La zi
Semnificația istorică a zilei de 1 iulie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1569 – Regatul Poloniei și Marele Ducat al Lituaniei au semnat actul Uniunii de la Lublin, prin care cele doua state se uneau, formând Uniunea Polono-Lituanian, numită în mod oficial „Republica celor două națiuni” ori „Federația celor două națiuni„, o federație monarhica formată de Regatul Poloniei si Marele Ducat al Lituaniei, care a existat până la ultima împărțire a Poloniei din anul 1795.
1690 – Bătălia de la Boyne (1/11 iulie 1690), parte a Războiului Marii Alianțe.
1770 – Cometa Lexell, descoperită de astronomul Charles Messier, trece la doar 0,015 unități astronomice (2,2 milioane kilometri) de Pământ, cel mai aproape dintre toate cometele observate de-a lungul istoriei.
1822 – Este abolit regimul fanariot si sunt restabilite domniile pământene in Moldova si Țara Românească. Rolul activ jucat de domnitorii fanarioți în revoltele grecilor de după 1820 şi haosul provocat de mișcarea Filikí Eteria în Moldova și Muntenia, ca și răscoala condusă de Tudor Vladimirescu în 1821, au dus la încetarea numirii de domnitori din rândul membrilor familiilor fanariote în ambele principate românești.
1839 – A murit Mahmud al II-lea al Imperiului Otoman.
1862 – Prințesa Alice a Regatului Unit, a doua fiică a reginei Victoria, s-a căsătorit cu Prințul Ludovic de Hesse, viitorul Ludovic al IV-lea, Mare Duce de Hesse.
1863 – În timpul războiului civil american, a început Bătălia de la Gettysburg (1 iulie – 3 iulie 1863), considerată punctul de cotitură în favoarea Uniunii.
1867 – A intrat în vigoare Legea Americii de Nord Britanice, prin care Provincia Canada, New Brunswick și Nova Scoția erau comasate formând dominionul federal al Canadei.
1872 – S-a născut aviatorul francez Louis Bleriot, primul care a reușit traversarea Canalului Mânecii.
1878 – S-a încheiat Congresul de pace de la Berlin. Prin Tratatul de pace s-au recunoscut independența României și drepturile ei asupra Dobrogei. Județele Cahul, Bolgrad și Ismail, din sudul Basarabiei, aflate în componența României, sunt reîncorporate Imperiului Țarist.
1891 – A murit Mihail Kogalniceanu, om politic, istoric, scriitor si publicist roman, orator aprecia.
1902 – A apărut, la Budapesta, apoi la Sibiu, revista literară românească ”Luceafărul”, care a lansat doi dintre cei mai reputați scriitori de la începutul secolului: Octavian Goga și Ion Agârbiceanu.
1903 – Începe prima ediție a Turului Franței.
1908 – SOS a fost adoptat ca semnal internațional de urgență.
1916 – În prima zi a Bătăliei de pe Somme, 19.000 soldați ai armatei engleze au fost uciși, iar 40.000 au fost răniți.
1920 – Se înființează, la Sibiu, in România, Școala militară de ofițeri activi de infanterie (inaugurată la 19 decembrie), în prezent Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”.
1921 – În conformitate cu agenția de știri Xinhua la Shanghai a fost fondat Partidul Comunist Chinez.
1923 – Autoritățile din Canada adopta Legea de excludere a chinezilor din această țară. Populația de etnie chineza din Canada a crescut de la 17,043 persoane în 1901 la 36.924 persoane în 1921.
1933 – S-a născut medicul neurochirurg Leon Dănăilă, considerat unul dintre cei mai buni neurochirurgi din Europa, membru titular al Academiei Române din 2004.
1935 – A fost înființată Academia de Medicină din România, al cărei fondator a fost dr. Daniel Danielopolu. Instituția, denumită în prezent Academia de Științe Medicale (ASM), a fost desființată în 1948 și reînființată în anul 1969.
1940 – Incidentul armat de la Vicovu de Sus, Parte a Retragerii Armatei României din Basarabia și Bucovina în 1940.
1942 – Al doilea Război Mondial – A început Prima Bătălie de la El Alamein (1 – 27 iulie 1942), în nordul Africii, între trupele naziste si cele ale aliaților occidentali.
1960 – Independența Rwanda și Burundi.
1961 – S-a născut Diana Spencer, Prinţesă de Wales, soția printului moștenitor al tronului Marii Britanii, Charles.
1968 – România a semnat Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare, intrat în vigoare la data de 5 martie 1970).
1990 – Reunificarea Germaniei: Germania de Est accepta ca monedă marca vest-germana. A fost un pas important spre unirea economiilor celor două Germanii.
1991 – La Praga a avut loc ultima consfătuire a Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, la care s-a hotărât desființarea acesteia.
1993 – În România a intrat în vigoare taxa pe valoare adăugată (TVA) și sunt liberalizate completă prețurile, măsură aprobată prin Legea nr. 130/1992.
1996 – Pentru prima dată în lume, in Australia se votează o lege prin care a fost autorizata eutanasierea.
1997 – Marea Britanie a transferat Republicii Populare Chineze, suveranitatea asupra Hong Kongului.
2002 – Și-a început activitatea la Haga, Curtea Penală Internațională, primul tribunal permanent însărcinat cu pedepsirea crimelor de război.
2004 – A murit Marlon Brando, actor american.
2004 – Populația Canadei a ajuns la 31 946 316 persoane, a comunicat Centrul canadian de statistică.
2004 – Postul de radio România Tineret emite doar pe internet, devenind un post experimental. Directorul postului este numit actorul Florian Pitiș.
2005 – Intră în circulație leul nou, urmând ca până la 31 decembrie 2006, leii vechi să circule în paralel cu cei noi.
2008 – Președintele francez Nicolas Sarkozy a preluat președinția UE, într-o atmosferă de criză accentuată de refuzul Poloniei de a ratifica Tratatul de la Lisabona și de criticile virulente formulate de Bruxelles la adresa sa.
2014 – Fostul președinte al Franței, Nicolas Sarkozy, a fost pus sub acuzare pentru corupție activă și trafic de influență.
2016 – Curtea Constituțională din Austria a anulat rezultatul alegerilor prezidențiale din mai și a dispus organizarea unui nou scrutin. Curtea a constatat ca la votul prin corespondență au existat nereguli ce ar fi putut vicia rezultatul final. Marja de voturi dintre cei doi candidați a fost mai mică de 1%.
2018 – În Franța, gangsterul Rédoine Faid, condamnat la 25 de ani de închisoare, pentru un jaf armat eșuat, în timpul căruia un polițist a fost ucis, a evadat din închisoare după ce trei complici înarmați au aterizat cu elicopterul în curtea penitenciarului.
2019 – Afganistan: Atac al talibanilor la Kabul soldat cu cel puțin șase morți și 84 de răniți. Un atac cu mașină-capcană și cu arme de foc în capitala Kabul s-a încheiat luni după aproape 11 ore, soldându-se cu cel puțin șase morți, printre care și doi polițiști, relatează DPA.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Mierea cu cătină este un produs natural care combină dulceața și proprietățile curative ale mierii cu beneficiile extraordinare ale fructelor de cătină (Hippophae rhamnoides). Această combinație este considerată un adevărat superaliment, apreciat pentru gustul său unic și efectele pozitive asupra sănătății. Iată tot ce trebuie să știi despre acest remediu natural, de la beneficii la utilizări practice.
Ce este mierea cu cătină?
Mierea cu cătină este obținută prin amestecarea mierii naturale, de preferință crudă, cu fructe de cătină proaspete, uscate sau sub formă de pulbere. Cătina este un arbust ale cărui fructe portocalii sunt bogate în vitamine, antioxidanți și acizi grași esențiali. Combinația rezultată are un gust dulce-acrișor, cu o textură plăcută, fiind un produs versatil folosit atât în scopuri culinare, cât și terapeutice.
Beneficiile mierii cu cătină
-
Întărește imunitatea
Cătina este renumită pentru conținutul său extrem de ridicat de vitamina C, care poate fi de până la 10 ori mai mare decât în citrice. Alături de mierea naturală, care are proprietăți antibacteriene și antivirale, acest amestec este ideal pentru prevenirea răcelilor și întărirea sistemului imunitar, mai ales în sezonul rece. -
Bogată în antioxidanți
Fructele de cătină conțin antioxidanți precum vitamina E, flavonoide și betacaroten, care combat stresul oxidativ și protejează celulele împotriva îmbătrânirii premature. Mierea adaugă polifenoli, sporind efectul antioxidant al combinației. -
Susține sănătatea pielii
Datorită conținutului de acizi grași omega (3, 6, 7 și 9) din cătină și proprietăților emoliente ale mierii, acest amestec poate fi folosit pentru hidratarea pielii și vindecarea rănilor minore. Aplicată extern, mierea cu cătină poate calma pielea uscată sau iritată. -
Îmbunătățește digestia
Mierea are proprietăți prebiotice, care susțin flora intestinală, în timp ce cătina ajută la reglarea tranzitului intestinal datorită fibrelor și enzimelor naturale. -
Sursă de energie naturală
Combinația de zaharuri naturale din miere și vitaminele din cătină oferă un impuls de energie, fiind ideală pentru combaterea oboselii sau pentru sportivi.
Cum se consumă mierea cu cătină?
-
Ca atare: O linguriță dimineața, pe stomacul gol, pentru a beneficia de proprietățile sale.
-
În ceai sau apă caldă: Adaugă o linguriță într-o cană de ceai (nu fierbinte, pentru a păstra proprietățile mierii) pentru un efect revigorant.
-
În rețete culinare: Poate fi folosită în smoothie-uri, iaurt, deserturi sau ca topping pentru clătite și vafe.
-
Măști cosmetice: Amestecă mierea cu cătină cu alte ingrediente naturale (cum ar fi iaurtul sau ovăzul) pentru o mască hidratantă.
Cum se prepară acasă?
Dacă vrei să îți faci propria miere cu cătină, iată o rețetă simplă:
-
Procură miere crudă, de calitate, și fructe proaspete sau uscate de cătină.
-
Zdrobește fructele de cătină (dacă sunt proaspete) sau folosește pulbere de cătină.
-
Amestecă 1-2 linguri de cătină la 100 g de miere.
-
Lasă amestecul să stea 24-48 de ore la temperatura camerei, apoi păstrează-l într-un borcan de sticlă, la loc răcoros și întunecat.
Atenționări
-
Consumă cu moderație, mai ales dacă ai alergii la miere sau cătină.
-
Consultă un medic dacă ești însărcinată, alăptezi sau ai afecțiuni cronice, cum ar fi diabetul.
-
Evită administrarea la copiii sub 1 an din cauza riscului de botulism.
Mierea cu cătină este un remediu natural versatil, care combină gustul delicios cu beneficii remarcabile pentru sănătate. Fie că o folosești pentru a-ți întări imunitatea, pentru a-ți îngriji pielea sau pur și simplu pentru a savura un desert sănătos, acest amestec este o alegere excelentă pentru un stil de viață echilibrat.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cangurul Maurice, unul dintre animalele îndrăgite de la Grădina Zoologică din Călărași, a avut nevoie recent de o intervenție medicală complexă, fiind tratat de echipa condusă de medicul veterinar Blebea Valentina.
„Starea lui este stabilă”, a transmis dr. Blebea într-o postare pe rețelele sociale, unde a explicat pașii parcurși pentru a-l menține pe Maurice în siguranță pe parcursul procedurilor.
Animalul a fost supus mai multor investigații și analize, iar pentru anestezie s-a folosit aparatul Mindray Veta 5, o metodă modernă de anestezie inhalatorie, care oferă un control optim și siguranță în timpul intervenției.
Potrivit medicului veterinar, lui Maurice i-au fost aplicate următoarele tratamente:
✅ tratament special pentru hidratare
✅ vitamino-terapie
✅ deparazitare internă și externă
✅ antibioterapie
„Îngrijitorii săi îl vor supraveghea mai atent în perioada următoare. Maurice este așteptat ‘acasă’ de partenera sa, Gloria, dar și de întreaga echipă Zoo”, a adăugat dr. Blebea.
Imaginile surprinse în timpul procedurii arată profesionalismul și grija echipei medicale, demonstrând atenția cu care sunt tratate animalele de la Grădina Zoologică din Călărași.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Creșteri salariale de până la 40% la Curtea de Conturi: Austeritate pentru unii, bonusuri pentru alții?
Pe 14 iulie 2025, Parlamentul României a decis, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, ca doamna Mirela Călugăreanu să exercite atribuțiile funcției de președinte interimar al Curții de Conturi a României, până la numirea unui nou președinte, conform prevederilor Constituției României și ale Legii nr. 94/1992. La doar o lună de la preluarea mandatului interimar, Curtea de Conturi, sub conducerea doamnei Călugăreanu, a aprobat majorări salariale semnificative, conform unei hotărâri publicate în Monitorul Oficial pe 12 august 2025. Acestea includ o creștere de 40% a salariilor de bază pentru noii angajați, aplicabilă din noiembrie 2025 până la prima evaluare profesională, și majorări de 40% pentru angajații evaluați cu calificativul „Foarte bine”, respectiv 30% pentru cei cu calificativul „Bine”.
Aceste creșteri au fost justificate de necesitatea atragerii și retenției personalului calificat, în special pentru gestionarea fondurilor europene. Totuși, decizia a stârnit controverse, mai ales în contextul în care Guvernul promovează măsuri de austeritate. Potrivit unor surse, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că nu era la curent cu această măsură și a calificat-o drept neconcordantă cu politica de reducere a cheltuielilor publice. Mai mult, speculațiile din spațiul public și de pe platforma X sugerează că aceste majorări ar putea fi un „tertip jenant” menit să compenseze viitoarele tăieri salariale estimate la 30-40%, astfel încât salariile angajaților să rămână, în esență, la același nivel după reduceri. Criticii susțin că această mărire ar fi una „artificială”, având ca scop doar neutralizarea impactului tăierilor bugetare planificate.
Conform documentelor oficiale, majorările fac parte din modificarea Hotărârii plenului Curții de Conturi nr. 330/2024, care reglementa anterior sporuri de până la 50% pentru personalul implicat în gestionarea fondurilor comunitare. În 2025, sporurile au fost reduse la 40% pentru angajații existenți și la 30% pentru cei nou-încadrați, ceea ce conducerea Curții a descris ca o ajustare, nu o creștere propriu-zisă. Totuși, percepția publică rămâne una de scepticism, mai ales având în vedere că veniturile totale ale unor angajați, incluzând sporuri pentru condiții vătămătoare (până la 1.500 lei lunar) și confidențialitate (până la 3.100 lei lunar), pot ajunge la sume considerabile. De exemplu, fostul președinte al Curții, Mihai Busuioc, a raportat în 2023 un venit anual de 339.330 lei, echivalentul a peste 6.800 euro lunar.
Aceste măsuri au amplificat dezbaterile privind transparența și responsabilitatea Curții de Conturi, o instituție însărcinată cu auditarea cheltuielilor publice. În timp ce rapoartele Curții au evidențiat nereguli financiare în alte sectoare, precum plăți necuvenite sau salarizarea neuniformă, decizia de majorare a salariilor propriilor angajați ridică întrebări despre coerența și credibilitatea instituției în contextul actual al austerității.
UPDATE: Oficiali ai Curții de Conturi spun că hotărârea vizează de fapt o scădere a sporurilor, nu o creștere, iar sporurile scad de la 50% la 40%, respectiv de la 35% la 30% pentru cei nou angajați. Un articol publicat în Monitorul Oficial de marți, 12 august 2025, prevede majorarea salariilor noilor angajați din cadrul Curții de Conturi cu 40% începând cu luna noiembrie a acestui an. Această majorare este de fapt o scădere a salariilor, arată documentele oficiale.
Angajații care vor fi evaluați profesional și vor obține un calificativ „foarte bine” vor beneficia de o majorare a salariului cu 40%, în timp ce aceia care vor obține calificativul „bine” vor avea salariul majorat cu „doar” 30%.
Ce prevede ”HOTĂRÂREA pentru modificarea Hotărârii plenului Curții de Conturi nr. 330/2024 privind aprobarea criteriilor de majorare a salariilor pentru personalul din cadrul Curții de Conturi, cu excepția personalului din cadrul Autorității de Audit, conform prevederilor Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare”:
-► „Art. 3. — (1) Personalul încadrat în una dintre structurile prevăzute la art. 1 lit. d) și e) beneficiază de majorarea salariului de bază cu 40%, până la prima evaluare a activității/performanțelor profesionale individuale.”
-► ”La articolul 3 alineatul (2), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins: „a) pentru calificativul «Foarte bine», majorarea este de 40%;”.
-► ”La articolul 3 alineatul (2), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins: „b) pentru calificativul «Bine», majorarea este de 30%;”.
-► ”Salariul de bază pentru personalul nou-încadrat în cadrul Curții de Conturi, cu excepția celui prevăzut la art. 3 alin. (1), se majorează cu 30%, până la prima evaluare a performanțelor profesionale individuale.”
-► ”În anul 2025, începând cu drepturile salariale aferente lunii noiembrie 2025, prin excepție de la prevederile art. 4 alin. (1), salariul de bază pentru personalul nou-încadrat în cadrul Curții de Conturi se majorează cu 40%.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Miere cu cătină: Secretul naturii pentru imunitate și vitalitate
Semnificația istorică a zilei de 20 august
Zoo Călărași, paradisul șobolanilor: urșii își împart hrana cu rozătoarele flămânde
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
