Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 1°C | Anul XI Nr. 545

Știri

Schimbări majore la ieșirea din România! Se elimină controlul la frontiere pentru părinți și copii

Published

on

Urmăriți știrile Călărașipress.ro pe Whatsapp

Guvernul României a anunțat modificări semnificative în regulile privind călătoriile părinților împreună cu copiii. Acestea vor intra în vigoare începând cu 31 martie. Respectivele schimbări vin odată cu eliminarea controlului documentelor la frontierele din spațiul Schengen aerian și maritim pentru români, conform unei Ordonanțe de Guvern recent adoptate.

Astfel, părinții care călătoresc cu copiii nu vor mai fi supuși controalelor Poliției de Frontieră la plecarea din țară sau la sosirea într-un stat membru al spațiului Schengen.

Potrivit noilor reguli, părinții trebuie să aibă asupra lor un act valabil pentru ei și pentru copii, însă nu mai sunt obligați să prezinte documentele copiilor la punctele de control. Totuși, trebuie să fie în posesia acordului notarial al celuilalt părinte sau a unei sentințe judecătorești în cazul unui părinte-custode unic.

Advertisement

În cazul în care copiii călătoresc însoțiți de un alt adult, acesta trebuie să dețină acordul ambilor părinți. Cu toate acestea, Poliția de Frontieră poate efectua controale aleatorii.

Pregătirile pentru aceste modificări sunt în plină desfășurare la Aeroportul Internațional Henri Coandă (Otopeni). Însă călătorii trebuie să știe că, deși controlul de pașapoarte va fi eliminat, documentele valabile vor fi încă necesare la plecarea din țară și la sosirea într-o destinație Schengen.

 „Au fost pregătite fluxurile pentru pasagerii Schengen, pentru pasagerii non Schengen, practic odată cu ora 0 a zilei de 31 martie, zona de control de paşapoarte nu va mai funcţiona, se va trece liber pe acolo. Acest control va dispărea, dar asta nu înseamnă că putem să venim la aeroport în ultimul moment”, a explicat Valentin Iordache, purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, pentru stirileprotv.ro.

Controalele la frontierele terestre vor fi, în continuare, valabile

În ceea ce privește frontierele maritime, controalele vor fi ridicate, însă rămân în vigoare la frontierele terestre, cum ar fi cele de pe Dunăre. România și Bulgaria sunt singurele țări care vor beneficia de eliminarea controlului la frontierele aeriene și maritime, iar pentru ridicarea controalelor la frontierele terestre, încă există obstacole.

„România şi Bulgăria au îndeplinit toate condiţiile pentru a face parte din Spaţiul Schengen încă din 2011.Comisia a și facilitat misiuni cu experţi de confirmare, iar din decembrie anul trecut avem o decizie în unanimitate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Anitta Hipper, conform sursei citate.

Advertisement

Astfel, deși se fac pași importanți către eliminarea controalelor la frontiere, procesul de aderare completă la Spațiul Schengen rămâne subiectul unor discuții și negocieri continue între statele membre implicate.

Perspectivele pentru a doua etapă a aderării, care implică eliminarea controalelor la frontierele terestre, sunt pesimiste. În prezent, Austria se opune vehement aderării complete a României și Bulgariei la Spațiul Schengen și este puțin probabil să-și schimbe poziția până la alegerile care vor avea loc în toamnă în această țară.

Decizia finală privind aderarea completă se va lua după acest moment crucial, iar posibilitatea ca procesul să se încheie până la finalul lui 2024 sau să fie amânat până în 2025 va deveni clară doar atunci.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Advertisement

Știri

Drumuri „aranjate” din pix: Amenzi de peste 8 milioane de lei pentru firmele care au trucat licitațiile CNAIR

Published

on

Lovitură dură pe piața lucrărilor de drumuri! Trei companii care întrețin șoselele din sud-estul României au fost prinse că și-au împărțit contractele „la masa negocierilor”, nu în competiție reală. Consiliul Concurenței a aplicat amenzi usturătoare, în valoare totală de 8,29 milioane de lei, pentru trucarea licitațiilor organizate de CNAIR prin DRDP Constanța.

Cele trei firme sancționate sunt:

  • Oyl Company Holding AG SRL – amendă de aproape 6 milioane de lei

  • Autoprima Serv SRL – peste 2 milioane de lei

  • Saga Infrastructură SRL – aproximativ 357.000 de lei

Potrivit anchetei, companiile au pus la cale o înțelegere anticoncurențială prin care și-au împărțit lucrările de întreținere a drumurilor naționale și autostrăzilor din județele Constanța, Tulcea, Brăila, Călărași și Ialomița. Schema era simplă: firmele își coordonau ofertele astfel încât să câștige contractele cele care veneau cu prețurile cele mai mari, eliminând concurența reală.

Practic, licitațiile publice au fost transformate într-un joc cu rezultate știute dinainte, iar nota de plată urma să fie suportată din bani publici.

Advertisement

Toate cele trei companii au recunoscut faptele, motiv pentru care au primit reduceri ale amenzilor. În schimb, o a patra firmă, Asfalt Dobrogea SRL, a scăpat fără sancțiuni, anchetatorii neidentificând suficiente dovezi împotriva acesteia.

Consiliul Concurenței reamintește că astfel de înțelegeri sunt strict interzise de lege, iar împărțirea pieței sau trucarea licitațiilor reprezintă abateri grave. Deciziile sunt deja executorii, iar ANAF se ocupă de recuperarea sumelor, care vor ajunge direct la bugetul de stat.

Cu alte cuvinte, „drumurile aranjate” au ieșit la iveală, iar factura pentru înțelegeri de culise este una pe măsură.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Știri

Bitterul Suedez – Elixirul Vieții

Published

on

Bitterul suedez este o băutură medicinală cunoscută pentru menținerea sănătății și pentru refacerea organismului. A fost creat în urmă cu aproximativ 500 de ani de alchimistul Paracelsus, care a reușit să prepare acest elixir din peste 50 de plante. Deși rețeta originală nu s-a păstrat integral, iar unele plante au fost înlocuite, preparatul a rămas la fel de popular.

Datorită proprietăților sale, bitterul suedez este apreciat pentru susținerea imunității, pentru ameliorarea problemelor digestive, pentru echilibrarea stării psihice și, în special, pentru sprijinul oferit funcției hepatice. Multe dintre plantele folosite sunt recomandate tradițional și în afecțiuni cardiace, renale sau dermatologice.

Bitterul poate fi utilizat și extern: compresele cu bitter sunt folosite pentru grăbirea vindecării rănilor, calmarea durerilor de cap și ameliorarea disconfortului provocat de înțepăturile de insecte.

Rețeta de casă a bitterului suedez

Pentru prepararea acestui amestec natural se pot folosi următoarele plante:

Advertisement

Păpădie, sunătoare, coada‑calului, rostopască, valeriană, mesteacăn, roiniță, tuia, ginseng siberian, crețișoară, mărar, măghiran, lemn‑dulce, lumânărică, ienupăr, pufuliță, rozmarin, tătăneasă, cimbrișor, busuioc, pelin, brusture, scorțișoară, lichen de piatră, cătină, ganoderma, salcâm, urzică, ghimpe, lavandă, armurariu, crușin, iarbă‑mare.

Din fiecare plantă se cântăresc între 5 și 30 g. Amestecul se pune în 3 litri de alcool de 38–40%. Recipientul se păstrează la loc răcoros și umbros timp de 14 zile, agitându-se de două ori pe zi.

După macerare, lichidul se strecoară prin tifon și se depozitează în sticle închise la culoare. Preparatul se poate păstra timp îndelungat.

Consumul tradițional este de 2 lingurițe pe zi, dimineața și seara, sau diluat: 1 linguriță la o cană cu apă sau ceai. Nu se recomandă consumul nediluat.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Investiție la Oltenița: centru comercial nou, zeci de locuri de muncă și bani care rămân în oraș

Published

on

Municipiul Oltenița intră într-o nouă etapă de dezvoltare economică, după ce autorizația de construire pentru un nou centru comercial a fost semnată. Anunțul a fost făcut de primarul Mihăiță Beștea, care a precizat că investiția va fi realizată în zona Moara Dunării, pe un teren generos, gândit să ofere accesibilitate și confort pentru locuitori.

Proiectul prevede o construcție modernă, care va găzdui peste zece magazine ale unor branduri internaționale, aducând mai aproape de oltenițeni opțiuni comerciale care, până acum, erau disponibile doar în marile orașe. Dincolo de componenta comercială, investiția are un impact direct asupra comunității, prin crearea a peste 70 de noi locuri de muncă și stimularea economiei locale.

Potrivit administrației locale, autorizațiile au fost obținute într-un termen scurt, în condiții de legalitate și responsabilitate, obiectivul fiind ca proiectele importante pentru oraș să avanseze rapid atunci când sunt respectate toate procedurile. Autoritățile mizează pe faptul că noul centru comercial va contribui nu doar la schimbarea peisajului urban, ci și la îmbunătățirea calității vieții de zi cu zi.

Dacă lucrările vor decurge conform planului, la finalul anului 2026 Oltenița ar putea avea un nou punct de interes major, menit să aducă mai multă viață, confort și încredere în viitorul orașului. Investiția este prezentată drept un exemplu de dezvoltare care atrage capital, creează oportunități reale și consolidează poziția municipiului pe harta economică a județului.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading