La zi
Rusia consideră prezența navelor NATO în Marea Neagră drept o amenințare:„Suntem atenți la România și Bulgaria”
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a avertizat joi că Rusia va percepe drept o amenințare orice planuri ale NATO de a stabili o prezență permanentă în Marea Neagră cu nave de război. că Peskov a declarat că Moscova va monitoriza cu atenție Bulgaria și România și va lua măsurile necesare pentru a-și proteja securitatea, relatează reuters.com.
„Prezenţa concentrată a navelor NATO – suntem atenţi la Bulgaria şi România, state riverane care sunt membre ale alianţei (NATO) – desigur, reprezintă, în special în actuala situaţie, o ameninţare suplimentară la adresa Rusiei. Cu siguranță, Rusia va lua toate măsurile necesare pentru a-şi asigura securitatea”, a declarat Peskov, potrivit sursei menționate anterior.
Într-o declarație separată joi, Kremlinul a comentat că promisiunile făcute de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre crearea unei „adevărate Uniuni Europene a Apărării” reflectă direcția spre militarizare și potențiale confruntări în Europa.
„Vom propune o serie de proiecte de apărare de interes comun european, începând cu un scut aerian european şi cu apărarea cibernetică”, a declarat Ursula von der Leyen.
Recent, Zelenski a subliniat importanța ca Marina Rusă să nu domine Marea Neagră și a dezvoltat o strategie în acest sens. Obiectivele principale ale acestei strategii includ consolidarea forțelor navale ale Ucrainei și asigurarea unei prezențe continue a forțelor NATO în Marea Neagră.
România a propus în 2016, crearea unei flote NATO în Marea Neagră
Simțind amenințarea, România a încercat să inițieze formarea unei flote NATO în Marea Neagră. După 2014, politicienii români, liderii militari, experții și jurnaliștii au atras frecvent atenția asupra riscurilor din regiune, în ciuda faptului că Alianța se concentra mai mult pe Marea Baltică.
În 2016, România a încercat să înființeze o flotă NATO în Marea Neagră împreună cu Bulgaria și Turcia, dar cele două state riverane s-au retras din proiect sub presiunea Moscovei.
La acea vreme, premierul bulgar Boiko Borisov a declarat că atât el, cât și președintele Rosen Plevneliev se opun propunerii României de a forma o flotă comună în Marea Neagră pentru a contracara influența Rusiei.
În iunie 2016, președintele Klaus Iohannis a clarificat declarațiile, menționând că inițiativa navală în Marea Neagră se referă la exerciții și antrenamente comune, subliniind că NATO nu poate și nu intenționează să mențină o flotă permanentă în Marea Neagră.
Formarea unei flote ar fi însemnat o prezență a NATO în regiune, însă, conform Tratatului de la Montreux, în caz de război, accesul în Marea Neagră este controlat de Turcia prin strâmtorile Bosfor și Dardanele, scrie defenseromania.ro.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
GEST DE SUFLET LA CĂMINUL „SF. ANTIM IVIREANUL” – BUNICUȚELE AU TRICOTAT DARURI PENTRU MOȘ NICOLAE, IAR EMOȚIILE AU UMPUT CAMERA
La Căminul „Sfântul Antim Ivireanul”, apropierea sărbătorilor de iarnă a venit cu căldură adevărată. Un grup de bunicuțe a lucrat în ultimele săptămâni la mici daruri tricotate, pregătite cu grijă pentru celelalte rezidente ale centrului. Fiecare surpriză – pufoasă, colorată și făcută cu migală – poartă câte o parte din inima celor care au vrut să dăruiască bucurie.
Darurile au fost împărțite în ajun de Moș Nicolae, iar atmosfera a fost încărcată de emoție. Zâmbete sincere, îmbrățișări, lacrimi de recunoștință – toate au transformat un gest simplu într-o lecție de bunătate.
Pentru aceste femei în vârstă, sărbătoarea nu înseamnă doar a primi, ci mai ales a dărui. Momentul a demonstrat încă o dată că generozitatea nu ține cont de vârstă, ci de inimă.
La final, reprezentanții căminului au transmis mulțumiri celor care au făcut posibil acest moment: Toader Doina, Mimi Alecu, Tania Toma, Carmen Bunea, Ionelia Babacu, Georgiana, Rodica Gheorghe, Elena Bălan și Mariana Duță.
Un mic gest, o mare emoție – iar la Căminul „Sf. Antim Ivireanul”, spiritul sărbătorilor a sosit mai devreme decât oriunde.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Profesoara universitară Rodica Mihaela Stănoiu, care a ocupat funcția de ministru al Justiției în cabinetul Adrian Năstase între decembrie 2000 și martie 2004, a încetat din viață pe 3 decembrie 2025, la vârsta de 86 de ani.
Născută pe 10 mai 1939 în localitatea Nucet, județul Dâmbovița, Rodica Stănoiu a fost o figură importantă în justiția românească de la începutul anilor 2000, într-o perioadă de intense reforme pentru aderarea la Uniunea Europeană și de controverse privind independența sistemului judiciar.
După 1990, a intrat în politică, devenind senator din partea PDSR (ulterior PSD) pentru județul Olt, cu mai multe mandate consecutive începând din 1996.
Pe plan academic, a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1961, a obținut doctoratul în drept în 1975 și a urmat stagii de specializare în criminologie și drept comparat la universități din Montreal și Strasbourg. După 1990, a predat la instituții precum Universitatea „Spiru Haret” și Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, fiind autoare a numeroase lucrări în domeniul criminologiei și dreptului penal.
Mandatul de ministru al Justiției
Numită în decembrie 2000, Rodica Stănoiu a coordonat reorganizarea Ministerului Justiției și numiri cheie în sistem, în contextul monitorizării europene. Mandatul său a fost asociat cu dezbateri aprinse privind arhivele fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție (SIPA), suspectate că ar fi fost folosite pentru presiuni asupra magistraților.
După 2004, a ocupat poziții precum consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Administrației Prezidențiale în mandatul lui Ion Iliescu, înainte de a reveni în Senat. Ulterior, s-a retras treptat din politică, rămânând activă în mediul academic și în dezbateri de specialitate pe teme de drept penal.
Specialistă în criminologie și drept penal
Dincolo de cariera politică, Rodica Stănoiu a fost recunoscută ca expert în criminologie, cercetător la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și participant la conferințe internaționale. A condus asociații profesionale în domeniu și a contribuit la proiecte de lege în materie penală. Foști studenți și colaboratori i-au apreciat contribuția la formarea generațiilor de juriști, deși numele său a rămas legat de controversele anilor 2000.
În ultimii ani, a apărut rar în public, limitându-se la comentarii punctuale pe teme de justiție și politică penală.
Verdictul definitiv de colaborare cu Securitatea
Cariera Rodicăi Stănoiu a fost umbrită de acuzațiile de colaborare cu fosta Securitate. În 2006, CNSAS a stabilit că ar fi furnizat note informative sub pseudonimele „Sanda” și „Georgeta” între 1983 și 1987. Ea a contestat decizia, invocând erori și falsuri.
După un lung proces, Curtea de Apel Oradea a menținut verdictul în 2012, iar Înalta Curte de Casație și Justiție l-a confirmat definitiv în 2014, concluzionând că a colaborat ca poliție politică. Pe fondul scandalului, a părăsit PSD în 2006 și s-a alăturat Partidului Conservator în 2007. Până la final, a negat public acuzațiile, susținând că notele i-au fost atribuite pe nedrept.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Stimați utilizatori, vă transmitem atașat lista cu planificarea citirii contoarelor din apartamente, aferente lunii DECEMBRIE 2025
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Modificare majoră de trafic pe Strada Pescarilor din Oltenița. Ecosal anunță circulație în ambele sensuri pe un tronson intens folosit
165 de milioane de euro pentru procesarea alimentară: anunțul deputatului PNL Ciprian Pandea despre noul apel de finanțare AFIR
GEST DE SUFLET LA CĂMINUL „SF. ANTIM IVIREANUL” – BUNICUȚELE AU TRICOTAT DARURI PENTRU MOȘ NICOLAE, IAR EMOȚIILE AU UMPUT CAMERA
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
