 3% timp de mai mulți ani. Prin urmare, scenariile realiste pentru adoptarea euro rămân 2031–2032 sau chiar mai târziu, dacă ritmul reducerii deficitului nu accelerează.

Advertisement

Pe scurt:

  • Deficit sub 3% – condiție obligatorie, altfel euro nu se discută
  • Țintă 2030 – angajament oficial pentru 3%
  • 2031+ – dată probabilă pentru trecerea la euro

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Deputat AUR de Călărași avertizează: „Românii, predați recuperatorilor de creanțe”

Published

on

Un deputat AUR din județul Călărași lansează un avertisment dur cu privire la un proiect de lege aflat în dezbatere publică la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, care vizează creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale. Potrivit parlamentarului, dincolo de formularea tehnică, proiectul ascunde un mecanism cu impact major asupra populației vulnerabile.

În centrul criticilor se află articolul XVII al proiectului, care ar permite primăriilor să cesioneze sumele restante din impozite, taxe și amenzi către executori judecătorești sau firme private de recuperare, inclusiv din afara țării. În acest scenariu, datoriile către stat ar putea fi transformate în creanțe comerciale, administrate de entități private, cu posibilitatea aplicării de comisioane și costuri suplimentare.

Deputatul atrage atenția că legea nu face distincție între persoanele care refuză plata și cele care, din motive obiective, nu pot achita dările restante. Pensionari cu venituri reduse, familii afectate de șomaj sau persoane cu probleme medicale ar putea ajunge, susține acesta, direct sub presiunea firmelor de recuperare, cu riscul popririlor pe salarii, pensii sau conturi.

„O datorie mică se poate transforma rapid într-un coșmar”, avertizează parlamentarul, care acuză statul că își transferă responsabilitatea către mediul privat, lăsând presiunea și consecințele în seama recuperatorilor. În lipsa unor măsuri de protecție socială sau a unor soluții diferențiate, proiectul este descris drept o formă de sancționare a sărăciei.

Advertisement

În mesajul public, deputatul AUR merge mai departe și susține că adoptarea legii ar putea deschide calea executărilor silite asupra bunurilor, inclusiv a locuințelor, în cazul în care datoriile cresc din cauza penalităților și comisioanelor. În acest context, există riscul ca proprietari români să își piardă casele în favoarea unor entități care au cumpărat creanțele.

Parlamentarul califică proiectul nu ca pe o reformă fiscală, ci ca pe „un atac direct asupra celor mai vulnerabili”, acuzând statul că își „vinde cetățenii” și că renunță la rolul de protecție socială. Dezbaterea publică asupra actului normativ este în desfășurare, iar poziția exprimată readuce în prim-plan temerile legate de impactul social al politicilor fiscale și administrative.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading