Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 6°C | Anul XI Nr. 540

Știri

Schimbări în Belciugatele: Mihai Gurlui (PNL) renunță la administrație în favoarea fratelui său. Ovidiu Gurli vine alături de Vasile Iliuță în PSD

Published

on

psd calarasi

Urmăriți știrile Călărașipress.ro pe Whatsapp

Mihai Gurli, actualul primar al comunei Belciugatele din partea PNL, se retrage definitiv din administrația publică și nu va mai candida la alegerile locale din 9 iunie. În locul său va veni chiar fratele acestuia, Ovidiu Gurli, care va candida pe listele PSD, a anunțat astăzi Vasile Iliuță într-o conferință de presă.

Mihai Gurli a decis să nu mai candideze pentru un nou mandat în administrația locală a comunei Belciugatele din motive ce țin de sănătate și de timpul pe care și-ar dori să-l aloce unor proiecte personale.

Este o decizie pe care am luat-o. Destul de greu, bineînțeles, pentru că toată se miră de acest lucru, că nu mai candidez. O fac din motive personale, nu din motive de apartenență politică sau altceva, dar din motive strict personale. Nu vreau să le dezvolt. Acesta este și motivul pentru care fratele meu a înțeles să continue ceea ce eu am început în comuna Belciugatele. (…) Sper să ducă la îndeplinire toate proiectele pe care eu le-am început, să facă și alte proiecte în beneficiul comunității din care facem toți parte, a spus Mihai Gurli.

Advertisement

Ovidiu Gurli a activat în trecut la Prefectura județului Călărași, apoi a devenit secretar general al orașului Fundulea, funcție pe care o deține și astăzi. Președintele Consiliului Județean, Vasile Iliuță, a anunțat astăzi candidatura acestuia pentru funcția de primar a comunei Belciugatele pe listele PSD.

Ovidiu Gurli a ales să candideze altărui de PSD pentru că timp de peste 20 de ani a lucrat în administrații social democrate.

De ce vrea să o facă alături de acest partid și nu față de partidul din care eu fac parte, este faptul că în toată perioada în care a lucrat în administrație publică, de peste 25 de ani, fratele meu a lucrat în administrații social-democrate. Eu i-am făcut propunerea de a intra în partidul din care fac parte, însă e alegerea lui cum înțelege să candideze pe viitor, a mai spus Mihai Gurli.

În timpul mandatului de primar, Ovidiu Gurli își propune să ducă la bun sfărșit proiectele începute de fratele său.

Știind că fratele nu mai dorește să candideze pentru următorul mandat, am avut o discuție despre proiecte. Știam că cele începute vor rămâne să le finalizeze altcineva. Cunosc foarte bine cum s-a implicat în aceste proiecte. Cunosc chiar amănunte din conținutul acestor proiecte, pentru că de multe ori ne ajutăm în problemele administrative. Atunci, m-am hotărât că trebuie să fiu eu candidatul în alegerile locale. I-am explicat că timp de 20 de ani eu am lucrat în administrații social democrate. Bineînțeles că mi-a propus să fiu în partidul dânsului, dar i-am spus că nu pot acest lucru pentru că cel mai mult cunosc oamenii de la PSD. Am lucrat bine cu administrațiile social democrate și atunci i-am propus să mă sprijine, chiar dacă eu candidez de la un alt partid față de dumnealui”, a spus acesta.

Advertisement

Cu toate acestea, primarul comunei Belciugatele, Mihai Gurli, se declară mulțumit de activitatea pe care a realizat-o în conducerea administrației locale.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”

Published

on

Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.

„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.

Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.

Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.

Advertisement

Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.

„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025

Published

on

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.

Încasări mai mari la bugetul de stat

La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:

  • Impozit pe profit – 123,43 milioane lei

  • Impozit pe venit – 271,16 milioane lei

  • TVA – 161,19 milioane lei

  • Accize – 1,53 milioane lei

  • Alte venituri – 164,74 milioane lei

Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale

Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:

  • Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei

  • Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei

  • Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei

Restituiri de TVA către contribuabili

În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.

Advertisement

Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.

Dacă vrei, pot genera și variante de titluri

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Dunărea Călărași, făcută praf de FCSB II! 6–1 și încă o palmă dureroasă pentru echipa finanțată cu milioane din bani publici

Published

on

AFC Dunărea Călărași mai bifează o înfrângere usturătoare în Liga 3, Seria 3. De această dată, echipa călărășeană a fost spulberată de FCSB II, care s-a impus cu 6–1, într-un meci fără istoric și fără replică din partea Dunării.

În timp ce adversarii au defilat pe teren, Dunărea arăta din nou ca nu poate evolua — deși beneficiază de unele dintre cele mai consistente finanțări publice din România la nivelul Ligii a III-a.

Finanțări de milioane, rezultate rușinoase

În ultimii doi ani, Consiliul Județean Călărași a turnat în club aproximativ 8 milioane lei:

  • 4,4 milioane lei în 2024
  • 3,375 milioane lei pentru 2025

Cu aceste sume, Dunărea ar trebui să fie o forță în Liga 3, poate chiar o candidată serioasă la promovare.

În teren însă, realitatea este rușinoasă:

Advertisement

șase goluri primite de la o echipă de copii.

O întrebare simplă: Unde se duc banii?

Clubul postează sec: „Victorie categorică pentru gazde”. Da, categorică…

Mesajul oficial postat de AFC Dunărea Călărași pe Facebook este un model de minimalism și evitare a responsabilității:

„Victorie categorică pentru gazde în etapa de astăzi. Scor final: FCSB II – Dunărea Călărași (6–1).”

Advertisement

Atât. Nicio explicație. Nicio analiză. Nicio asumare.

În schimb, suporterii au reacționat: nemulțumiți, frustrați, ironic resemnați.

Reacții din mediul public: „Să te bată copiii de la FCSB… cine răspunde?”

Dezastru sportiv, lux financiar

Dunărea Călărași este, probabil, singura echipă de Liga 3 care:

Advertisement
  • primește milioane de lei anual
  • are salarii, mese, cazări, utilități și transport plătite din bani publici
  • afișează o Academie cu echipamente premium, sponsori noi și imagine lustruită
  • dar în teren… se prăbușește etapă de etapă

Înfrângerea cu 6–1 nu este un accident.

Este încă un episod într-un sezon care confirmă prăbușirea unei echipe cândva respectate.

Dunărea Călărași marchează încă o înfrângere — pe teren și în fața contribuabililor.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading