Pe 8 septembrie 2025, anul școlar 2025-2026 a debutat într-un mod neobișnuit în România, marcat de un amplu protest al sindicatelor din educație. Peste 30.000 de profesori din toată țara, reprezentând Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, au ieșit în stradă, boicotând festivitățile tradiționale de deschidere a anului școlar. În loc să fie la catedră, aceștia s-au adunat în Piața Victoriei din București, de unde au pornit într-un marș către Palatul Cotroceni, pentru a trage un semnal de alarmă asupra crizei din sistemul educațional românesc.
Protestul, descris ca fiind cel mai mare din ultimii 35 de ani, este o reacție vehementă față de măsurile impuse prin Legea nr. 141/2025, cunoscută și sub numele de „Legea Bolojan”. Sindicaliștii contestă prevederile care includ creșterea normei didactice fără majorări salariale, comasarea unităților școlare, reducerea drastică a burselor de merit și de excelență, precum și creșterea numărului de elevi la clasă. Aceste măsuri sunt considerate de profesori drept un atac direct la calitatea educației și la condițiile de muncă ale cadrelor didactice. „Nu suntem în stradă pentru salarii mai mari, ci pentru condiții mai bune în desfășurarea actului educațional, pentru dreptate,” au transmis reprezentanții sindicatelor.
Ziua a început cu pichetarea sediului Guvernului, urmată de un marș pe traseul Piața Victoriei – Bulevardul Nicolae Titulescu – Pasajul Basarab – Șoseaua Grozăvești – Palatul Cotroceni, între orele 12:00 și 16:00. În multe școli din țară, festivitățile de deschidere au fost anulate, iar în unele unități, profesorii au rămas în clase pentru a supraveghea elevii, dar fără a preda materie nouă, în semn de solidaritate cu protestul. Sindicatele au cerut părinților și elevilor să nu participe la festivități, subliniind că lupta lor este pentru viitorul educației și al generațiilor viitoare.
Ministrul Educației, Daniel David, a fost ținta criticilor dure, sindicatele cerându-i demisia de onoare pentru „haosul generat în învățământ”. Liderul FSLI, Simion Hăncescu, a declarat: „Este foarte important să fim cât mai mulți la protest pentru a le arăta partidelor politice că suntem o forță care nu mai trebuie ignorată!” De asemenea, Marius Nistor, președintele Federației „Spiru Haret”, a estimat că 80% dintre cadrele didactice afiliate sindicatelor vor boicota activitățile din prima zi de școală. În replică, ministrul David a făcut un apel către profesori, insistând că „protestele nu trebuie folosite pentru a bloca sistemul de educație” și că prioritatea este accesul copiilor la școală.
Protestul a primit susținerea organizațiilor studențești, precum Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), care au condamnat măsurile de austeritate și au îndemnat studenții să se alăture manifestației. Părinții, prin vocea Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, s-au solidarizat de asemenea cu profesorii, subliniind că educația este o investiție, nu o cheltuială.
Președintele Nicușor Dan a evitat participarea oficială la festivitățile de deschidere, dar și-a însoțit fiica la școală și a anunțat că va primi o delegație a profesorilor la Palatul Cotroceni la ora 13:30, pentru a discuta despre revendicările lor. Totuși, sindicatele au subliniat că nu doresc ca protestul să fie instrumentalizat politic, cerând partidelor să nu se alăture manifestației.
Acțiunea din 8 septembrie reprezintă punctul culminant al unei serii de proteste începute în august, inclusiv pichetări zilnice ale Ministerului Educației și ale prefecturilor din țară. Sindicatele avertizează că, în absența abrogării măsurilor contestate, vor urma noi acțiuni de protest, inclusiv posibilitatea unei greve generale. „Educația nu este un cost, ci o investiție,” a fost mesajul central al profesorilor, care cer respect pentru profesie și condiții decente pentru elevi.
Această primă zi de școală, marcată de tensiuni și solidaritate, reflectă o criză profundă în sistemul educațional românesc. În timp ce elevii și părinții se confruntă cu incertitudini legate de programul școlar, profesorii promit să continue lupta pentru un sistem educațional care să prioritizeze calitatea și echitatea.
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.