De la 1 iulie 2026, salariul minim brut pe economie urcă de la 4.050 de lei la 4.325 de lei pe lună. Pe hârtie, creșterea este de 275 de lei. În contul angajatului, însă, diferența este mult mai mică: aproximativ 125 de lei net pe lună.
Cu alte cuvinte, un român plătit cu salariul minim va primi, în medie, în jur de 4 lei în plus pe zi.
Potrivit noilor reguli, salariul minim brut crește cu aproximativ 6,8%, de la 1 iulie. Ministerul Muncii arată că noul salariu minim brut este de 4.325 de lei, calculat pentru un program mediu de 166,667 ore pe lună.
Până acum, un angajat cu salariul minim încasa aproximativ 2.574 de lei „în mână”. După majorare, venitul net va ajunge la circa 2.699 de lei. Diferența: aproximativ 125 de lei lunar.
De ce nu ajung cei 275 de lei integral în buzunarul angajatului? Pentru că statul modifică și facilitatea fiscală aplicată salariului minim. Suma neimpozitată scade de la 300 de lei la 200 de lei, iar o parte importantă din majorarea brută se întoarce, prin taxe și contribuții, în bugetul public.
Cum arată diferența, pe scurt:
- până la 1 iulie 2026: 4.050 lei brut și aproximativ 2.574 lei net;
- de la 1 iulie 2026: 4.325 lei brut și aproximativ 2.699 lei net;
- plus real pentru angajat: aproximativ 125 lei pe lună.
Nici angajatorii nu scapă ieftin. Pentru o persoană plătită cu salariul minim, costul total suportat de firmă ajunge la aproximativ 4.418 lei lunar, cu aproape 284 de lei mai mult decât înainte.
Majorarea vine într-un moment în care multe familii spun că abia mai fac față cheltuielilor cu alimentele, facturile, chiria sau ratele. Cei 125 de lei în plus pot însemna câteva cumpărături în plus într-o lună, dar sunt departe de a schimba radical situația celor care trăiesc de la un salariu la altul.
Pe scurt, salariul minim crește cu 275 de lei brut, dar angajatul vede în portofel mai puțin de jumătate din această sumă.
Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmăreste CalarasiPress pe canalul de WhatsApp.
Abonează-te la canal
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
