Știri
Sâmbătă, Moșii de iarnă. Ce e bine să dăm de pomană
Biserica Ortodoxă pomeneşte sâmbătă, 22 februarie, pe cei adormiți întru Domnul, marcând astfel ceea ce în popor este cunoscut drept „Moșii de Iarnă” sau „Moşii de piftii”. Pentru ca pomana să fie primită, este bine să respectăm vechile tradiţii legate de Moșii de iarnă.
Ce dăm de pomană de Moșii de iarnă
La biserică ducem, spre a fi slujite de către preoți, colivă, colac, sticla cu vin, pomelnicul în care trecem numele celor plecaţi la Domnul şi lumânări. Se mai pot duce, în funcţie de posibilităţi, pachete cu plăcinte, brânzeturi, piftie, carne, sarmale, mere şi alte fructe. Mai practic este să se lase pachetele gata pregătite acasă şi, la întoarcerea de la biserică, să fie completate cu vin şi colivă sfinţite la slujbă şi să fie împărţite, cu lumânări aprinse, pentru sufletele celor răposaţi. Sufletele acestea, se spune, veghează din lumea de dincolo asupra casei din care au plecat.
Nu se lucrează de „Moșii de piftii!”
În această zi se mănâncă și se dau de pomană și piftie și alte răcituri, potrivit unei vechi tradiții, care se mai păstrează în lumea satului. De aceea sărbătoarea mai este numită și „Moșii de piftii”. Pentru a respecta până la capăt obiceiul, trebuie ca ceea ce rămâne nemâncat să se arunce a doua zi, în Duminica lăsatului sec de carne. Dacă nu se respectă această tradiţie, natura se răzbună aducând valuri de frig în toiul verii.
Mai mult, femeile care nu respectă tradiţia şi lucrează în această zi sunt pedepsite să tremure ca piftia şi „li se întoarce pomana” pe care au dat-o.
Atenție, cei dragi decedați de mai puțin de un an nu trebuie pomeniți alături de ceilalți! Ce înseamna asta concret? Doar că pentru ei se scrie un pomelnic separat.
Alte tradiții de Moșii de iarnă
La cimitir se aprind cel puţin două lumânări. Credincioşii care fac pomeniri trebuie să meargă la biserică de dimineaţă, ca să participe la Sfânta liturghie. Abia după această slujbă mare se oficiază şi parastasul. Apoi, familia merge la cimitir, unde trebuie să aprindă cel puţin două lumânări – numărul minim necesar, potrivit superstiţiilor, pentru a încălzi sufletele morţilor.
În Transilvania se păstrează obiceiul ca pachetele duse la biserică să conţină, pe lângă vinul şi coliva obligatorii, bucatele preferate de cei pentru care se face pomana. Plus o prăjitură cu specific local, numită „pupi” (un chec cu mere).
Şi în Banat se dă de pomană un preparat caracteristic zonei – grâu fiert cu brânză şi unt. În plus, în pachete se pune şi friptură de porc.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Surpriză pentru jandarmii călărășeni, în timpul unei misiuni de patrulare desfășurate în acest weekend, în municipiul Călărași. Un bărbat cu comportament agitat a încercat să ascundă rapid un obiect sub roata unei mașini, însă intervenția promptă a militarilor a dus la o descoperire neașteptată: un borcan de dulceață.
La verificări, în interiorul recipientului au fost găsite aproximativ 3 grame de substanțe vegetale de culoare galben-verzuie, cu aspect și miros specific, susceptibile a fi droguri.
Persoana în cauză a fost condusă la sediul Inspectoratului de Jandarmi Județean Călărași pentru întocmirea documentelor premergătoare sesizării penale. Substanțele au fost ridicate pentru cercetări.
Incidentul s-a petrecut într-un parc frecventat de localnici, în cadrul acțiunilor de rutină pentru menținerea ordinii și siguranței publice.
Reprezentanții IJJ Călărași reamintesc cetățenilor că pot apela numărul de urgență 112 pentru a semnala orice activitate suspectă sau periculoasă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași anunță redeschiderea casei de bilete, unde publicul poate achiziționa tichete pentru spectacolele din program.
📌 În prezent, sunt disponibile bilete pentru două evenimente mult așteptate:
-
Doru Octavian Dumitru – 18 octombrie
-
Turneul RAOUL – 28 noiembrie
Reprezentanții instituției reamintesc că biletele pentru toate spectacolele din programul CJCC pot fi cumpărate și online. Publicul este îndemnat să consulte grila de evenimente pe site-ul oficial sau pe paginile de social media, unde sunt disponibile linkuri directe către vânzarea biletelor și informații actualizate despre disponibilitate.
Astfel, spectatorii pot evita drumurile inutile la casa de bilete, având siguranța că găsesc locurile dorite înainte de a ajunge la eveniment.
📍 Programul casei de bilete este afișat de organizatori pentru a facilita accesul publicului interesat.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Într-o epocă în care România se prăbușea sub greutatea dictaturii comuniste, când libertatea devenise o amintire și frica o normă, Toma Arnăuțoiu a ales să nu se plece. Născut în 1921 în satul Nucșoara, județul Muscel, într-o familie de învățători, Toma a crescut cu simțul datoriei, al onoarei și al demnității. A urmat Școala Militară de Ofițeri de Cavalerie, iar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a luptat pe frontul de est, fiind decorat pentru curajul său. După război, în 1947, odată cu instaurarea regimului comunist, a fost trecut în rezervă, ca mulți alți ofițeri considerați incompatibili cu noua ordine.
În 1949, împreună cu colonelul Gheorghe Arsenescu, Toma a pus bazele unuia dintre cele mai longevive și bine organizate grupuri de rezistență anticomunistă din România – cunoscut sub numele de „Grupul de la Nucșoara”. Format inițial din 16 membri, majoritatea țărani din zonă, grupul fiind sprijinit de peste o sută de localnici care, cu riscul propriei vieți, le-au oferit hrană, adăpost și informații. Ascunși în pădurile dese ale Munților Făgăraș, în peșteri și bordeie săpate în stâncă, membrii grupului au trăit în clandestinitate timp de nouă ani, într-o luptă tăcută, dar neclintită, împotriva unui sistem care distrugea tot ce era liber, demn și viu.
După plecarea lui Arsenescu din munți, Toma a devenit liderul grupului. Alături de fratele său Petre, de Maria Plop – femeia care i-a fost tovarășă de viață și de luptă – și de Constantin Jubleanu, a continuat să reziste, în ciuda condițiilor extreme, a iernilor cumplite, a lipsei de hrană și a vânătorii neîncetate duse de Securitate. În 1956, în ascunzătoarea lor din munți, s-a născut fiica lui Toma și a Mariei – un copil crescut în tăcerea pădurii, departe de lume, într-un spațiu unde libertatea era păzită cu arma și cu speranța.
Dar în 1958, trădarea a venit din partea unui fost coleg de școală, care, în schimbul favorurilor regimului, a oferit informații decisive. Toma, Petre, Maria și ceilalți au fost capturați. Urmează un an de anchete brutale, de interogatorii și procese înscenate. În noaptea de 18 spre 19 iulie 1959, Toma Arnăuțoiu este executat la închisoarea Jilava, împreună cu fratele său și alți 14 susținători. Maria Plop va muri în detenție, iar fiica lor va fi dusă la orfelinat, crescând fără să știe cine au fost părinții ei, descoperindu-și identitatea abia după căderea regimului.
Povestea lui Toma Arnăuțoiu nu este doar o filă de istorie, ci o mărturie despre curajul de a rămâne om într-o lume care te obligă să devii supus. Nu a fost un simplu fugar, ci un simbol al rezistenței românești, un om care a ales să moară liber decât să trăiască în genunchi. Într-o epocă în care tăcerea era impusă, Toma a vorbit prin faptele sale, prin tăria cu care a apărat demnitatea, prin dragostea pe care a purtat-o în mijlocul suferinței.
Astăzi, numele său rămâne gravat în memoria celor care cred că libertatea nu se negociază, că demnitatea nu se abandonează și că, uneori, chiar și în cele mai întunecate vremuri, există oameni care aleg să lumineze.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cremă revitalizantă cu cafea solubilă – elixir natural pentru ten și corp
Semnificația istorică a zilei de 23 septembrie
Oltenița sărbătorește Ziua Recoltei, între 3 și 5 octombrie, cu muzică, tradiții și bunătăți de sezon
VIDEO. PMC / Noua creșă din Cartier Tineri, inaugurată la Călărași
Călărași: Bărbat de 35 de ani intoxicat cu alcool metilic la Dragalina. Poliția și localnicii oferă versiuni diferite
