La zi
România încotro? Un strigăt al frustrării economice
Asistăm zilnic, neputincioși, la schimbările economice adoptate de guvern cu o lăcomie de căpcăun flămând. După ce am trecut de la un TVA de 19% la 20%, după ce am privit cum prețurile la energie și gaze ne împing spre o sărăcie de neimaginat, se pare că aceste măsuri nu au fost de ajuns. Guvernanții au decis că o pensie de 3.000 de lei este „mare” și trebuie impozitată cu 10%, chipurile pentru asigurările de sănătate. Se taie din indemnizațiile pentru creșterea copilului, pentru că, vezi Doamne, și mamele trebuie să contribuie la sănătate. Firmele sunt lovite cu un impozit pe dividende mărit de la 10% la 16%. Mai mult, dacă o firmă are un capital social de 200 de lei, i se impune forțat un minim de 8.000 de lei, fără nicio negociere.
Nu sunt expert în finanțe sau economie, dar e clar că, în goana după bani, statul nu face decât să elimine firmele românești de pe piață. Luați o fabrică de covrigi, de exemplu: cu TVA-ul mărit, cu scumpirea energiei, nu mai poate concura cu producătorii din Europa. Și măcelul nu se oprește aici. Se vorbește de o creștere cu 75% a impozitelor pe clădiri – cică impusă de UE – și de majorarea impozitelor pe mașini, plus norme de poluare mai stricte. Taxe peste taxe, impozite peste impozite, asta fac guvernanții, care par să creadă că noi, cetățenii, am adus țara în această situație, nu ei!
Unii se joacă de parcă ar fi copii la grădiniță: „Dacă nu faci ce vreau, plec acasă!”. Ce nu înțeleg ei este că ei ne-au adus aici – prin furt, sinecuri, pile, amante, salarii nesimțite, pensii speciale și privilegiile sistemului judiciar. De 35 de ani, poporul plătește scump nota de plată pentru toate aceste abuzuri. Și acum, o nouă „chichiță”: dacă vrei să cumperi ceva ieftin din China, plătești 25 de lei pe fiecare pachet. Au pus ochii și pe pilonul II de pensii – dacă vrei să-ți retragi banii, te impozitează; ba mai mult, au decis că poți retrage doar 25%, restul eșalonat, în speranța că poate mori și banii rămân statului.
Să zicem că le dăm credit și credem că vor binele țării. Dar ce să vezi? Apar microbuzele electrice! În plină criză bugetară, un grup de „șmecheri” a cumpărat microbuze electrice pentru transportul elevilor, de la 90.000 de euro la 265.000 de euro bucata (vezi CJ Olt). Ce să înțelegem de aici? Că „pachetul 2” de măsuri nu mai vine și probabil nici nu va veni. Suntem păcăliți și obligați să plătim pentru dezmățul și iresponsabilitatea lor.
Ce nu văd guvernanții este că, dacă firmele, cocoșate de taxe și impozite, se închid una după alta, de unde vor mai lua bani? Oamenii vor ajunge în șomaj, iar statul va trebui să-i susțină – dar cu ce? Nu trebuie să fii economist ca să-ți dai seama că mergem în direcția opusă redresării. România încotro? Răspunsul e clar: spre o prăpastie economică, dacă nu se schimbă ceva rapid.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
„Lovitură de stat la CCR” – Deputatul USR anunță cerere de demitere a judecătorilor care blochează reforma pensiilor magistraților
Deputatul USR Alexandru Dimitriu anunță că luni va depune la Curtea Constituțională o cerere oficială de încetare a mandatelor celor patru judecători numiți la propunerea PSD: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. Motivul invocat: cei patru au boicotat în mod repetat și intenționat ultimele două ședințe ale CCR (28 și 29 decembrie 2025), împiedicând întrunirea cvorumului necesar adoptării deciziei privind constituționalitatea legii reformei pensiilor de serviciu ale magistraților.
„Mandatul de judecător CCR este activ, nu opțional și nici politic. Legea 47/1992 prevede clar: judecătorii sunt obligați să participe la ședințe, să delibereze și să voteze da sau nu. Absența repetată și deliberată reprezintă o încălcare gravă a obligațiilor de serviciu”, a declarat Dimitriu într-un videoclip postat pe Facebook.
Deputatul USR merge și mai departe, calificând acțiunea celor patru drept „similară cu o lovitură de stat”. El susține că scopul boicotului este blocarea reformei pensiilor speciale ale magistraților, menținerea privilegiilor actuale și protejarea anumitor interese politice și penale ale PSD.
„Au nevoie de o Curte paralizată ca să nu deranjeze corupții și să nu le fie anulate pedepsele. Este o tranzacție clară: pensiile speciale intacte în schimbul protecției politicienilor lor”, a acuzat Dimitriu.
Ce spune legea
Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR prevede la art. 64 obligația judecătorilor de a participa activ la deliberări și de a-și exprima votul (abținerea fiind interzisă). La art. 67 se arată că mandatul încetează în caz de „încălcare gravă a obligațiilor prevăzute la art. 64”. Încetarea mandatului se constată fie de președintele CCR, fie prin decizia plenului, cu votul majorității judecătorilor.
Cererea lui Alexandru Dimitriu urmează să fie înregistrată luni, 30 decembrie 2025, și ar putea genera un nou val de controverse majore în jurul funcționării Curții Constituționale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
CCR blochează din nou reforma pensiilor magistraților: Ședința amânată pentru 16 ianuarie din lipsă de cvorum – absenți cei 4 judecători numiți de PSD
Curtea Constituțională a României (CCR) a înregistrat un nou blocaj major în privința legii reformei pensiilor de serviciu ale magistraților. Ședința programată luni, 29 decembrie 2025, nu a putut avea loc din cauza lipsei cvorumului – doar 5 din cei 9 judecători s-au prezentat. Cei patru judecători numiți la propunerea PSD (Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Bogdan Licu și Mihai Busuioc) au lipsit, așa cum au făcut și duminică, 28 decembrie, când au părăsit deliberările după cereri de amânare.
Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a declarat că: „Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în ședința care a fost stabilită pentru data de 28 decembrie, plenul a început în formație completă, el s-a diminuat pe parcursul ședinței. Astăzi n-a putut fi întrunit deloc.”
Ea a adăugat că a întrerupt propriul concediu pentru a participa și a respins speculațiile privind un posibil studiu de impact ca motiv de amânare: „Studiul de impact e un document premergător în adoptarea actelor normative, reglementat de legea 24/2000. […] Curtea Constituțională are o constantă jurisprudență, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor. […] studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră.”
Următorul termen a fost fixat pentru vineri, 16 ianuarie 2026, ora 10:00 – a treia amânare consecutivă după cele din 10 și 28 decembrie.
Contextul reformei și miza legii
Legea contestată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) prevede modificări majore în sistemul pensiilor magistraților (judecători și procurori), asumat de Guvernul condus de Ilie Bolojan:
- Creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani (cu o perioadă de tranziție de 15 ani, începând din 2026 – câte un an pe an, până în 2042).
- Schimbarea formulei de calcul – pensia va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani.
- Plafonarea cuantumului la maximum 70% din ultima indemnizație netă (față de actualul sistem care permite pensii apropiate sau chiar egale cu ultimul salariu).
Drepturile deja aflate în plată nu sunt afectate retroactiv, dar noile prevederi ar reduce semnificativ pensiile viitoare.
ICCJ susține că legea discriminează magistrații față de alte categorii cu pensii de serviciu, încalcă independența justiției și standardele CEDO/CJUE. Reforma este legată de jaloane PNRR – România riscă pierderea a sute de milioane de euro dacă nu se implementează la timp.
Blocajul actual (cu absențe repetate) împiedică orice decizie înainte de 1 ianuarie 2026, data preconizată pentru intrarea în vigoare a unor măsuri. Situația a generat reacții puternice din partea guvernamentală și a opiniei publice, fiind văzută ca o tergiversare intenționată. Reforma rămâne în aer, iar decizia CCR ar putea veni abia la jumătatea lunii ianuarie 2026.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
După ani în care i-a întâmpinat pe turiști cu pereți scorojiti și improvizații, Gara Costinești Tabără începe, în sfârșit, să arate a gară adevărată. La mai bine de un an de la semnarea contractului, lucrările de reconstrucție au intrat într-o fază vizibilă, iar șantierul a prins contur: ziduri ridicate, structură clară și utilaje la lucru.
Proiectul, evaluat la peste 15 milioane de lei, promite să schimbe radical prima impresie pe care o au tinerii și turiștii care coboară din tren în stațiunea distracției non-stop. Vechea clădire a fost demolată, iar în locul ei se ridică o gară complet nouă, cu facilități moderne, spații funcționale și acces adaptat inclusiv pentru persoanele cu dizabilități.
În acest moment, structura clădirii este aproape completă: pereții din cărămidă sunt ridicați, iar șantierul este plin de materiale și echipamente. Urmează etapele-cheie – acoperișul, finisajele interioare și dotările tehnice. În paralel, se lucrează la zona peroanelor și la accesul către liniile de tren, pentru a crește siguranța călătorilor.
Stațiunea distracției cere o gară „de festival”
Costineștiul rămâne magnet pentru tineri, cluburi pline și plaje aglomerate. Iar o gară modernă era o lipsă strigătoare la cer. Autoritățile mizează pe faptul că noua construcție va completa experiența stațiunii și va elimina haosul de la sosirile din sezonul estival.
Contract semnat în 2024, lucrări încă în derulare
Contractul a fost semnat în 2024, în valoare de 15.285.568,12 lei, fiind atribuit asocierii de firme Construct I.N.G., I.S.P.C.F., Arcada Company, Spiact Craiova și Pro Ami’s Consulting SRL. Investiția face parte din proiectul național de modernizare a 47 de stații de cale ferată, lotul Costinești Tabără.
Ce promite proiectul, pe hârtie
Documentația prevede:
- demolarea vechii clădiri și construirea uneia noi;
- instalații moderne de încălzire, ventilație și electricitate;
- peroane refăcute complet;
- sisteme de supraveghere video;
- rampe și elemente de siguranță pentru toți călătorii.
Până la finalizarea lucrărilor, turiștii pot urmări „making of-ul” unei gări care se vrea modernă, dar care, deocamdată, rămâne un șantier cu promisiuni mari. Rămâne de văzut dacă acestea vor fi respectate la timp.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Călărași: Cum va fi vremea în noaptea de Revelion. Prognoză bună pentru petrecerile în aer liber
REVELION ÎN AER LIBER LA CĂLĂRAȘI. MUZICĂ LIVE, DJ, LASERE ȘI DISTRACȚIE PÂNĂ DUPĂ MIEZUL NOPȚII
Cinema 3D/2D Călărași vine cu premiere și filme pentru toate vârstele, în perioada 16–22 ianuarie 2026
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
