Știri
Roseți/ Nicolae Rîjnoveanu prezintă proiectele demarate și finalizate înainte de începerea anului școlar
Alte două proiecte foarte importante pentru comunitatea din Roseți sunt în plină desfășurare. Prioritatea administrației locale consta în sănătate și educație. Primarul PSD Nicolae Rîjnoveanu asigură cetățenii că depune toate eforturile pentru a realiza un dispensar uman modern și o grădiniță cu program prelungit.
Se lucrează din plin în localitate. Școlile sunt pregătite din toate punctele de vedere. Am reabititat tot ce era de lucrat. Gardul de la școala din sector a fost reabilitat și el. Împrejmuirea de la școala din centru s-a rezolvat, asta a fost soluția găsită. Până la urmă, o să reușim să facem să arate într-adevăr așa cum trebuie această școală. Acolo trebuie să executăm și sala de sport, iar o să fie probleme acolo din punctul de vedere al organizării, al curățeniei.
Nu ascund faptul că până acum am avut posibilitatea să acoperim toate lucrările care s-au executat fără a opri vreodată procesul de producție. Am mers în continuare, pentru că avem un grafic de execuție. La școli nu aveam cum să mă opresc. Măsura asta pe care vrea să o ia Guvernul este cea mai mare prostie. Eu îi înțeleg că nu au bani, discutăm și acest aspect. Eu trebuia să continui procesul de învățământ. Două spații din căminul cultural au fost folosite pe post de clasă în această perioadă. Numai eu știu cum am organizat cu șantierul în așa fel încât, când s-a zis „începem școala”, am fost în stare să ne organizăm. La ora actuală, toate cele 5 corpuri de școală sunt pregătite. Vă spun sincer că nu se aștepta nimeni să iasă în felul ăsta. O lucrare bună, cele trei corpuri de școală care au peste 150 de ani arată bine acum. Numai în condițiile astea poți obține performanță. Mă aștept ca și cadrele didactice să se ridice la nivelul așteptărilor noastre. Școala online este o mare greșeală, dar nu am avut ce face. Ca să preîntâmpini acest fenomen de pandemie, a fost nevoie să luăm și aceste măsuri.
Lucrările în execuție trebuie să le ducem la bun sfârșit. Avem un grafic de execuție. Sunt și alte lucrări pe care putem să le începem și să le executăm în condițiile în care ni s-ar reîntoarce banii pe care nu i-am cheltuit cu executanții. Suntem în postura de a avea lucrări privind proiectarea, studii de fezabilitate, sunt anumite lucrări pe care intenționăm să le executăm. Știm foarte bine ce ni s-a cerut de la Guvern și de la forurile superioare, ca noi întotdeauna să fim la curent cu programele pe care le lansează Guvernul și să fim în gară cu documentația tehnică. Dacă a trecut trenul prin gara noastră, noi predăm documentația. Numai în felul ăsta putem avansa. Această tactică cred că este cea mai corectă. Am toată încrederea că oricine ajunge la conducerea țării, trebuie să uite de culoarea politică. Guvernul trebuie să fie imparțial ca toate comunitățile să se dezvolte în același ritm. Din Roseți au plecat voturi pentru Guvernul actual, nu vor fi nemulțumiți acești oameni dacă ei nu vor face ce trebuie? Fiecare votant alege omul, nu alege culoarea.
Guvernul trebuie să înțeleagă că banii pe care nu i-am folosit, vor fi folosiți la alte lucrări. Nu trebuie să stăm degeaba cu mâinile în sân. Trebuie să mergem înainte. Acești bani sunt folosiți în folosul comunității. Sunt necesar pentru că nu putem sta pe loc, mai ales în mediul rural. Cu acel PNDL s-au rezolvat foarte multe probleme în mediul rural. A fost cel mai bun program. S-a dovedit că atunci când vrem să facem treabă, facem. Primarii rezolvă împreună cele mai multe probleme ale localității, împreună cu cetățenii, cu consiliul local, nu ei.
În ce stadiu se află proiectele dumneavoastră? Aveți în plan realizarea unui dispensar uman și o grădiniță cu program prelungit.
La ora actuală sunt puține primării care se pot lăuda cu 150 de preșcolari, noi avem peste. Avem 800 de elevi la nivel de comună. Nu am avut sală de sport până acum. Această activitate se efectua în cadrul unei săli de clasă, acum s-a rezolvat treaba. Nu e normal ca un dispensar pentru 6608 locuitori să-și desfășoare activitatea într-un fost apartament al casei specialistului, pe care eu l-am transformat în apartament pentru specialiști în dispensar uman. În trei luni a fost gata și am putut să ne desfășurăm activitatea, întrucât casa unde era dispensarul și pe care o făcusem dispensar era unicat de aici până la Fetești – cel mai frumos dispensar. Acest dispensar am fost nevoiți să-l restituim la Legea 10.
Mai este proiectul de gaze în care avem foarte mare nădejde pentru că s-ar rezolva foarte multe probleme. Mai avem proiectul de extindere rețea distribuție electrică pentru zona de locuințe pentru tineri. Sperăm ca în toamnă să se definitiveze proiectarea și să putem da locuri de casă oamenilor. Eu am promis că începem în primăvară, dar nu s-a putut fiindcă totul se mișcă foarte greu. Nu ai cum să pui oamenii în posesie cu o suprafață de teren conform puțului, dacă nu au utilitatea asta – energia electrică. Dacă se rezolvă această treabă, începem să acordăm locuri de casă tinerilor. Sunt foarte mulți solicitanți.
Ce alte obiective v-ați propus pentru anul 2021?
Pentru anul 2021 sunt suficiente aceste obiective. Mai sunt câteva proiecte mici pe care o să le realizăm cu veniturile noastre. Am vorbit într-un alt material despre situația postului de poliție din localitate. Ați menționat că nu sunt oameni în post. Sunt solicitări, este un singur om. În continuare rezolv treburile cu oameni proprii. E foarte greu. În timpul pandemiei ne-am mobilizat și am reușit să facem treabă, noi.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”
Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.
„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.
Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.
Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.
Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.
„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.
Încasări mai mari la bugetul de stat
La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:
-
Impozit pe profit – 123,43 milioane lei
-
Impozit pe venit – 271,16 milioane lei
-
TVA – 161,19 milioane lei
-
Accize – 1,53 milioane lei
-
Alte venituri – 164,74 milioane lei
Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale
Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:
-
Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei
Restituiri de TVA către contribuabili
În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.
Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.
Dacă vrei, pot genera și variante de titluri
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
CEAȚĂ DENSĂ ÎN CĂLĂRAȘI! ȘOFERII, AVERTIZAȚI SĂ CIRCULE CU PRUDENȚĂ
Oltenița: noi locuri de parcare pe strada Luceafărului și lucrări la parcările din zona Spitalului Municipal
Bărbat de 58 de ani, găsit mort într-un canal de irigații la Dragoș Vodă. Pompierii călărășeni au intervenit
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
