Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -2°C | Anul XI Nr. 548

La zi

Semnificația istorică a zile de 27 august

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1388 – Bătălia de la Bilecia – Parte a Războaielor otomane în Europa. Bătălia de la Bilecia a avut loc pe 27 august 1388 între forțele bosniace conduse de ducele Vlatko Vukovici și cele otomane aflate sub conducerea lui Lala Șahin Pașa.

1576 – A încetat din viată Tițian (Vecellio Tiziano), pictorul oficial al Veneției.

1588 – Tratat de comerț încheiat de Petru Șchiopul, domn al Moldovei, cu Elisabeta, regina Angliei.

Advertisement

1595 – Domnitorul Ieremia Movilă a recunoscut suzeranitatea polonă, declarând Moldova “membru credincios și inseparabil” al coroanei polone.

1664 – 300 soldați englezi cuceresc așezarea olandeza New-Amsterdam Și o renumesc, New-York.

1689 – Se semnează intre Rusia si China (Imperiul Qing) tratatul de la Nercinsk (6 septembrie/27 august), care delimita frontiera între cele doua imperii în Siberia, punând capăt unui conflict militar a cărui miza era regiunea fluviului Amur.

1776 – Armata britanică a învins Armata Continentală americană în cea mai mare înfruntare din timpul Războiului de Independenta al Statelor Unite ale Americii, bătălia de la Long Island.

1783 – A fost înălțat, de pe Champ de Mars, (acum locul Turnului Eiffel), primul balon umflat cu hidrogen, construit la cererea fizicianului francez Jacques Alexandre César Charles, după numele căruia, mult timp, baloanele cu hidrogen au fost numite “charliere”.

Advertisement

1812 – A început, în Moldova, domnia lui Scarlat Callimachi (până în 1819) care a inițiat codul de legi al Moldovei.

1812 – A început domnia lui Ioan Gheorghe Carageaîn Țara Româneasca (din 27.08/8.09 până în 1818). In timpul domniei lui, caracterizata printr-o fiscalitate excesiva, tara a fost lovita de o epidemie de ciuma, cunoscuta sub numele de „ciuma lui Caragea”;

1813 – Împăratul Napoleon I învinge armata pruso-austriacă în Bătălia de la Dresda (26 – 27 august 1813), cauzându-i pierderi semnificative, inclusiv un număr mare de prizonieri.

1832 – Odată cu capturarea ultimului șef indian, Black Hawk, se termină războiul la est de fluviul Mississippi în Statele Unite.

1855 – In timpul Războiului din Crimeea (1853-1856), fortăreața rusească de la Sevastopol a fost cucerită după un lung asediu, de forțele aliate (Franța, Marea Britanie, Turcia)

Advertisement

1877 -în timpul Războiului Ruso-Romano-Turc a avut loc primul atac al trupelor române asupra pozițiilor turcești.

1896 – Războiul dintre Anglia si Zanzibar – cel mai scurt război din istoria lumii, a început la ora 9:02 dimineața și a durat 38 de minute.

1908 – S-a născut Lyndon Johnson, al 36-lea președinte al SUA.

1916 – (14/27 august) România a declarat război Austro-Ungariei, intrând în Primul Război Mondial, de partea Antantei.

1920 – Nicolae Titulescu a fost numit delegat al României la Societatea Națiunilor, alături de Thoma Ionescu și Dimitrie Negulescu.

Advertisement

1939 – Primul zbor al turboreactorului Heinkel He 178, primul avion cu reacție din lume.

1939 – Grigore Gafencu, ministrul de Externe al României, a declarat ministrului Germaniei la București, W. Fabricius, că guvernul român este hotărât să păstreze neutralitatea “în orice conflict dintre Germania și Polonia, chiar și în cazul că Franța și Marea Britanie s-ar angrena și ele în acest conflict”.

1955 – A apărut prima ediție a Guinness Book of Records, având 198 de pagini.

1965 – A încetat din viată scriitorul Eusebiu Camilar, membru corespondent al Academiei Române

1965 – A fost înființată Universitatea din Craiova. Prin decizia nr.894 a Consiliului de Miniștri din 27 august, facultățile de Matematica, Chimie, Filologie, Economie, Electrotehnica, Agronomie, Horticultura au fost unite sub aceeași administrare.

Advertisement

1982 – Hotărâre a Biroului Comitetului Executiv al CNEFS din România prin care se interzicea organizarea și funcționarea oricăror cercuri de yoga și karate pe lângă sau în cadrul unităților sportive din țara noastră.

1989 – Marea Adunare Națională de la Chișinău a decis oficializarea limbii române și trecerea la alfabetul latin.

1991 – Parlamentul de la Chișinău a adoptat Declarația de Independență a Republicii Moldova. La câteva zile după puciul de la Moscova, Republica Moldova si-a proclamat independenta, după ce Parlamentul de la Chișinău a adoptat Declarația de Independență a Republicii Moldova, votând LEGEA Nr. 691 din 27.08.1991, privind Declarația de independență a Republicii Moldova.

2003 – Planeta Marte se află la cea mai mică distanță de Terra din ultimii 60.000 de ani, trecând la aproape 55.758.006 km de Pământ.

2008 – Georgia a decis să își reducă prezența diplomatică în Rusia, lăsând doar doi diplomați în funcție la Moscova, ca ripostă la recunoașterea de către Rusia a republicilor separatiste georgiene Abhazia și Osetia de Sud.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Meteo și Mediu

Știre meteo – Călărași – 1 februarie 2026

Published

on

Știre meteo – Călărași

Vremea rămâne apăsătoare în Călărași, unde cerul este complet acoperit, iar atmosfera păstrează tonul rece al începutului de februarie. Temperatura înregistrată este de –4°C, însă frigul se simte mult mai intens, cu o valoare resimțită de –10°C, accentuată de vântul care bate constant dinspre ENE cu 16 km/h.

Nivelul ridicat al umidității, 82%, contribuie la senzația de aer greu și rece, în timp ce presiunea atmosferică de 1018 mb (764 mmHg) indică o vreme stabilă, fără schimbări bruște în următoarele ore.

În ansamblu, ziua se anunță rece, cu un cer închis și o atmosferă care îndeamnă la prudență pentru cei care ies afară, mai ales din cauza temperaturii resimțite mult mai scăzute.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Ajutoare de Paște și Crăciun pentru pensionari: PSD vrea până la 1.000 lei în 2026

Published

on

Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat că PSD propune un nou pachet de solidaritate pentru categoriile vulnerabile, inclusiv ajutor financiar one-off pentru pensionari și în 2026.

Ajutorul ar urma să fie acordat în două tranșe egale, una de Paște (aprilie) și una de Crăciun (decembrie), cu sume diferențiate în funcție de nivelul pensiei:

  • Pensionarii cu pensii de până la 1.500 lei inclusiv – 1.000 lei (2 × 500 lei). Beneficiari: aproximativ 1,24 milioane persoane. Impact bugetar estimat: 1,24 miliarde lei.
  • Pensionarii cu pensii între 1.501 și 2.000 lei – 800 lei (2 × 400 lei). Beneficiari: circa 621.095 persoane. Impact bugetar estimat: 497 milioane lei.
  • Pensionarii cu pensii între 2.001 și 3.000 lei – 600 lei (2 × 300 lei). Beneficiari: aproximativ 1 milion persoane. Impact bugetar estimat: 612 milioane lei.

PSD a cerut deja în Coaliție aprobarea acestor măsuri pentru anul 2026, similar cu ajutoarele acordate în 2023. Dacă propunerea va fi acceptată, peste 2,8 milioane de pensionari ar putea beneficia de sprijin financiar suplimentar, cu un impact total bugetar estimat la aproximativ 2,35 miliarde lei.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Raed Arafat propune ca România să adopte o măsură îndrăzneață, similară cu cele luate de alte națiuni, subliniind că demersul nu vizează cenzura.

Published

on

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, consideră că platformele de socializare reprezintă “produse cu risc semnificativ pentru copii și adolescenți” și sugerează că România ar trebui să reglementeze legal accesul acestora la astfel de platforme.

Într-o postare pe Facebook de sâmbătă dimineață, șeful DSU a reflectat: “După recentele evenimente de gravitate majoră în care au fost implicați majoritar copii și adolescenți, nu ar fi acum prilejul oportun ca și România să adopte o măsură curajoasă și responsabilă, alăturându-se statelor care analizează sau au implementat deja restricționarea accesului minorilor la rețelele de socializare?”

În acest context, Arafat menționează acțiunile întreprinse de alte state.

“Țări precum Franța, Australia, Regatul Unit sau Norvegia abordează deja acest subiect ca fiind ceea ce este în realitate: o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului și adolescentului, nu o polemică ideologică”, afirmă Arafat.

Advertisement

Acesta subliniază că “nu este vorba despre cenzură”, ci despre “ocrotirea sănătății mintale a copiilor și adolescenților”.

Arafat adaugă că, așa cum minorilor le este interzis legal accesul la alcool, tutun sau jocuri de noroc, statul ar trebui să intervină și în privința rețelelor sociale.

Șeful DSU argumentează că “rețelele de socializare sunt servicii cu potențial periculos pentru copii și adolescenți. Aceste platforme utilizează tactici complexe de influențare, create pentru a capta interesul și a induce dependență. Un copil sau un adolescent nu posedă încă dezvoltarea cognitivă și afectivă suficientă pentru a se proteja de algoritmi proiectați intenționat să exploateze vulnerabilități.”

„Nu este exclusiv sarcina părinților”

A spune că „este doar responsabilitatea părinților” nu mai este suficient într-un context global marcat de platforme extinse și interese comerciale masive. Când pericolul este generalizat, soluția trebuie să provină din sfera politicilor publice”, mai spune șeful DSU.

Advertisement

Având în vedere aceste aspecte, Arafat propune o reglementare legislativă care să limiteze accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 – 16 ani.

“De aceea, este momentul ca parlamentarii României să își asume această îndatorire și să elaboreze un set de reglementări legislative bine definite care să restricționeze accesul copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare”, a mai transmis Arafat.

**Exemple de acțiuni întreprinse de alte națiuni**
Australia a promulgat o lege care impune platformelor să prevină persoanele sub 16 ani să-și deschidă sau să-și mențină conturi.

Franța a adoptat un proiect legislativ care interzice accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani și impune verificarea vârstei utilizatorilor, cu aplicare din septembrie 2026. Norvegia intenționează să majoreze vârsta minimă la care minorii pot acorda consimțământul pentru procesarea datelor pe rețele sociale, de la 13 la 15 ani, și dezvoltă un mecanism de verificare a vârstei.

În Regatul Unit, Guvernul examinează opțiunea unor limitări asemănătoare cu cele australiene, deși nu s-a instituit încă o interdicție totală pentru minori.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading