Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 9°C | Anul XI Nr. 537

Știri

Salariaţii APIA Călăraşi rup tăcerea şi dezvăluie informaţii din dosarul interceptărilor

Published

on

Situația bizară pe care am dezvăluit-o ieri, în exclusivitate, despre instituția publică din Călărași, unde salariații au descoperit, din greșeală, echipamente de interceptare folosite pentru înregistrarea ambientală, a luat amploare. Dispozitivul a fost descoperit la sfârșitul lunii septembrie de un funcționar care a sesizat că unul dintre scaunele din birou are urme de încălțăminte bărbătească, moment în care s-au ridicat suspiciuni privind accesul în biroul cu pricina. După câteva minute de cercetare, nu mare le-a fost surpriza salariaților să descopere un dispozitiv electronic, pornit, care înregistra ambiental discuțiile din birou.

Un salariat care a dorit să rămână anonim, a făcut declarații tulburătoare despre ceea ce s-a întâmplat la sediul APIA din Călărași, în care povestit teroare pe care trebuie să o suporte  în fiecare zi, sub presiunea șefilor.

În rândurile de mai jos urmăriți declarațiile incredibile, în exclusivitate, pe care bugetarul le-a dezvăluit echipei CanaSUD.ro. Pentru a-i asigura anonimatul, în rândurile de mai jos am decis să-i spunem Mihaela.

Mihaela, funcționar APIA Călărași: În data de 30 [septembrie], când am ajuns la serviciu, am intrat în birou și pe scaunul de vizitatori erau două urme de încălțăminte bărbătească, pentru că era un număr foarte mare și cuprindea întregul șezut al scaunului. Ne-am dat seama că a intrat cineva în birou, eu și cu colegul meu, și am început să ne uităm prin birou să vedem despre ce este vorba. N-am văzut nimic, motiv pentru care ne-am așezat pe scaune. Eu totuși mă uitam, pe fișete, pe sus, dacă este ceva. La un moment dat, pe aerul condiționat, care are foarte mult praf pe el, era șters praful în colțul din stânga. Am zis să vedem ce este pe aerul condiționat și l-am rugat pe colegul meu, care este înalt, să se urce pe un scaun pentru că distanța e oarecum mare. S-a urcat și a zis că nu vede nimic, că este prea sus, și i-am spus să ia telefonul, să filmeze pentru a vedea ce este acolo. S-a urcat și când s-a dat jos și ne-am uitat pe poze, era un reportofon care funcționa. Nu ne-am atins de el, nu ne-am atins de nimic. Precis la ora 08:49 am sunat la 112 și am anunțat despre acest lucru poliția, care s-a și deplasat. Cred că în 15 minute a venit echipajul de poliție care a întocmit un proces verbal raportat la anunțul pe care l-am făcut la 112. Au sosit colegii de la poliție – inspectorul Mocanu, agentul Jilavu și criminalistul care a făcut poze.

Advertisement

Cătălin Cojocaru, reporter CanalSUD: De ce credeți că a fost montat acel dispozitiv, cine ar putea să-l monteze și cu ce scop?
Mihaela, funcționar APIA Călărași: Bănuiesc că se face cu acordul conducerii, pentru că n-ar putea să intre în interiorul instituției cineva, un om de pe stradă să intre în biroul lui Mihaela, să-i pună un reportofon să asculte ce?
Cătălin Cojocaru, reporter CanalSUD: Ați mai avut astfel de suspiciuni de-a lungul timpului?
Mihaela, funcționar APIA Călărași: Nu, este prima dată.

Cătălin Cojocaru, reporter CanalSUD: La nivelul conducerii, care a fost reacția acestora când au auzit despre eveniment?
Mihaela, funcționar APIA Călărași: Nu au avut nicio reacție. Nici măcar nu ne-au întrebat vreodată, nu ne-au chemat, nici nu au venit să întrebe ce s-a întâmplat în instituție. Nu este o situație normală să se întâmple așa ceva într-o instituție a statului și pe bani publici. Nu este normal să te înregistreze cineva, ca să afle ce?

Cătălin Cojocaru, reporter CanalSUD: Înțeleg că vi s-a pus interdicție să vorbiți despre situație.
Cei de la poliție au spus că este o anchetă penală în curs de desfășurare și nu avem voie să dăm detalii despre anchetă până când dânșii nu o finalizează.

Cătălin Cojocaru, reporter CanalSUD: Mai multe persoane din instituția în care lucrați vorbeau despre o stare de temere, de teroare, provocată de conducere.
Mihaela, funcționar APIA Călărași: Da, adevărat. Pot să spun despre mine. Mă simt terorizată – acesta este cuvântul. Sunt terorizată de dimineață și până seara. Terorizată, în sensul că nu am voie să intru, de exemplu, în secretariat și la compartimentul Resurse Umane, din dispoziția directorului Stoia Florin, pentru că așa dorește dânsul și nu știu motivul pentru care mi-a interzis. Colegii de serviciu nu au voie să mă salute, deci trebuie să fiu izolată. Nu au voie să vorbească cu mine. Tot timpul derulează acțiuni împotriva mea. Conflictul s-a declanșat undeva în anul 2020, când în urma unei sesizări a unei comisii de disciplină am fost nominalizată ca martor. Atunci directorul s-a întors împotriva mea.

Cătălin Cojocaru, reporter CanalSUD: Mai rezistați?
Mihaela, funcționar APIA Călărași: Nu știu cât voi mai rezista, dar eu sunt un om calm, zic că sunt un om cerebral și îmi văd de treaba mea, îmi îndeplinesc sarcinile de serviciu. În 2020 am fost mutată abuziv de la centrul local Călărași la centrul județean. Pe vremea aceea eram lider de sindicat. Conform acordului colectiv de muncă nu mi se putea modifica raportul de serviciu, totuși domnul director a făcut-o.

Advertisement

Cătălin Cojocaru, reporter CanalSUD: Ce alte abateri ar putea avea acest director din punctul de vedere al comportamentului?
Mihaela, funcționar APIA Călărași: De exemplu, domnul director nu ne salută, iar dacă eu încerc să-i zic bună ziua îmi întoarce spatele. Dacă te duci în biroul dânsului să-i explici o situație profesională, nici măcar nu te invită să stai jos, adică se uită la televizor. Nu este normal așa ceva. Suntem totuși într-o instituție a statului.
M-a băgat în comisia de disciplină pe motive neîntemeiate. Fiind lider de sindicat aveam dreptul la 5 zile pe lună libere pentru activități sindicale și niciodată în doi ani cât am fost lider nu am cerut. Am desfășurat activitatea sindicală după programul de lucru, iar o singură dată am făcut cerere pentru 3 ore. Pentru faptul că mi-am permis să cer 3 ore liber, am fost pusă absent nemotivat și am fost băgată în comisia de disciplină.

Cătălin Cojocaru, reporter CanalSUD: Colegii din birou și din restul departamentelor ce spun de situația pe care ați descoperit-o?
Mihaela, funcționar APIA Călărași: Colegii sunt terorizați, nu vor să vorbească despre acest subiect. Motivul este că își vor pierde locul de muncă și pentru că le este frică. Mie nu-mi este frică, atât timp cât spunem adevărul, nu trebuie să ne fie frică de adevăr, niciodată.
Cătălin Cojocaru, reporter CanalSUD: Vorbeați de o suspiciune la nivelul colegilor că ar putea exista o altă colegă care și-ar fi dorit montarea dispozitivului acolo.
Mihaela, funcționar APIA Călărași: Avem o colegă nouă de birou, într-adevăr. A fost mutată de la centrul local Budești la centrul local Călărași în data de 13 septembrie, anul acesta. Și-a dorit în mod voit cheie de la birou. A insistat pentru cheia de la acest birou. Șeful care este în birou cu noi i-a dat cheie să-și facă. Nu a putut, nu știu din ce motiv, să-și facă cheie. Luni, șeful cu dânsa plecau la o instruire la Poiana Brașov și în vinerea respectivă șoferul instituției a fost desemnat de către conducere să se ducă să-i facă cheie. Eu dacă m-aș duce directorului să-i cer acest lucru, cu siguranță niciodată nu-mi va da șoferul să-mi facă cheie.

Cătălin Cojocaru, reporter CanalSUD: Cum credeți că se va finaliza această anchetă efectuată de organele de lege?

Mihaela, funcționar APIA Călărași: Cred în instituțiile statului, chiar cred. Aș vrea să fie descoperită persoana care a acționat în sensul negativ, ca să zic așa, asupra mea, asupra imaginii instituției. Această problemă nu este doar a mea, cred că este și problema conducerii APIA Călărași, care nu s-a implicat în niciun fel pentru aflarea acestui adevăr. Nu înțeleg de ce nu sunt interesați, pentru că a înregistra pe cineva în instituțiile statului am înțeles de la echipajul de poliție că este o infracțiunii și se supune legilor Codului Penal. Sper să se rezolve.

Cătălin Cojocaru, reporter CanalSUD: Ați luat în calcul posibilitatea ca o altă instituție să fie interesată de discuțiile din birourile APIA?
Mihaela, funcționar APIA Călărași: Nu m-am gândit, dar la momentul ăsta dar când cineva îți spune că ești ascultat, poate o iei în râs. Eu care am simțit-o pe pielea mea, în momentul în care chiar vezi că ești ascultat te gândești când vii la serviciu în cine să ai încredere sau cu cine să vorbești, sau despre ce mai poți să vorbești. Despre ce putem noi vorbi într-un birou în care își desfășoară activitatea 3 oameni? În afară de problemele de serviciu, activitatea la APIA este complexă, timpul nu-ți permite să te ocupi de alte probleme în afara problemelor de serviciu.

Advertisement

Nu știu care este scopul acestei înregistrări. Paradoxal, în vinerea în care s-a întâmplat, colega noastră, poate sunt niște coincidențe, și-a luat o zi de concediu. Domnul director Stoia și-a luat o zi de concediu, următoarea săptămână un coleg de-al nostru și-a luat o săptămână de concediu. Practic, în birou nu eram decât eu și șeful de birou. Acest lucru se știa, pentru că se anunță cine nu vine la serviciu în ziua respectivă. Practic, în acel birou aș fi fost eu și șeful de birou. El venit de la instruire, eu desfășurându-mi activitatea zilnică. Nu știu ce sperau să afle, pentru că aparatul era pus să înregistreze, din ce deduc, ce-al fi vorbit cu șeful de compartiment. Cred că la momentul ăsta, pentru conducerea APIA bârfele sunt mult mai importante decât absorbția fondurilor europene, care este principalul obiectiv al APIA.

CAMERELE DE SUPRAVEGHERE DIN APIA CĂLĂRAȘI SUNT DEFECTE DIN 8 AUGUST

În cadrul anchetei noastre am descoperit mai multe detalii decât am primit inițial. Instituțiile publice sunt supravegheate video, iar acest lucru este reglementat de  Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor din HG301/2012.  Din păcate, situația din sediul APIA Călărași este una fără precedent. Camerele de supraveghere din instituția publică sunt defecte, cel puțin asta a fost explicația unui dintre salariați.

Cătălin Cojocaru, reporter CanalSUD:  Există camere de supraveghere în instituția în care lucrați?
Mihaela, funcționar APIA Călărași: Da, există camere de supraveghere pe holul biroului unde-mi desfășor activitatea și pe toate căile de acces.

Cătălin Cojocaru, reporter CanalSUD: Au fost ridicate imaginile video de pe camere?
Mihaela, funcționar APIA Călărași:Nu, în ziua în care s-a ridicat incidentul nu. Domnul director Stoia nu era la serviciu, iar domnul director adjunct ne-a spus că l-a contactat și să le dea dânsul, că este șef de unitate. Ulterior, nu știu, poliția a dat un termen și nu știu dacă în final au fost ridicate aceste filmări. Astăzi, la data la care vorbim, nu știu exact.

Cătălin Cojocaru, reporter CanalSUD: Vorbeați despre o defecțiune înainte.
Mihaela, funcționar APIA Călărași: Tot de la dânșii, de la APIA, am înțeles că sistemul de camere nu funcționa. Sistemul de camere nu funcționează de pe data de 8 august. Au informat firma în scris că nu funcționează sistemul video și APIA va lua toate măsurile ca să achiziționeze un nou sistem video pentru înregistrarea imaginilor în permanență, astfel încât să asigure securizarea holurilor atât timp cât avem program cu publicul și când se întâmplă situații ca cea de față.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași cercetează acest dosar penal, ancheta aflându-se în plină desfășurare. Achetatorii strâng probe și audiază persoanele suspecte.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Proiectul CNI pentru baza sportivă din Oltenița, blocat la 30%. Primăria continuă lucrările din fonduri proprii

Published

on

Mihăiță Beștea

Primarul Mihăiță Beștea a anunțat că lucrările la baza sportivă din Oltenița, finanțate inițial prin Compania Națională de Investiții, au fost sistate în această vară. Administrația locală a decis să continue modernizarea din bugetul propriu, pentru a evita degradarea investiției și abandonarea proiectului.

Proiectul de reabilitare a bazei sportive din Oltenița, derulat prin CNI, a fost oprit la doar 30% stadiu de execuție, fără o explicație clară din partea instituției.
„Este greu de înțeles de ce s-a emis un ordin de sistare după ce s-au cheltuit deja bani. Ori se finalizează, ori se pierd fonduri și se irosește munca făcută până acum. Am decis să intervenim noi, din bugetul local”, a declarat primarul Mihăiță Beștea.

Edilul a subliniat că blocajul apărut în sistemul de investiții al ministerelor a afectat inclusiv proiecte importante pentru comunitățile locale.
„Activitatea ministerelor este aproape blocată de teama măsurilor de austeritate. Dar proiectele locale nu pot aștepta. Oltenița are nevoie de infrastructură sportivă funcțională”, a precizat primarul.

După sistarea lucrărilor, Primăria Oltenița a început din fonduri proprii curățarea și reorganizarea bazei sportive.
„Am scos tone de materiale vechi, am reamenajat tribunele, am început modernizarea gradenelor și vom continua etapizat, în funcție de buget. Nu putem direcționa toți banii către sport, dar vom face lucrurile corect și durabil”, a adăugat Beștea.

Advertisement

Proiectul face parte dintr-un plan mai amplu de redare în folosință a infrastructurii sportive urbane, iar administrația locală are în vedere refacerea spațiilor de antrenament, a vestiarelor și a zonelor pentru public.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

O pagină din ’89 scrisă de Aurel David arată cum Călărașiul se ridica puțin câte puțin, cu fiecare bloc și fiecare familie

Published

on

În septembrie 1989, când România trăia ultimele luni ale regimului comunist, jurnalistul Aurel David publica în ziarul „Vremuri Noi” un material dedicat orașului Călărași. Sub titlul „Ce-i mai mândru pe la noi…”, articolul descria, în limbajul tipic al epocii socialiste, transformările urbane ale municipiului de pe malul Borcei. Dincolo de tonul oficial și formulele propagandistice impuse, se simte atașamentul sincer al autorului față de orașul care se ridica atunci, modern și ambițios, din mijlocul câmpiei.

Aurel David, cel care avea să fondeze mai târziu postul Radio Voces Campi Călărași, surprindea în acel text nu doar imaginea unui oraș aflat în plină dezvoltare, ci și mândria unei generații care credea în progresul propriului loc.


Sub zodia civilizației socialiste

Ce-i mai mândru pe la noi…

Advertisement

„Călărași, pământ de aur”.
Sub acest generic se organizează anual un concurs interjudețean de interpretare a muzicii populare românești, manifestare ajunsă, iată, la a patra ediție. Dar aici, la Călărași, nu numai pământul a fost înnobilat. În anii construcției socialiste, cu nestematele hărniciei oamenilor acestor locuri, în întreaga viață socială, economică, politică.

Din 1976, când fosta capitală a călărașilor slătinari a fost investită cu statutul de viitoare vatră de metal a patriei, din 1979, când pe stema municipiului a putut fi trecut deja emblematica însemn al localităților producătoare de oțel, orașul a crescut, s-a înălțat pe verticală. S-a conturat un alt puls de viață, un alt ritm al cetății de foc, dar nu numai pentru oamenii furnalelor de oțel, ci și pentru colectivele Combinatului de celuloză și hârtie, întreprinderii metalurgice, întreprinderii de confecții, pentru toți cei care au venit să-și pună mintea și mâinile la edificarea unei așezări moderne, civilizate, prospere.

Din 1975 încoace s-au construit aproximativ 15.000 de apartamente în blocuri. Case dureroase întinderile nesfârșite ale câmpiei, cu ele, case frumoase, cele 2, 3, 4 și 5 camere, unele dintre ele fiind dispuse în sistem duplex. Pe fundalul culorilor în care până și cărămida aparentă a fost postată, pentru a-i menține și chiar a-i punce de nea localității o încărcătură de lumină neostentativă, pentru a sugera lumina și înțelepciunea efortului cotidian, a rezultat o nouă și modernă arteră de circulație, începând din actuala stradă București va deveni, mâine, clădiri proprii. S-au construit zeci de mii de metri pătrați de spații comerciale și de prestări, care au fost gândite și proiectate unicat, cu siluete modeste strecurându-se între blocurile de pe strada principală de la un capăt la altul. Unele din ele mai există. Drept mărturie a ceea ce a fost Călărașul de ieri. Dar echipele de constructori își fac loc treptat, dându-le la o parte, ridicând case, magazine, alte obiective social culturale, precum spitalul cu peste o mie de paturi, sau clădirile liceelor siderurgice, de construcții, de matematică fizică, sau cele ale cinematografului „Orion”, policlinicii nr. 2, bazelor de agrement pentru tineret, stației C.F.R., autogării, hotelurilor „Călărași” și „Perla”. Ori a impunătorului Centru de creație și cultură socialistă ce se înalță deja în inima localității.

Acestea toate și multe altele aliniază municipiul de pe malul Borcei în rândul tuturor localităților patriei ce au cunoscut, în arcul de timp cuprins între Congresele IX și XIV ale partidului, structurile transformării inovatoare, propulsându-l spre traiectoria civilizației socialiste și comuniste.

Aurel David

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Administrație Locală

Județul alocă 500.000 de euro pentru deszăpezire, flota și stocurile sunt pregătite

Published

on

Flota de deszăpezire a județului intră din nou în atenția publicului. Autoritățile anunță cifre mari, utilaje multe și un buget care ridică întrebări. Iarna 2025 începe cu 41 de utilaje pregătite să intre în acțiune din prima zi. Perioada de intervenție este 15 noiembrie, 1 martie. Echipele au program de permanență și pot acționa rapid în orice situație.

Stocurile sunt semnificative. Sunt pregătite 1600 de tone de materiale antiderapante. Cantitățile sunt împărțite în 800 de tone de nisip și 800 de tone de sare. Există un bazin de combustibil de cinci tone, complet alimentat. Aprovizionarea este asigurată prin contracte. Dacă situația o cere, societatea poate închiria utilaje suplimentare pentru a evita blocajele.

Intervențiile sunt organizate în trei puncte strategice. Punctele sunt în Călărași, Mănăstirea și Lehliu. Această structură reduce timpul de deplasare al utilajelor. Operatorii monitorizează traficul și starea drumurilor în timp real. Utilajele sunt urmărite prin GPS pentru a eficientiza intervențiile.

Costurile sunt ridicate. Județul alocă 2,36 milioane de lei pentru programul de deszăpezire. Media lunară depășește 670.000 de lei. Noiembrie și martie sunt mai ieftine, dar decembrie, ianuarie și februarie rămân perioadele cu cele mai multe intervenții.

Advertisement

În județul Călărași, societatea Drumuri și Poduri are în gestiune aproximativ 650 km de drumuri asfaltate.

Autoritățile spun că județul este pregătit. Utilajele sunt în teren, stocurile sunt asigurate, iar echipele au un plan de intervenție pentru toate scenariile din iarnă.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading