La zi
S.C. Drumuri și Poduri Călărași: Punem la punct ultima etapă de modernizare a DJ306 A, intrarea în municipiul Călărași
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Coadă la ouă proaspete în Piața Orizont din Călărași. Produsele locale, la mare căutare înainte de sărbători
Piața Orizont din municipiul Călărași a fost, marți, 16 decembrie 2025, un punct de atracție pentru zeci de călărășeni care au ales să stea la rând pentru a cumpăra ouă proaspete, direct de la producători. Imaginea surprinsă în cursul dimineții arată o coadă formată preponderent din persoane vârstnice, dar nu numai, interesate de produse accesibile și de calitate.
Motivul este simplu: prețul considerat corect – aproximativ 0,90 lei bucata – și proveniența ouălor, apreciată de cumpărători drept un criteriu cheie. Într-o perioadă în care cheltuielile zilnice apasă tot mai mult pe bugetele familiilor, piața rămâne o alternativă viabilă la rafturile supermarketurilor.
Comentariile apărute pe rețelele sociale arată două perspective: pe de o parte, realitatea economică dificilă a multor pensionari, care caută variante mai ieftine pentru masa zilnică; pe de altă parte, normalitatea unei piețe funcționale, unde cererea mare pentru un produs bun generează, inevitabil, cozi, mai ales în prag de sărbători.
foto: Facebook.com/Călărași get-beget
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Salariile în Europa: România, aproape de fundul clasamentului la venituri nominale, dar urcă spectaculos la puterea de cumpărare
Cât este un salariu mediu în Europa? Datele Eurostat pentru 2025 dezvăluie diferențe uriașe între țări, cu salarii mai mari în Vest și Nord, și mai mici în Est și Sud-Est. Salariul mediu anual ajustat pentru normă întreagă în Uniunea Europeană este de aproximativ 39.800 de euro.
Luxemburg domină detașat cu peste 82.900 de euro anual, urmat de Danemarca, Irlanda, Belgia, Austria și Germania – toate depășind 50.000 de euro. La capătul opus, Bulgaria înregistrează doar 15.400 de euro, iar Grecia și Ungaria sub 20.000 de euro. România, cu circa 21.100 de euro anual, se află aproape de coada clasamentului, alături de Slovacia.
Aceste date sunt ajustate pentru a reflecta echivalentul unui program full-time, ținând cont de ponderea muncii part-time în unele țări.
De ce aceste diferențe majore între Est și Vest?
Specialiștii explică prin productivitate și structura economică: țările cu sectoare de înaltă valoare adăugată (IT, finanțe, industrie avansată) oferă salarii superioare celor bazate pe agricultură, textile sau servicii de bază. Sindicatele puternice, negocierile colective și salariul minim ridicat joacă un rol cheie în Vest, în timp ce în Centrul și Estul Europei, sindicalizarea slabă și șomajul reduc puterea de negociere a angajaților.
România strălucește la puterea de cumpărare
Imaginea se schimbă radical când ajustăm salariile pentru costul vieții, folosind standardul puterii de cumpărare (PPS). Diferențele se reduc semnificativ: de la circa 21.600 PPS în Grecia la 55.000 PPS în Luxemburg.
România face un salt impresionant, depășind 36.000 PPS și poziționându-se peste țări precum Italia, Malta, Croația, Polonia, Cehia sau Portugalia. Estonia, în schimb, coboară în clasament.
Viitorul salariilor
Dacă ritmul de creștere din ultimii ani se menține, salariul mediu UE ar putea atinge 41.600 de euro în 2025 și 43.400 de euro în 2026, dar diferențele între țări vor rămâne pronunțate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Fostul ministru Răzvan Cuc și omul de afaceri Cătălin Daniel Bușe, trimiși după gratii pentru 30 de zile!
Tribunalul București a decis, miercuri, plasarea în arest preventiv pentru 30 de zile a fostului ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, și a omului de afaceri Cătălin Daniel Bușe. Măsura severă vine în urma unui dosar instrumentat de procurorii anticorupție, care îi acuză pe cei doi de fapte grave de corupție legate de un contract important la Registrul Auto Român.
Dosarul vizează tentativa de mituire a directorului general al Registrului Auto Român, Mihai Alecu, pentru reînnoirea unui acord-cadru în valoare de aproximativ 23 de milioane de lei, privind mentenanța echipamentelor de verificare tehnică a vehiculelor. Omul de afaceri Cătălin Daniel Bușe, administrator al unei societăți specializate în astfel de servicii, ar fi promis un comision de 6% din valoarea contractului, adică peste 1,3 milioane de lei, remis în tranșe.
Răzvan Cuc, fost ministru în mai multe guverne din perioada 2017-2019, este acuzat că a intermediat discuțiile dintre Bușe și directorul instituției, participând la mai multe întâlniri în lunile septembrie, octombrie și noiembrie ale acestui an. El ar fi oferit garanții că promisiunea va fi respectată, facilitând astfel obținerea contractului. Procurorii au strâns probe solide, inclusiv înregistrări și stenograme din aceste întâlniri.
Cei doi au fost reținuți marți, după percheziții și audieri lungi, iar instanța a aprobat propunerea de arest preventiv, considerând riscul de influențare a martorilor sau de continuare a activităților infracționale. Decizia poate fi contestată, dar reprezintă un nou episod dureros în lupta împotriva corupției la nivel înalt.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.



