IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1450 – A început Bătălia de la Crasna (5 – 6 septembrie 1450), între domnul Moldovei, Bogdan II (1449 – 1451) și oastea polonă venită în sprijinul pretendentului Alexăndrel (1448 – 1449, 1452 – 1454, 1455)

1487 – Prima atestare documentară a localității Horezu.

1638 – S-a născut Ludovic al XIV-lea al Franței. supranumit „Regele Soare”; (D. 1715).

Advertisement

1661 – Nicolas Fouquet, ministrul de finanțe al regelui Ludovic al XIV-lea al Franței, a fost arestat la Nantes de D’Artagnan, căpitan al muschetarilor regelui.

1666 – S-a terminat Marele incendiu din Londra (2-5 septembrie 1666) 10.000 clădiri inclusiv Catedrala Saint Paul din Londra sunt distruse, însă numai 6 oameni au murit.

1704 – S-a născut pictorul francez Maurice Quentin de la Tour; (d 17 februarie 1788). Printre portretele sale celebre se numără cele ale unor personalități ale timpului ca Voltaire,Jean Jaques Rousseau, Ludovic al XV-lea,,madame Pompadour, D’Alembert si alții.

1795 – S-a înființat un Consulat general francez la București. Primul consul al Franței a fost Claude Emile Gaudin, secretarul ambasadei franceze de la Constantinopol. El nu a avut titlul de consul general niciodată, purtând titlul de agent confidențial pe lângă Prințul Munteniei, dar s-a comportat ca un veritabil consul, având un secretar și subalterni.

1842 – S-a născut Ilarion Pușcariu, pedagog și istoric român, membru de onoare al Academiei Române.

Advertisement

1858 – S-a născut scriitorul roman Alexandru Vlahuţă.

1905 – Sub medierea președintelui SUA Theodore Roosevelt, războiul ruso-japonez a luat sfârșit prin semnarea Tratatului de la Portsmouth.

1914 – Primul Război Mondial – A început Prima Bătălie de pe Marna (5 septembrie – 14 septembrie 1914), în care au murit 550.000 de soldați, după ce armata franceză a atacat armata germană care avansa spre Paris.

1916 – A început Bătălia de la Bazargic/Dobrici (5 – 7 septembrie 1916). a fost o bătălie din timpul Primului Război Mondial, parte a campaniei armatei romane, care s-a încheiat cu victoria trupelor bulgare și retragerea trupelor ruso-române spre Cobadin, pe linia Oltina – kara Omer – Mangalia În ciuda efectivelor reduse Armata a treia bulgara a ieșit victorioasă.

1916 – Trupele române au intrat în Orșova în timpul Primului Război Mondial. După ce au atacat în dimineața zilei de 15/28 august 1916 la Porțile de Fier, trupele române aflate sub comanda generalului Dragalina au reușit, la 19 august/1 septembrie, să ocupe culmile muntoase Alion, Ozoina și Dranic, eliberând în 23 august/5 septembrie orașul Orșova.

Advertisement

1918 – S-a constituit, la Chișinău, Partidul Țărănesc din Basarabia.

1920 – A intrat în vigoare Legea privind reglementarea conflictelor colective de muncă. Primul act normativ modern care reglementa conflictele colective de muncă, cunoscută ca Legea Trancu–Iași, (numele inițiatorului) și a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 122/5 septembrie 1920. Legea reglementa: libertatea muncii, încetarea colectivă a lucrului, procedura împăciuirii, arbitrajul, dispoziții de procedură. Limita dreptul la grevă, adoptarea provocând manifestații și întruniri de protest în București și în multe alte orașe din țară.

1930 – S-a născut Mircea Dobrescu, pugilist român.

1939 – Al Doilea Război Mondial: Japonia și Statele Unite își declară neutralitatea în “războiul european”.

1940 – Regele Carol al II-lea a suspendat Constituția din februarie 1938 și i-a cedat generalului Ion Antonescu principalele prerogative regal.

Advertisement

1941 – Teritoriul Estoniei a fost ocupat de Germania nazistă.

1944 – Armata a IV-a română a oprit ofensiva germano – ungară din centrul Transilvaniei.

1944 – A început Masacrul de la Luduș (5 – 13 septembrie 1944). Între 5-13 septembrie 1944, localitățile de frontieră Luduș și Sărmașu, situate în Transilvania de Nord, au fost ocupate de unități ale armatei și jandarmeriei ungare.

1946 – Tratatul Gruber-De Gasperi: Italia recunoaște limba germană, alături de limba italiană, ca limbă oficială în Trentino-Tirolul de Sud. Locuitorilor le este permis în mod expres să revină la vechile nume, de dinaintea italienizării forțate practicate de regimul Mussolini.

1946 – S-a născut Freddie Mercury, liderul popularului grup pop- rock britanic „Queen” (m. 1991).

Advertisement

1953 – A încetat din viață, la Paris, dr. Constantin Levaditi, microbiolog, virusolog și imunolog, considerat unul din fondatorii virusologiei pe plan mondial.

1972 – Masacrul de la München (5 – 6 septembrie). JO de la München: Opt teroriști arabi, reprezentând grupul militant “Septembrie Negru“, au pătruns în Satul Olimpic, au ucis 2 membri ai delegației Israelului și i-au luat ostateci pe alți 9. În timpul operațiunii de salvare au murit ostaticii, 5 teroriști și un polițist.

1973- A început vizita oficială a lui Nicolae Ceaușescu în Venezuela (5-10 septembrie 1973).

1980 – A fost inaugurat tunelul St. Gotthard din Elveția; cel mai lung tunel de autostradă din lume (16,22 km) și se întinde de la Goschenen la Airolo.

1988 – A început vizita oficială de prietenie a lui Nicolae Ceaușescu în Kenya (5-7 septembrie 1988).

Advertisement

1997 – A încetat din viață, în urma unui atac de cord, Maica Tereza.

2004 – A decedat renumitul matematician român Grigore Gheba;

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis în unanimitate, joi, să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la legea pensiilor de serviciu ale magistraților, adoptată prin angajarea răspunderii de către Guvernul condus de Ilie Bolojan. Ședința, prezidată de Lia Savonea, a început la ora 13:30 și a reunit toți judecătorii instanței supreme. Decizia vine în contextul în care legea a fost considerată adoptată în Parlament, fără o moțiune de cenzură, dar înainte de promulgare, în intervalul de două zile prevăzut pentru sesizarea CCR.

Critici la adresa procedurii de adoptare

Judecătorii ÎCCJ susțin că Guvernul a utilizat abuziv procedura angajării răspunderii, conform articolului 114 din Constituție. Aceștia argumentează că nu există o urgență reală care să justifice măsura, mai ales că impactul bugetar al legii este nul, iar un proiect similar fusese recent respins de Parlament. De asemenea, fragmentarea în cinci pachete a inițiativelor adoptate în aceeași ședință de Guvern este considerată un subterfugiu legislativ.

Conținutul legii și impactul asupra magistraților

Legea prevede majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani și o vechime totală în muncă de 35 de ani, condiții considerate excesive și fără legătură cu scopul pensiilor de serviciu. Sesizarea ÎCCJ evidențiază că legea creează trei regimuri diferite de pensionare – cel anterior anului 2024, cel din Legea 282/2023 și cel actual – generând discriminări între magistrați în situații similare. Tranziția propusă este văzută ca lipsită de fundament, deoarece creșterea abruptă a vârstei de pensionare și eliminarea treptată a vechimilor asimilate nu oferă o etapizare echitabilă.

Independența justiției și contradicțiile cu jurisprudența

Legea reduce semnificativ cuantumul pensiilor, stabilindu-le la 55% din media veniturilor brute pe 60 de luni și plafonându-le la 70% din ultimul salariu net, ceea ce contravine deciziilor CCR și Curții de Justiție a UE, care cer ca pensia magistraților să fie apropiată de ultima remunerație. De asemenea, legea reintroduce măsuri declarate anterior neconstituționale, precum eliminarea actualizării pensiilor pentru magistrații activi care nu îndeplinesc condițiile de pensionare. Sesizarea mai subliniază diferențele de tratament între magistrații civili și cei militari sau ofițerii de poliție judiciară, care beneficiază de condiții mai favorabile.

Advertisement

Context politic și urmări

Legea face parte din Pachetul 2 de austeritate al Guvernului Bolojan. Deși AUR a inițiat moțiuni de cenzură pentru celelalte patru proiecte din pachet, nu a contestat legea pensiilor magistraților, permițând adoptarea acesteia. Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ, invocând opt decizii CCR și lipsa unui aviz conform din partea CSM. Premierul Bolojan a avertizat că o eventuală declarare a legii ca neconstituțională ar submina legitimitatea politică a guvernului său.

CCR urmează să stabilească un termen pentru analizarea sesizării, o decizie care va influența nu doar statutul magistraților, ci și echilibrul puterilor în stat, precum și angajamentele României față de Comisia Europeană.

O investigație jurnalistică publicată astăzi de Recorder dezvăluie cazul unei firme fantomă din România, denumită Regional Infrastructure Company for Highways, Roads, Bridges and Tunnels SRL (prescurtată RICHRBT SRL), care are sediul social înregistrat oficial într-o toaletă publică din București, mai exact la adresa Piața Charles de Gaulle nr. 16. Aceasta este o locație reală a unui WC public din zona centrală a Capitalei.

Detalii despre firmă și nereguli:

• Activitate declarată: Firma se prezintă ca o companie de construcții de drumuri și autostrăzi, fiind clasificată în top 100 cele mai mari companii din România după veniturile raportate la ANAF pentru 2023 – peste 3,61 miliarde de lei (aproximativ 700 de milioane de euro), cu un profit de peste 312 milioane de lei (62 de milioane de euro). Aceste cifre o plasează peste companii precum Coca-Cola România sau Engie, deși nu există dovezi ale activității reale.
• Sediul fictiv: Jurnaliștii Recorder au verificat adresa și au confirmat că duce la o toaletă publică. Alte sedii secundare declarate sunt inexistente, suprapunându-se cu locații ale altor firme sau chiar cu Consulatul Austriei. Unele coordonate GPS indică șaormerii, saloane de evenimente sau puncte de lucru ale altor constructori, care au negat orice legătură cu RICHRBT și au sesizat fraude.
• Istoric suspect: Firma a început ca o mică afacere de vinuri (inițial numită Regas), deținută de un bucureștean pe nume Gabriel Stroe. Acesta susține că a fost preluată fraudulos, fără notificări oficiale. De-a lungul anilor, denumirea, obiectul de activitate și bilanțurile au fost modificate repetat, fără intervenția autorităților, deși fostul proprietar a sesizat ANAF și Registrul Comerțului.
• Rolul ANAF: Agenția Națională de Administrare Fiscală a validat bilanțurile și a acordat cod de TVA, deși firma raporta 1.251 de angajați și profituri uriașe, fără verificări reale. ANAF susține că monitorizează cazul de opt luni, dar invocă “secretul fiscal” pentru a nu divulga detalii. Președintele ANAF, Adrian Nicușor Nica, a declarat că investigația Recorder “nu este exactă”, dar nu a oferit clarificări suplimentare.
• Implicații: Cazul ridică întrebări grave despre evaziunea fiscală și capacitatea statului de a detecta fraude, mai ales în contextul eforturilor guvernamentale de combatere a evaziunii pentru reducerea deficitului bugetar. Nu se știe dacă profiturile declarate (peste 182 de milioane de lei între 2018-2023) au fost plătite efectiv, iar firma nu apare pe listele de datornici ANAF.