La zi
Școala începe cu proteste: Mii de profesori mărșăluiesc spre Cotroceni pentru salvarea educației
Pe 8 septembrie 2025, anul școlar 2025-2026 a debutat într-un mod neobișnuit în România, marcat de un amplu protest al sindicatelor din educație. Peste 30.000 de profesori din toată țara, reprezentând Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, au ieșit în stradă, boicotând festivitățile tradiționale de deschidere a anului școlar. În loc să fie la catedră, aceștia s-au adunat în Piața Victoriei din București, de unde au pornit într-un marș către Palatul Cotroceni, pentru a trage un semnal de alarmă asupra crizei din sistemul educațional românesc.
Protestul, descris ca fiind cel mai mare din ultimii 35 de ani, este o reacție vehementă față de măsurile impuse prin Legea nr. 141/2025, cunoscută și sub numele de „Legea Bolojan”. Sindicaliștii contestă prevederile care includ creșterea normei didactice fără majorări salariale, comasarea unităților școlare, reducerea drastică a burselor de merit și de excelență, precum și creșterea numărului de elevi la clasă. Aceste măsuri sunt considerate de profesori drept un atac direct la calitatea educației și la condițiile de muncă ale cadrelor didactice. „Nu suntem în stradă pentru salarii mai mari, ci pentru condiții mai bune în desfășurarea actului educațional, pentru dreptate,” au transmis reprezentanții sindicatelor.
Ziua a început cu pichetarea sediului Guvernului, urmată de un marș pe traseul Piața Victoriei – Bulevardul Nicolae Titulescu – Pasajul Basarab – Șoseaua Grozăvești – Palatul Cotroceni, între orele 12:00 și 16:00. În multe școli din țară, festivitățile de deschidere au fost anulate, iar în unele unități, profesorii au rămas în clase pentru a supraveghea elevii, dar fără a preda materie nouă, în semn de solidaritate cu protestul. Sindicatele au cerut părinților și elevilor să nu participe la festivități, subliniind că lupta lor este pentru viitorul educației și al generațiilor viitoare.
Ministrul Educației, Daniel David, a fost ținta criticilor dure, sindicatele cerându-i demisia de onoare pentru „haosul generat în învățământ”. Liderul FSLI, Simion Hăncescu, a declarat: „Este foarte important să fim cât mai mulți la protest pentru a le arăta partidelor politice că suntem o forță care nu mai trebuie ignorată!” De asemenea, Marius Nistor, președintele Federației „Spiru Haret”, a estimat că 80% dintre cadrele didactice afiliate sindicatelor vor boicota activitățile din prima zi de școală. În replică, ministrul David a făcut un apel către profesori, insistând că „protestele nu trebuie folosite pentru a bloca sistemul de educație” și că prioritatea este accesul copiilor la școală.
Protestul a primit susținerea organizațiilor studențești, precum Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), care au condamnat măsurile de austeritate și au îndemnat studenții să se alăture manifestației. Părinții, prin vocea Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, s-au solidarizat de asemenea cu profesorii, subliniind că educația este o investiție, nu o cheltuială.
Președintele Nicușor Dan a evitat participarea oficială la festivitățile de deschidere, dar și-a însoțit fiica la școală și a anunțat că va primi o delegație a profesorilor la Palatul Cotroceni la ora 13:30, pentru a discuta despre revendicările lor. Totuși, sindicatele au subliniat că nu doresc ca protestul să fie instrumentalizat politic, cerând partidelor să nu se alăture manifestației.
Acțiunea din 8 septembrie reprezintă punctul culminant al unei serii de proteste începute în august, inclusiv pichetări zilnice ale Ministerului Educației și ale prefecturilor din țară. Sindicatele avertizează că, în absența abrogării măsurilor contestate, vor urma noi acțiuni de protest, inclusiv posibilitatea unei greve generale. „Educația nu este un cost, ci o investiție,” a fost mesajul central al profesorilor, care cer respect pentru profesie și condiții decente pentru elevi.
Această primă zi de școală, marcată de tensiuni și solidaritate, reflectă o criză profundă în sistemul educațional românesc. În timp ce elevii și părinții se confruntă cu incertitudini legate de programul școlar, profesorii promit să continue lupta pentru un sistem educațional care să prioritizeze calitatea și echitatea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
„Avatar: Fire and Ash” – Recenzii mixte și un buget uriaș de peste 400 de milioane de dolari: Merită continuarea francizei?
Primele reacții critice la „Avatar: Fire and Ash”, al treilea film din seria regizată de James Cameron, au apărut și opiniile sunt clar împărțite. Lansat în cinematografe pe 19 decembrie, lungmetrajul cu Zoe Saldaña și Sigourney Weaver în distribuție are un buget estimat la peste 400 de milioane de dolari – o sumă comparabilă cu cea a predecesorului „The Way of Water”.
Pe Rotten Tomatoes, scorul criticilor este în jurul a 70%, cel mai scăzut din franciză până acum. Unii recenzori sunt entuziasmați de efectele vizuale spectaculoase și elementele de producție inovatoare, considerând filmul o experiență captivantă și greu de refuzat. Alții, însă, îl critică dur: Robbie Collin de la The Telegraph i-a acordat doar o stea, numindu-l „lipsit de umor”, iar Peter Bradshaw de la The Guardian vorbește despre un „nonsens gigantic de trei ore”. Nicholas Barber (BBC) sugerează că James Cameron ar trebui să oprească seria cât timp este încă în avantaj, iar Time Out avertizează că filmul de peste trei ore poate provoca „oboseală oculară”.
Durata lungă (aproximativ 3 ore și 15 minute), intriga considerată reciclată și lipsa de noutate sunt principalele reproșuri, în ciuda laudelor pentru imaginile uimitoare și acțiune. Franciza Avatar rămâne un gigant la box office, cu încasări totale de peste 5 miliarde de dolari, dar presiunea pe „Fire and Ash” este enormă: pentru a justifica aceste costuri și a permite continuări (Avatar 4 și 5 sunt planificate), filmul trebuie să depășească pragul de cel puțin un miliard de dolari.
Va reuși James Cameron să cucerească din nou publicul cu Pandora? Răspunsul vine curând în sălile de cinema!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Începând cu 1 ianuarie 2026, proprietarii de locuințe și autoturisme considerate de valoare mare vor plăti un impozit suplimentar de trei ori mai mare decât în prezent. Această măsură vine în urma modificărilor aduse cadrului fiscal, prin care cota impozitului special crește de la 0,3% la 0,9%. Impozitul se aplică doar asupra părții care depășește anumite praguri, nu asupra întregii valori a bunului.
Pentru locuințe, pragul este de aproximativ 500.000 de euro, echivalentul a 2,5 milioane de lei. Valoarea luată în calcul nu este cea de pe piață, ci valoarea impozabilă stabilită de compartimentele de taxe locale din primării. Aceasta ține cont de factori precum materialele de construcție, suprafața, utilitățile disponibile și zona în care se află proprietatea. Proprietarul primește o notificare cu această valoare și, dacă nu este de acord, poate solicita o reevaluare prin intermediul unui expert autorizat.
Pentru autoturisme, pragul rămâne la 75.000 de euro, echivalentul a 375.000 de lei, iar baza de calcul este valoarea de achiziție, inclusiv taxa pe valoarea adăugată. De exemplu, la o locuință cu valoare impozabilă de 600.000 de euro, impozitul anual va fi de circa 900 de euro, calculat prin aplicarea cotei de 0,9% asupra diferenței de 100.000 de euro față de prag.
Proprietarii obligați să plătească acest impozit trebuie să declare bunurile prin completarea și depunerea formularului 216 la administrația fiscală. Acest formular servește pentru calculul, declararea și plata impozitului special pe bunuri imobile și mobile de valoare mare. El include datele personale ale proprietarului, detalii despre proprietate – precum adresa, numărul cadastral și valoarea impozabilă – și suma datorată. Depunerea se face electronic, iar termenul variază în funcție de tipul bunului: până la sfârșitul lunii septembrie pentru locuințe și până la sfârșitul anului pentru autoturisme.
Această majorare are scopul de a echilibra contribuțiile la bugetul statului, deși impactul rămâne limitat comparativ cu alte țări europene. Proprietarii afectați ar trebui să verifice notificările primite și să pregătească documentația necesară pentru conformitate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Administrația Națională de Meteorologie a emis un COD GALBEN de ceață pentru mai multe localități din județul Călărași. Fenomenul determină vizibilitate redusă sub 200 de metri și, izolat, sub 50 de metri, favorizând pe alocuri formarea ghețușului.
Avertizarea este valabilă joi, 18 decembrie 2025, în intervalul orar 06:30 – 10:00 și vizează localitățile Borcea, Perișoru, Jegălia, Unirea, Ștefan cel Mare și Dichiseni.
Autoritățile recomandă șoferilor să circule cu prudență sporită, să reducă viteza și să folosească luminile de ceață.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
“Emoții de iarnă”, spectacolul care readuce magia Crăciunului pe scena sălii “Barbu Știrbei”
Pas important pentru copiii din Grădiștea. Lucrările de la grădinița din comună au fost recepționate
„Avatar: Fire and Ash” – Recenzii mixte și un buget uriaș de peste 400 de milioane de dolari: Merită continuarea francizei?
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
