Premierul Ilie Bolojan a prezentat marți, la Palatul Victoria, impactul unei reduceri de 40% a posturilor din administrația publică locală, măsură care a generat controverse în Coaliție. Conform Guvernului, aproximativ 13.000 de posturi ar fi eliminate la nivel local, reprezentând 10% din totalul pozițiilor ocupate în prezent, iar doar jumătate dintre primării ar trebui să efectueze restructurări.

Conform documentului guvernamental, administrația locală numără în prezent 189.777 de angajați. Prin aplicarea reducerii de 40% a posturilor propuse de premierul Ilie Bolojan, numărul total al posturilor ar scădea la 126.862, incluzând și posturile vacante. În realitate, reducerea efectivă ar afecta 13.098 de posturi ocupate, reprezentând 10% din total. Dintre cele 3.228 de unități administrativ-teritoriale, doar 1.655 ar fi nevoite să elimine posturi din organigrame.

Premierul a explicat marți, la Palatul Victoria, că o reducere efectivă de 10% a posturilor ocupate ar implica o diminuare de aproximativ 40% din totalul posturilor. Doar jumătate dintre unitățile administrativ-teritoriale (UAT) ar trebui să facă reduceri de personal, cealaltă jumătate funcționând deja eficient cu un număr optim de angajați. Totuși, în aceste UAT-uri, primarii și președinții consiliilor județene (CJ) ar trebui să analizeze de ce alte localități operează bine cu mai puțini angajați. Pentru o reducere efectivă de 15%, ar fi necesară o tăiere de 45% a posturilor, ceea ce ar implica restructurări în 60% dintre unități.

Pentru CJ-urile din județe mici precum Călărași (cu o populație de aproximativ 300.000 locuitori), numărul mediu de angajați este estimat la 200-400, bazat pe rapoarte INS și bugete publice anterioare (de exemplu, în 2023, cheltuielile cu personalul la CJ Călărași erau de ordinul a 20-30 milioane lei anual, sugerând un personal de ~250-300 angajați).

Advertisement

Ipoteza pentru CJ Călărași: Presupunem un număr total de posturi de 350 (inclusiv 50 vacante, adică 300 de posturi ocupate). Aceasta este o estimare conservatoare, derivată din structuri similare. Dacă CJ Călărași este considerat “ineficient” (cum sugerează premierul pentru jumătate din UAT-uri), ar fi obligat să aplice reducerea. Vom simula pentru un impact efectiv de 10% (conform modelului guvernamental), dar și o variantă mai agresivă de 15% pentru comparație.

Cum ar arăta CJ Călărași după reducere

• Structura organizațională: În prezent, CJ Călărași are o organigramă standard pentru un județ mic: președinte, vicepreședinți, departamente pentru administrație, finanțe, dezvoltare economică, protecție socială, infrastructură (drumuri județene), cultură și turism. Cu 300 de angajați, este supradimensionat comparativ cu eficiența (ex: unele primării mici funcționează cu 10-20 angajați).
• Cum ar arăta după reducere:
  • Departamente păstrate intact: Cele esențiale, precum Direcția de Asistență Socială (ajutor social, protecție copii) sau Serviciul de Drumuri (mentenanță infrastructură), ar rămâne cu personal minim, dar optimizat – ex: de la 50 la 45 angajați.
  • Zone afectate: Administrative (secretariat, juridic, resurse umane) ar suferi cele mai mari tăieri, de la ~100 la 80-90 de posturi, prin automatizare (ex: software pentru contabilitate). Posibilă fuziune cu servicii de la prefectură.
  • Eficiență crescută: Premierul subliniază că “șefii de CJ-uri ar trebui să se uite atent” la modele bune. CJ Călărași ar putea adopta exemple din județe eficiente, cum ar fi digitalizarea cererilor de subvenții sau parteneriate public-private pentru proiecte UE (ex: fonduri pentru irigații în Călărași, zonă agricolă).
• Impact operațional:
  • Pozitiv: Economii bugetare ar permite investiții în priorități locale, precum reabilitarea drumurilor județene (Călărași are ~500 km) sau programe anti-șomaj. Timp de procesare mai rapid pentru cetățeni.
  • Negativ: Posibile întârzieri inițiale în servicii, risc de demotivare a personalului rămas. Dacă reducerea e de 15%, ar putea afecta ~60% din unități, ducând la presiuni mai mari pe CJ pentru coordonare regională.
  • Context local: Călărași, cu șomaj ridicat în zone rurale, ar necesita recalificare pentru cei concediați (ex: programe guvernamentale de formare în agricultură sau IT).

Problemele salariale și lipsa atractivității carierei didactice pentru tineri au fost semnalate de Sindicatul Liber din Învățământ Călărași, în cadrul conferinței de presă desfășurate marți, 2 septembrie 2025.

Deși guvernul promitea în 2023 că un profesor debutant va câștiga aproximativ 6.000 de lei brut, în realitate, dascălii aflați la început de drum primesc în mână puțin peste 3.000 de lei net. Situația îi face pe mulți absolvenți să evite meseria de dascăl și să își caute cariera în alte domenii.

„Cu un astfel de salariu, tinerii nu sunt motivați să rămână în sistem. De regulă, suplinitorii sunt cadrele mai tinere, dar dacă orele lor sunt tăiate, pentru că norma profesorilor titulari crește, atunci ei rămân fără șansa de a prinde experiență. Iar peste 4-5 ani, când mulți profesori actuali vor ieși la pensie, nu va mai avea cine să le ia locul”, a avertizat Daniela-Viorica Vintilescu, președinta sindicatului.

Sindicaliștii atrag atenția că România riscă să intre într-o criză profundă de personal didactic calificat. „Învățământul este prost plătit. Copiii noștri, care termină facultăți de prestigiu, nu aleg catedra. Preferă alte domenii unde munca este respectată și recompensată. Dacă nu schimbăm radical politica salarială și de resurse umane, în curând vom ajunge să nu mai avem profesori calificați la clasă”, au transmis reprezentanții.

Advertisement

De ani de zile, Primăria Gălbinași demonstrează că educația și profesorii nu contează. Deși legea obligă autoritățile locale să deconteze transportul cadrelor didactice, acest lucru nu s-a întâmplat niciodată în localitate. Mai mult, chiar dacă profesorii au dat în judecată administrația încă din 2021 și au câștigat procesul în 2024, banii tot nu au fost plătiți.

„Primăria Gălbinași nu a plătit niciodată transportul cadrelor didactice. Au pierdut procesul, dar nici măcar atunci nu și-au respectat obligațiile. Este o dovadă de dispreț față de școală și față de cei care zi de zi pregătesc copiii din comună”, a declarat Daniela-Viorica Vintilescu, președinta Sindicatului Liber din Învățământ Călărași.

Situația este cu atât mai revoltătoare cu cât edilul se laudă public cu „realizările” din educație. De la vizitele oficiale, proiecte Erasmus și până la poze cu fosta conducere a țării, imaginea promovată contrastează brutal cu realitatea din teren.

„Am vizitat școala din Gălbinași și am observat că, în urma așa-zisei reabilitări, curtea s-a micșorat vizibil, iar gardul pare mutat mai în interior față de cel vechi. Spațiul copiilor este mai mic, iar lucrurile nu par în regulă acolo”, a subliniat liderul sindical.

Advertisement

Prin comparație, Primăria Unirea a demonstrat că se poate respecta legea și profesorii fără scandaluri și fără umilințe în instanță. Acolo, decontarea transportului se face lunar și firesc, exact așa cum ar trebui să fie peste tot.

„La Unirea, se respectă școala și profesorul. La Gălbinași, avem doar promisiuni, imagini frumoase și zero fapte. Din păcate, în loc să sprijine educația, administrația locală preferă să îi lase pe profesori să suporte din buzunar costul drumului spre clasă”, au concluzionat sindicaliștii.