Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 3°C | Anul XI Nr. 541

La zi

Rusia consideră prezența navelor NATO în Marea Neagră drept o amenințare:„Suntem atenți la România și Bulgaria”

Published

on

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a avertizat joi că Rusia va percepe drept o amenințare orice planuri ale NATO de a stabili o prezență permanentă în Marea Neagră cu nave de război.  că Peskov a declarat că Moscova va monitoriza cu atenție Bulgaria și România și va lua măsurile necesare pentru a-și proteja securitatea, relatează reuters.com.

„Prezenţa concentrată a navelor NATO – suntem atenţi la Bulgaria şi România, state riverane care sunt membre ale alianţei (NATO) – desigur, reprezintă, în special în actuala situaţie, o ameninţare suplimentară la adresa Rusiei. Cu siguranță, Rusia va lua toate măsurile necesare pentru a-şi asigura securitatea”, a declarat Peskov, potrivit sursei menționate anterior.

Într-o declarație separată joi, Kremlinul a comentat că promisiunile făcute de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre crearea unei „adevărate Uniuni Europene a Apărării” reflectă direcția spre militarizare și potențiale confruntări în Europa.

„Vom propune o serie de proiecte de apărare de interes comun european, începând cu un scut aerian european şi cu apărarea cibernetică”, a declarat Ursula von der Leyen.

Advertisement

Recent, Zelenski a subliniat importanța ca Marina Rusă să nu domine Marea Neagră și a dezvoltat o strategie în acest sens. Obiectivele principale ale acestei strategii includ consolidarea forțelor navale ale Ucrainei și asigurarea unei prezențe continue a forțelor NATO în Marea Neagră.

România a propus în 2016, crearea unei flote NATO în Marea Neagră

Simțind amenințarea, România a încercat să inițieze formarea unei flote NATO în Marea Neagră. După 2014, politicienii români, liderii militari, experții și jurnaliștii au atras frecvent atenția asupra riscurilor din regiune, în ciuda faptului că Alianța se concentra mai mult pe Marea Baltică.

În 2016, România a încercat să înființeze o flotă NATO în Marea Neagră împreună cu Bulgaria și Turcia, dar cele două state riverane s-au retras din proiect sub presiunea Moscovei.

La acea vreme, premierul bulgar Boiko Borisov a declarat că atât el, cât și președintele Rosen Plevneliev se opun propunerii României de a forma o flotă comună în Marea Neagră pentru a contracara influența Rusiei.

Advertisement

În iunie 2016, președintele Klaus Iohannis a clarificat declarațiile, menționând că inițiativa navală în Marea Neagră se referă la exerciții și antrenamente comune, subliniind că NATO nu poate și nu intenționează să mențină o flotă permanentă în Marea Neagră.

Formarea unei flote ar fi însemnat o prezență a NATO în regiune, însă, conform Tratatului de la Montreux, în caz de război, accesul în Marea Neagră este controlat de Turcia prin strâmtorile Bosfor și Dardanele, scrie defenseromania.ro.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

ADR Sud-Muntenia: Peste 110 proiecte depuse în județul Călărași, în valoare de aproximativ 1,8 miliarde de lei

Published

on

Directorul ADR Sud-Muntenia, Liviu Mușat, a declarat marți, 16 decembrie, în cadrul unei conferințe de presă, că administrațiile locale din județul Călărași au depus până în prezent 110 proiecte, cu o valoare totală estimată la aproximativ 1,8 miliarde de lei.

Potrivit acestuia, Consiliul Județean Călărași conduce clasamentul valoric, cu proiecte în valoare de 691 de milioane de lei, majoritatea vizând infrastructura rutieră. Primăria Municipiului Călărași a depus 12 proiecte, în valoare de 220 de milioane de lei, în timp ce municipiul Oltenița a înaintat 16 proiecte, totalizând 154 de milioane de lei.

Și mediul rural se remarcă printr-o activitate intensă, comuna Ulmeni fiind pe primul loc ca valoare și număr de proiecte, cu cinci investiții însumând 41 de milioane de lei. Alte comune active sunt Unirea (39 de milioane de lei), Chiselet (33 de milioane), Spanțov (31 de milioane) și Odobești (18,5 milioane de lei).

Liviu Mușat a subliniat că nu toate apelurile de finanțare sunt încă închise și evaluate, însă numărul mare de proiecte depuse demonstrează interesul și capacitatea administrațiilor locale din Călărași de a accesa fonduri pentru dezvoltare.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

La Călărași, gusturile de altădată revin printr-o afacere nouă: Băcănia „Tradiții Strămoșești”

Published

on

Într-o perioadă în care auzim tot mai des despre scumpiri, taxe și afaceri care se închid, există și o altă realitate. Sunt oameni care aleg să nu renunțe: călărășeni care au curajul să deschidă afaceri noi și cred că munca cinstită și produsele de calitate își vor găsi locul pe mesele românilor.

Noua băcănie propune o selecție bogată de produse din carne tradiționale, de la binecunoscuții cârnați de Plescoi, babic, pastramă și virșli, până la specialități pregătite cu respect pentru rețeta originală. La capitolul lactate, rafturile sunt pline cu telemea de Sibiu, brânză proaspătă de vacă și de oaie (Lacaune), brânză de burduf, brânzeturi maturate, dar și smântână cu 36% și 42% grăsime, pentru cei care știu ce înseamnă gustul adevărat.

Nu lipsesc nici bunătățile din cămară: zacuscă, dulcețuri și murături – castraveciori, gogoșari sau conopidă – toate pregătite după rețete tradiționale, cu legume provenite din ferma proprie a producătorului. Oferta este completată de paste de casă în combinații inedite – cu busuioc, hribi, leurdă, roșii sau alte arome naturale, vin Pelin, bomboane Bucuria și ulei de floarea-soarelui presat la rece.

Mesajul este simplu și clar: toate produsele sunt naturale, românești și atent selecționate, pentru cei care caută calitate, nu compromisuri.

Advertisement

Băcănia „Tradiții Strămoșești” este deschisă de luni până vineri între orele 08.00 – 18.00, sâmbăta între 08.00 – 15.00, iar duminica între 08.00 – 13.00, și poate fi găsită în spatele spălătoriei de covoare de pe Strada Știrbei Vodă (PT 7).

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Țigări de contrabandă scoase la vânzare în Piața Cuza Vodă din Călărași. Jandarmii au confiscat 139 de pachete

Published

on

O persoană de cetățenie bulgară a fost depistată vineri, 12 decembrie 2025, în timp ce oferea spre comercializare țigări de contrabandă în Piața Cuza Vodă din municipiul Călărași. Intervenția a avut loc în timpul unei misiuni de patrulare desfășurate de jandarmii călărășeni în zonele aglomerate ale orașului.

În urma verificărilor, jandarmii au constatat că țigările nu aveau documente de proveniență. Au fost confiscate 139 de pachete, cantitate care depășește limita legală permisă pentru consum propriu.

Produsele au fost ridicate în baza articolului 61, alineatul 2 din Codul de Procedură Penală și urmează să fie predate organelor abilitate pentru continuarea cercetărilor.

Potrivit legislației în vigoare, o persoană poate deține cel mult patru cartușe de țigări pentru consum personal. Orice cantitate care depășește acest prag, în lipsa documentelor legale, este considerată contrabandă și se sancționează conform legii.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading