Știri
„România îndeplinește toate standardele democratice în ceea ce privește organizarea alegerilor prezidențiale”.
Pe 3 mai 2025, premierul Marcel Ciolacu a făcut o serie de declarații importante, subliniind angajamentul României față de valorile democratice și libertatea presei, în contextul pregătirilor pentru alegerile prezidențiale și al Zilei Mondiale a Libertății Presei. Referitor la organizarea scrutinului prezidențial, Ciolacu a afirmat cu fermitate: „România îndeplinește toate standardele democratice în ceea ce privește organizarea alegerilor prezidențiale”. El a detaliat că autoritățile române depun toate eforturile pentru a asigura un proces electoral transparent, corect și conform normelor internaționale, astfel încât rezultatele să reflecte cu acuratețe voința cetățenilor.
Premierul a evidențiat colaborarea strânsă cu parteneri internaționali, în special cu Statele Unite, pe care le-a descris drept „un aliat de încredere al României”. În acest sens, Ciolacu a menționat întâlnirea cu vicepreședintele Comisiei Electorale Federale (FEC) din SUA, James E. „Trey” Trainor III, care a vizitat România pentru a discuta despre bunele practici în organizarea alegerilor. „Această colaborare ne ajută să consolidăm încrederea românilor în soliditatea democrației noastre și să demonstrăm că România este un stat matur, capabil să organizeze alegeri la cele mai înalte standarde”, a adăugat Ciolacu. El a mai precizat că schimbul de experiență cu oficialii americani contribuie la perfecționarea mecanismelor electorale și la prevenirea oricăror tentative de fraudă sau dezinformare.
Tot pe 3 mai, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, premierul a transmis un mesaj dedicat jurnaliștilor și rolului lor esențial într-o democrație funcțională. „O presă liberă și independentă reprezintă fundamentul unei societăți democratice. Jurnaliștii au responsabilitatea de a informa corect cetățenii, de a monitoriza acțiunile autorităților și de a promova dezbaterile publice constructive”, a declarat Ciolacu. El a recunoscut provocările cu care se confruntă presa, inclusiv presiunile economice și riscurile asociate dezinformării, dar a încurajat jurnaliștii să-și continue misiunea cu profesionalism și curaj. „Guvernul pe care îl conduc va susține necondiționat libertatea de exprimare și va crea condițiile pentru ca presa să-și poată îndeplini rolul fără ingerințe”, a promis premierul.
Ciolacu a mai subliniat că libertatea presei și organizarea unor alegeri democratice sunt interconectate, ambele fiind piloni ai unui stat de drept. „Într-o democrație autentică, cetățenii au dreptul să fie bine informați, iar presa joacă un rol crucial în acest proces. Totodată, alegerile libere și corecte sunt expresia supremă a voinței populare, iar noi, ca guvernanți, avem datoria de a le proteja integritatea”, a adăugat el. În acest context, premierul a făcut apel la responsabilitatea tuturor actorilor implicați – autorități, partide politice, presă și cetățeni – pentru a contribui la un climat electoral echilibrat și lipsit de tensiuni.
Aceste declarații vin într-un moment crucial, în care România se pregătește pentru alegerile prezidențiale, considerate un test important pentru maturitatea democratică a țării. Prin mesajele sale, Marcel Ciolacu a încercat să transmită un semnal de încredere atât cetățenilor, cât și partenerilor internaționali, că România este ferm angajată pe calea democrației și a respectării valorilor fundamentale. Totodată, el a reafirmat importanța presei libere ca partener indispensabil în consolidarea unui spațiu public sănătos și informat.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pe 28 decembrie Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții 20.000 de Mucenici arși de vii în Nicomidia (astăzi İzmit, Turcia) în anul 303–304, în timpul marii persecuții a împăratului Dioclețian. Aceștia reprezintă un simbol puternic al credinței neclintite și al jertfei colective pentru Hristos. În România este o zi cu însemnătate duhovnicească importantă, fiind adesea asociată cu rugăciuni pentru întărire în momente de mare încercare și lipsă de speranță. Totodată, ziua marchează și alte evenimente istorice mondiale, precum prima proiecție publică de film a fraților Lumière (1895) sau nașterea lui Woodrow Wilson (1856).
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1065 – A fost inaugurată Catedrala Westminster din Londra, construită de Eduard Confesorul între 1045 și 1050.
1612 – Galileo Galilei a fost primul astronom care a observat planeta Neptun în timp ce aceasta se afla în conjuncție cu Jupiter, ceea ce l-a determinat pe savant să o catalogheze ca o stea fixă.
1805 – S-a născut Eftimie Murgu, filolog, filosof, lingvist, fruntaş al Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească; (m. 12 mai 1870).
1836 – Spania a recunoscut independența Mexicului.
1836 – La Adelaide, contraamiralul britanic John Hindmarsh a proclamat provincia Australia de Sud.
1840 – S-a născut Ion Kalinderu, jurist, membru al Curţii de Arbitraj de la Haga, membru şi preşedinte al Academiei Române;
1856 – S-a născut Woodrow Wilson, politician american, al 28-lea președinte al Statelor Unite, laureat Nobel
1872 – A intrat în exploatare la Bucureşti, prima linie de tramvai cu cai pe traseul Calea Tîrgoviştei, Podul Mogoşoaiei, Teatrul Naţional, străzile Biserica Enei, Colţei, Academiei, Piaţa Sfîntul Gheorghe, Moşi.
1879 – Podul Tay din Dundee, Scoția, de aproape 2 mile lungime, la acea vreme cel mai lung pod din lume, s-a prăbușit în timp ce un tren îl traversa, ucigând 75 de oameni.
1893 – S-a născut Ana Pauker, militantă și politiciană comunistă româncă, evreică de origine (d. 1960)
1895 – În cafeneaua “Grand Café” din Paris are loc prima proiecţie de film, realizată de fraţii Lumière.
1895 – Wilhelm Röntgen publică o lucrare în care detaliază descoperirea unui nou tip de radiație, care mai târziu va fi cunoscută sub numele de radiație X.
1897 – Piesa “Cyrano de Bergerac“, de Edmond Rostand, are premiera la Paris.
1903 – S–a înfiinţat „Societatea numismatică română”.
1904 – A murit Milton Waldo Hanchett, inventatorul american al scaunului de dentist; (n.12.07.1822).
1908 – Un violent cutremur a provocat în oraşul italian Messina din Sicilia peste 75.000 de victime.
1922 – S-a născut Stan Lee, autor american de benzi desenate (d. 2018)
1925 – S-a sinucis poetul Serghei Aleksandrovici Esenin, unul dintre cei mai sensibili si iubiti poeti rusi; (n.1895).
1937 – A încetat din viaţă Maurice Ravel, compozitor şi pianist, autorul celebrului “Bolero”; (n. 7 martie 1875).
1937 – Guvernul liberal prezidat de Gheorghe Tătărăscu demisionează. Se formează un guvern naţional-creştin, în frunte cu Octavian Goga, secondat de A.C.Cuza.
1969 – S-a născut informaticianul Linus Torvalds, creatorul nucleului de sistem de operare Linux (n. Helsinki, Finlanda).
1972 – În România, este adoptată Legea nr.14/1972 privind organizarea apărării naţionale a Republicii Socialiste România.
1972 – Dictatorul comunist Kim Ir-sen (n. 15 aprilie 1912-8 iulie 1994), secretarul general al Partidului Muncitorilor din Coreea și primul ministru al Coreei de Nord din 1948, preia funcția de președinte al statului pe care o va dețime până la moartea sa în 1994.
1973 – Scriitorul dizident rus Aleksandr Soljeniţîn publică celebra sa carte “Arhipelagul Gulag”.
1989 – Fizicianul Herman Oberth, inventator german născut în Sibiu, supranumit “părintele aviației spațiale”, a încetat din viață la vârsta de 95 de ani.
1997 – A încetat din viaţă pictorul roman Corneliu Baba; (n. 18 noiembrie 1906, Craiova).
2000 – Social – democratul Adrian Năstase şi-a început mandatul de prim – ministru al României.
2004 – Liberalul Călin Popescu-Tăriceanu îşi începe mandatul de prim-ministru al României.
2005 – A fost lansat satelitul Giove A, destinat testării condiţiilor reale ale tehnologiilor sistemului european de localizare Galileo.
2010 – Primăvara arabă: În Algeria încep protestele populare împotriva guvernului. (28 decembrie 2010 – 28 ianuarie 2012)
2019 – Atac terorist în Somalia. Peste 100 de morţi şi zeci de răniţi.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Detalii șocante ies la iveală după accidentul rutier mortal produs sâmbătă seara pe DN3B, în localitatea Modelu. Victima este Andreea Mihaela Lazăr, o adolescentă de doar 17 ani, elevă în clasa a IX-a.
O plimbare banală s-a transformat într-o tragedie fără margini. Andreea ieșise cu iubitul ei, fără să știe că acelea aveau să fie ultimele ore din viața ei. În cursul serii, tânărul ar fi venit în Modelu pentru a lua un prieten, pe care l-a dus la spital după ce s-a accidentat la fotbal.
La ora 22:28, înainte de a pleca spre casă, cei doi s-au oprit la un fast-food din zona Gării din Călărași. Nimic nu anunța tragedia care urma.
La scurt timp după plecare, pe DN3B, la intrarea în localitatea Modelu, băiatul aflat la volan ar fi apăsat accelerația fără măsură. A pierdut controlul mașinii, a lovit un șanț de pe marginea drumului, iar autoturismul a devenit imposibil de controlat.
Urmează imagini de coșmar: 70 de metri de groază, de la primul impact până la lovirea violentă de un perete. Forța impactului a fost atât de mare încât Andreea a fost aruncată din mașină. Pentru adolescentă nu a mai existat nicio șansă.
Familia fetei a ajuns la fața locului în stare de șoc. Oameni sfâșiați de durere, fără cuvinte, în fața unei tragedii care le-a distrus viețile într-o clipă.
În schimb, șoferul, iubitul tinerei, a scăpat cu zgârieturi minore, dar cu o vină care îl va urmări toată viața: aceea că a curmat destinul unei fete.
Poliția continuă ancheta pentru a stabili viteza exactă și toate împrejurările în care s-a produs tragedia.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Începând de miercuri, 24 decembrie a.c., și până pe 8 ianuarie 2026, Catedrala Naţională va fi deschisă pentru vizitatori, conform unui comunicat de presă transmis de Patriarhia Română.
Persoanele care doresc să viziteze Catedrala Mântuirii Neamului o pot face zilnic, în intervalul orar 9:00 – 17:00, în perioada 24 decembrie 2025 – 8 ianuarie 2026.
Catedrala Naţională va fi deschisă în perioada menţionată doar pentru vizitare, nu şi pentru oficierea serviciilor religioase, acestea fiind făcute, în continuare, în Catedrala Patriarhală istorică Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena şi la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului.
Din 9 ianuarie 2026, Catedrala Naţională va fi închisă, din nou, pentru continuarea lucrărilor la interior.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Incendiu uriaș la depozit de materiale plastice pe Iuliu Maniu – fum dens vizibil din tot sectorul 6!
CCR decide soarta pensiilor speciale ale magistraților – deliberări tensionate și cerere de amânare!
Brigitte Bardot, legendara muză a anilor ’60 și neobosita apărătoare a animalelor, a murit la 91 de ani
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
