Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 22°C | Anul XI Nr. 522

Știri

Sediul Primăriei din comuna Cuza Vodă a fost reabilitat. Iată și alte proiecte

Published

on

Proiectele primăriei din comuna Cuza Vodă nu se opresc nici la finalul acestui an. Ambițiile și prioritățile au fost clar stabilite împreună cu cetățenii din localitate în cadrul mai multor ședințe/adunari publice realizate de câteva ori pe an.

S-a renovat sediul primăriei,  reabilitatea instituției fiind necasă din cauza timpului care a degradat clădirea. Au fost efectuate lucrări normale, de întreținere, care au durat câteva săptămâni. Acum totul e pus la punct. Zonele decorative din curtea primăriei au fost și ele frumos amenajate…Toate florile au fost achiziționate prin SICAP…urmând să se pună pavajul, florile și arbuștii în zonele amenajate. Două fântâni arteziene vor infrumuseța intrarea în insituție.

Funcționarii primăriei au declarat pentru Călărași PRESS: “La Grădinița din satul Călărașii Vechi se lucrează la acoperiș și sperăm ca până toamna să terminăm lucrările și să mutăm acolo copiii. Asfaltarea s-a întrerupt până la 15 mai din cauza pandemiei. Am continuat de la 15 mai reluăm cu refacerea spațiilor pietonale a șanțurilor, intrărilor auto. Vrem să finalizăm în toamnă și să ne onorăm promisiunile electorale. S-a pus piatra și am pus și1 km de asfalt, apoi alți 2 km până în drumul național, un drum util cetățenilor. Am lucrat la monografia comunei cu dl prof. Țiripan. Am adunat aici într-o carte toată istoria și tradiția noastră, date despre eroii noștri. Tradițiile locale s-au cam pierdut. Mă refer la colinde. Vrem să terminăm Căminul Cultural si să înființăm aici ansamblul de dansurile populare prin asociația noastră. Privind gazele naturale avem multe soluții, dar așteptăm dispoziția prefectului.”

FERMIERII DIN CUZA VODĂ PRIMESC SPRIJINUL PRIMĂRIEI

Primăria Cuza-Vodă este și în acest an alături de fermieri, pregătind proiecte care să combată efectele secetei prelungite.

Advertisement

Responsabilii de la biroul Registrului Agricol au declarat că: “Avem pentru fermieri teren de alocat și așteptăm și pentru aceasta avizul prefectului. Asociația Comunelor are și ea un cuvânt de spus. Particip pentru că avem de învățat și putem demara împreună proiecte. Învăț de la experiența altor colegi. Seceta ne-a afectat negativ agricultura. Fermierii au recuperat foarte puțin. Sperăm să poată fi despăgubiți după ce li s-au evaluat culturile. La canalizare am efectuat cca. 90% așteptăm montarea bazinelor. Instalația este făcută. Forăm puțurile și montăm capsulele la canalizare. În timpul pandemiei am luat toate măsurile legale. Am dezinfectat. Acum igienizăm spațiile verzi, vom pietrui străzile acolo unde am avut lucrări pentru a le aduce la starea inițială.”

Sunt așteptate nou vești de la FDI către un viitor PNDL3. Primăria Cuza Vodă derulează în prezent  un proiect important pentru finanțarea asfaltării a 24 km de străzi și se așteptă decizia guvernului. Administrația locală nu intenționează să renunțe la proiectele de modernizare regională a drumurilor pe relația Cuza Vodă – Grădiștea – mun. Călărași. Se urmărește dezvoltarea unui proiect de asociere  și dezvoltare a magistralei de drumuri pe această relație. Pentru moment, finanțarea unui astfel de proiect nu a fost posbilă din cauza resurselor financiare, dar prin asociere cu alte localități, prin proiecte regionale, transfrontaliere se pot realiza drumuri, piste de iluminat. trotuare, iluminat.

 

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Municipiul Călărași riscă să piardă accesul la fonduri europene majore dacă nu depășește pragul de 100.000 de locuitori

Published

on

Călărași riscă să piardă accesul la fonduri europene majore dacă nu depășește pragul de 100.000 de locuitori

Uniunea Europeană pregătește noi directive care ar putea schimba regulile jocului în ceea ce privește alocarea fondurilor pentru dezvoltare urbană. Una dintre condițiile aflate în discuție vizează pragul minim de populație: orașele cu sub 100.000 de locuitori riscă să fie eliminate din categoria eligibilă pentru proiectele mari de finanțare.

Municipiul Călărași, care conform ultimului recensământ are în jur de 59.000 de locuitori, ar putea fi direct afectat de această modificare. În lipsa unei strategii proactive, orașul riscă să piardă accesul la fonduri europene esențiale pentru infrastructură, mobilitate urbană, mediu sau digitalizare.

O soluție este înființarea unei zone metropolitane, un demers care ar permite Călărașiului să se asocieze cu comunele învecinate și să depășească artificial, dar legal, pragul de 100.000 de locuitori

„Dacă vrem să câștigăm proiecte mari, municipiul trebuie să aibă peste 100.000 de locuitori. Trebuie să înființăm o asociație pentru zona metropolitană”, a explicat edilul Călărașiului într-un interviu recent.

Zona metropolitană ar permite nu doar atragerea de fonduri mai consistente, ci și o abordare coordonată a dezvoltării regionale – de la transport public integrat până la politici de mediu și locuire. Pentru moment, Primăria Călărași nu a făcut publice pași concreți pentru constituirea unei astfel de structuri asociative, însă surse din administrație confirmă că discuțiile au fost demarate.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Creativitate și reciclare la Atelierul de Upcycling de la Centrul Cultural Poșta Veche

Published

on

Centrul Cultural Poșta Veche a fost, zilele acestea, gazda unei noi serii de ateliere de Upcycling, unde materialele simple au prins viață prin imaginația și mâinile dibace ale copiilor. Activitățile, desfășurate de marți până vineri, între orele 09:00 – 17:00, au îmbinat creativitatea, reciclarea și distracția.

Primul atelier a adus la viață dorința mai veche a participanților – construirea unui circuit spectaculos pentru bile din carton, celuloză și pahare de plastic. Într-un alt atelier, copiii au realizat titirezi transformați în zburători, pe care i-au testat cu entuziasm în curte, dar și brelocuri colorate și personalizate.

Imaginația a continuat să fie pusă la încercare cu marionete origami haioase și titirezi în forme și culori variate, iar ultima zi a adus joacă senzorială prin realizarea de baloane lipicioase umplute cu făină.

„A fost încă o săptămână plină de creativitate, reciclare cu sens și multă veselie”, transmit organizatorii.
Cei interesați se pot înscrie la următoarele ateliere sunând la 0720 024 519 – Alina Anghelache.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Misterul paznicilor farului din Flannan: dispăruți în furtuna tăcerii

Published

on

În decembrie 1900, un eveniment misterios a avut loc pe insula Eilean Mòr, parte a arhipelagului Flannan Isles din largul coastei de nord-vest a Scoției. Trei paznici ai farului maritim, James Ducat, Thomas Marshall și Donald McArthur, au dispărut brusc de la posturile lor, lăsând în urmă o poveste care continuă să fascineze și să ridice întrebări fără răspuns.

Farul, construit în 1899 de David Alan Stevenson pentru Northern Lighthouse Board, era o structură solidă, situată la peste 45 de metri deasupra nivelului mării, menită să ghideze navele prin apele periculoase ale Atlanticului de Nord. Cei trei paznici lucrau în ture, izolați pe insula aridă, unde singurele alte „locuitoare” erau păsările marine. Viața lor era una dură, marcată de condiții meteorologice extreme și de o rutină strictă.

Primul semn al problemei a apărut pe 15 decembrie 1900, când nava transatlantică Archtor a trecut pe lângă insule și a observat că farul era stins, deși vremea era nefavorabilă. Totuși, din cauza condițiilor dificile, nu s-a putut investiga imediat. Abia pe 26 decembrie, nava Hesperus, care aducea un paznic de rezervă, Joseph Moore, a ajuns la insulă. La sosire, nu a fost întâmpinată de nimeni, iar Moore a urcat cele 160 de trepte spre far, descoperind o scenă tulburătoare: ușa principală era închisă, paturile nefăcute, ceasul oprit, iar o masă cu mâncare neatinsă sugera o întrerupere bruscă a activităților zilnice. Cei trei bărbați pur și simplu dispăruseră.

O investigație condusă de superintendentul Robert Muirhead a relevat urme de daune provocate de furtuni pe partea de vest a insulei: balustradele de fier erau îndoite, o șină de cale ferată era smulsă din beton, iar un bolovan de peste o tonă fusese deplasat. Muirhead a concluzionat că cei trei ar fi putut ieși pentru a securiza echipamente în timpul unei furtuni neașteptat de violente și ar fi fost surprinși de un val uriaș care i-a măturat în mare. Totuși, absența furtunilor raportate în zonă în zilele precedente a alimentat alte teorii: de la un conflict intern care a dus la căderea lor de pe stânci, la scenarii fantastice precum atacul unui monstru marin sau influența unor spirite.

Advertisement

Niciun corp nu a fost găsit vreodată, iar ultimele însemnări din jurnalul farului, datate 13 decembrie, menționau doar condiții meteo dificile, fără indicii clare despre soarta lor. Misterul rămâne nerezolvat, transformând povestea paznicilor din Flannan într-o legendă maritimă care a inspirat poezii, filme și opere.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading