La zi
România iese pe 8 martie din starea de alertă. Anunțul președintelui Klaus Iohannis
https://youtu.be/lDLGm3NoZfw
Este momentul, deci, să luăm noi decizii legate de gestionarea acestei situații, decizii cu un impact major pentru viitor.
Am convocat astăzi o ședință de evaluare cu toți responsabilii din domeniu, în urma căreia am hotărât să nu mai prelungim dincolo de 8 martie starea de alertă instituită în România. Ministerul Sănătății este cel care urmează să gestioneze în continuare evoluția epidemiei, care sperăm că se apropie de final.
Odată cu ridicarea stării de alertă, vor fi eliminate și o serie de măsuri care au fost în vigoare până acum. Măsurile complete vor fi anunțate și explicate pe larg, în perioada imediat următoare, de autoritățile abilitate. Dragi români, se împlinesc doi ani de la debutul pandemiei de COVID-19, doi ani foarte grei, în care existența noastră a fost modificată radical.
Peste 63.000 de români au pierdut lupta cu boala, lăsând în urma lor un gol uriaș și nenumărate familii îndoliate. Aceste cifre exprimă multă suferință, sunt reflecția unor tragedii care au produs urme adânci.
Ultimii doi ani au adus multe provocări, care ne-au influențat în cele mai diferite moduri: răspândirea accelerată a virusului, izolarea, presiunea pusă pe sistemul sanitar, închiderea școlilor, afectarea mai multor sectoare din economie, diminuarea interacțiunilor sociale, toate acestea au avut un impact negativ și ne-au ridicat nenumărate bariere.
O perioadă de mari sacrificii pentru români, dar, în același timp, o perioadă în care am descoperit noi valențe ale solidarității, ale spiritului civic, ale dedicării și implicării.
Nu am fi putut însă răzbi fără intervenția concertată și susținută a autorităților, care au trebuit să gestioneze o criză sanitară istorică, în pofida unor deficiențe acute, cauzate de lipsa reformelor sistemice tocmai în domeniile de care aveam mai mare nevoie. Faptul că astăzi putem vorbi de o nouă etapă, care înseamnă cel puțin finalul acestui val pandemic, se datorează în bună parte și măsurilor eficiente de prevenție adoptate de autorități.
În mod evident, nu am fi putut reuși fără responsabilitatea cetățenilor, fără solidaritatea românilor care, în marea lor majoritate, au înțeles și au respectat regulile. Le mulțumesc în mod special pentru acest lucru!
Doresc să mulțumesc încă o dată și medicilor, asistenților medicali, infirmierilor, farmaciștilor și tuturor celor care au fost permanent în prima linie în lupta cu virusul și au făcut dovada dedicării și a profesionalismului desăvârșit.
Mobilizarea exemplară a sistemului sanitar, în ciuda vulnerabilităților majore cu care acesta s-a confruntat, a fost impresionantă.
Pandemia ne-a învățat și lecții pe care trebuie să le valorificăm, și poate cea mai importantă este cea a solidarității: am oferit ajutor celor aflați în nevoie și am primit sprijin de la partenerii europeni atunci când noi ne-am confruntat cu probleme majore. Colaborarea europeană și internațională în domeniul științific a permis înțelegerea mai aprofundată a acestui virus nou și a făcut posibilă, într-un timp record, descoperirea vaccinurilor și a medicamentelor care pot preveni și trata această boală severă.
Nu în ultimul rând, am învățat să prețuim sănătatea noastră, dar și pe a celor dragi, am învățat să ne protejăm, să prevenim, să luăm decizii responsabile și să le respectăm.
Ultimii doi ani ne-au demonstrat că trebuie să învățăm să trăim în acest context epidemiologic, să ne adaptăm și să punem în valoare oportunitățile existente, pentru a fi capabili să oferim îngrijirea și protecția de care are nevoie comunitatea.
Ceea ce vreau să subliniez este că rămânem vigilenți și pe mai departe. Obiceiurile bune de prevenție, dobândite în ultimii doi ani, trebuie menținute.
Chiar dacă sunt semne îmbucurătoare că am intrat într-o fază descendentă, este la fel de important să continuăm să ne vaccinăm și să ne protejăm, fiindcă cel mai probabil va trebui să trăim cu acest virus. Pandemia ne-a arătat că sănătatea trebuie tratată întotdeauna ca o prioritate și din punctul de vedere al creșterii investițiilor, dar și al regândirii unor mecanisme, astfel încât sistemul sanitar să fie unul echitabil și capabil să răspundă eficient unor situații limită.
Vă mulțumesc și vă doresc multă sănătate!”
Klaus Iohannis a declarat, vineri, că starea de alertă nu va fi prelungită după data de 8 martie 2022, ca urmare a scăderii numărului de îmbolnăviri cu SARS-CoV-2. Președintele a precizat că, odată cu ridicarea stării de alertă, unele restricții vor fi de asemenea eliminate. Ministerul Sănătății este cel care va gestiona, în continuare, efectele pandemiei de coronavirus pe teritoriul României.
“Epidemia de COVID-19 se află pe o pantă accelerat descendentă la noi în țară, iar valul cinci este aproape de a se încheia.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Verdict final în dosarul 2 Mai: Ce pedeapsă a primit Vlad Pascu pentru tragedia care a șocat România
La 21 august 2025, Curtea de Apel Constanța a pronunțat sentința definitivă în dosarul 2 Mai, un caz care a zguduit România în august 2023. Vlad Pascu, tânărul responsabil pentru accidentul rutier soldat cu moartea a doi tineri și rănirea altor trei, a fost condamnat în primă instanță la 10 ani de închisoare de Judecătoria Mangalia, în ianuarie 2025. Decizia finală a Curții de Apel a fost așteptată cu interes, marcând doi ani și două zile de la tragicul eveniment.
Accidentul din 2 Mai a avut loc când Vlad Pascu, aflat sub influența substanțelor psihoactive (cocaină, amfetamină și metamfetamină), a intrat cu mașina într-un grup de tineri, provocând moartea a două persoane și rănirea altora. După accident, Pascu a fugit de la fața locului, fiind găsit ulterior în Vama Veche. În primă instanță, el a fost condamnat pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, conducerea unui vehicul sub influența substanțelor interzise și părăsirea locului accidentului. Instanța a dispus și interdicția de a conduce vehicule timp de cinci ani după executarea pedepsei și acordarea de daune morale părților civile.
În apel, avocații lui Pascu, conduși de Vlad Cristescu, au cerut reducerea pedepsei, invocând un denunț făcut de acesta într-un dosar de trafic de droguri al DIICOT, care l-ar putea califica pentru circumstanțe atenuante. De cealaltă parte, familiile victimelor, reprezentate de avocatul Adrian Cuculis, au solicitat schimbarea încadrării juridice din ucidere din culpă în omor calificat, cerând o pedeapsă mai severă.
Pronunțarea sentinței definitive, inițial programată pentru 18 august 2025, a fost amânată pentru 21 august, dată la care Curtea de Apel Constanța a tranșat cazul. Decizia a stârnit reacții puternice în societate, având în vedere gravitatea faptelor și impactul asupra comunității. Instanța a ținut cont de argumentele ambelor părți, dar și de regretul exprimat de Pascu, deși a subliniat că interesul victimelor și al societății primează.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Amazon Kingfisher (Chloroceryle amazona), cunoscut și sub numele de „martin pescar amazonian”, este o pasăre spectaculoasă din familia Alcedinidae, renumită pentru penajul său vibrant și abilitățile sale de vânător. Această specie populează zonele joase ale tropicelor americane, din sudul Mexicului până în nordul Argentinei, fiind un simbol al ecosistemelor acvatice din regiune.
Caracteristici fizice
Amazon Kingfisher este o pasăre de talie medie, cu o lungime de aproximativ 29-30 cm și o greutate între 98 și 140 de grame. Are o siluetă tipică de martin pescar, cu un cioc lung și robust, o creastă ciufulită și o coadă scurtă. Penajul său superior este de un verde-bronz uleios, cu un guler alb distinct în jurul gâtului. Masculii se remarcă prin pieptul de un cărbune ruf roșcat și flancuri verzi, în timp ce femelele au pieptul alb cu pete verzi care se extind peste piept. Puii seamănă cu femelele, dar au pete albe pe aripile superioare și un cioc cu o pată galbenă.
Habitat și distribuție
Această specie este răspândită din statele mexicane Sinaloa și Tamaulipas, prin America Centrală, până în Columbia, Venezuela și estul Anzilor, ajungând în sud până în centrul Argentinei. A fost observată ocazional ca specie rătăcitoare în Aruba, Trinidad și Texas. Amazon Kingfisher preferă râurile mari, atât cu debit lent, cât și rapid, precum și malurile împădurite ale lacurilor și lagunelor de apă dulce. Poate fi găsită și în lagune salmastre, mangrove sau estuare de maree, dar evită pădurile dense, preferând peisaje deschise. Trăiește de obicei sub 1.200 m altitudine, dar a fost observată până la 2.500 m în Venezuela.
Comportament și reproducere
Amazon Kingfisher este, în general, o pasăre sedentară, cu excepția unor cazuri rare de rătăcire. Vânează de pe un punct de observație, cum ar fi o ramură sau o stâncă, de unde se aruncă în apă pentru a prinde pești, în special din familia Characidae, și crustacee. Ocazional, planează deasupra apei înainte de a plonja. Strigătele sale sunt variate, incluzând un „tek” sau „klek” ascuțit, un „chrit” staccato care poate deveni un zdrăngănit, și o serie de note clare, accelerate, considerate semnale de salut sau alarmă.
Sezonul de reproducere variază geografic, în America Centrală având loc în prima jumătate a anului. Perechile excavează împreună un tunel înclinat în malurile râurilor, lung de până la 1,6 m, cu o cameră de cuib la capăt. Femela depune 3-4 ouă, iar incubația, care durează aproximativ 22 de zile, este realizată în principal de femelă noaptea și de mascul ziua. Puii părăsesc cuibul la 29-30 de zile după eclozare.
Dieta
Dieta Amazon Kingfisher constă în principal din pești și crustacee, dar poate include și insecte acvatice sau amfibieni, în funcție de disponibilitate. Tehnica sa de vânătoare, care implică plonjarea precisă din poziție fixă, demonstrează o adaptare remarcabilă pentru mediul acvatic.
Conservare
Conform IUCN, Amazon Kingfisher este clasificat ca specie cu risc scăzut (Least Concern), cu o populație estimată la cel puțin 500.000 de indivizi maturi. Deși are o distribuție geografică extrem de largă, populația sa este în scădere din cauza degradării habitatului, inclusiv defrișările, poluarea apelor și construcția de baraje. Prezența sa este un indicator important al sănătății ecosistemelor acvatice.
Curiozități
-
Amazon Kingfisher este mai mare decât ruda sa, Green Kingfisher, dar mai mic decât Ringed Kingfisher, fiind ușor de distins prin ciocul său masiv și creasta ciufulită.
-
Spre deosebire de alte specii de martini pescari, nu regurgitează resturi de pește, sistemul său digestiv procesând complet prada.
-
Este o pasăre solitară sau întâlnită în perechi, fiind extrem de teritorială, mai ales în sezonul de reproducere.
Amazon Kingfisher este un adevărat maestru al apelor tropicale, combinând frumusețea cu abilități de vânătoare remarcabile, fiind o prezență vitală în ecosistemele Neotropicelor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În secolul al XIX-lea, lumea era în plină transformare tehnologică, iar electricitatea devenea o forță care promitea să schimbe viața cotidiană. În acest context, un mic oraș din Statele Unite ale Americii a intrat în istorie ca fiind primul care a beneficiat de iluminat public electric, marcând un moment de cotitură în evoluția urbană.
Cleveland, Ohio: Pionierul iluminatului electric
În anul 1880, orașul Cleveland, Ohio, a devenit primul oraș din lume care a implementat un sistem de iluminat public electric pe scară largă. Acest progres a fost posibil datorită inovațiilor lui Charles F. Brush, un inventator și inginer american care a dezvoltat un sistem eficient de iluminat cu arc electric. Pe 29 aprilie 1880, în Public Square, centrul orașului Cleveland, au fost instalate 12 lămpi cu arc electric, care au luminat străzile într-un mod nemaiîntâlnit până atunci.
Sistemul lui Brush utiliza un generator dynamo pentru a produce electricitate, care era apoi transmisă către lămpile cu arc. Aceste lămpi produceau o lumină intensă, mult superioară felinarelor cu gaz sau ulei folosite până atunci. Locuitorii orașului au fost uimiți de spectacolul luminii electrice, care a transformat noaptea într-o scenă vibrantă, plină de posibilități.
Iluminatul electric din Cleveland nu a fost doar o realizare tehnică, ci și un catalizator pentru schimbări sociale și economice. Străzile iluminate au sporit siguranța publică, au extins orele de activitate comercială și au încurajat viața de noapte. De asemenea, acest moment a inspirat alte orașe din lume să adopte tehnologia electrică, pregătind terenul pentru electrificarea globală.
De ce Cleveland?
Alegerea orașului Cleveland nu a fost întâmplătoare. Orașul era un centru industrial în plină dezvoltare, iar Charles Brush, care locuia în Cleveland, a avut sprijinul autorităților locale pentru a-și testa invențiile. Succesul experimentului din Public Square a demonstrat fiabilitatea sistemului și a deschis calea pentru extinderea iluminatului electric în alte orașe, precum New York și Londra.
Un pas spre modernitate
Povestea primului oraș iluminat electric este mai mult decât o notă de subsol în istoria tehnologiei. Este o poveste despre curaj, inovație și dorința de a transforma lumea. Cleveland a arătat lumii că electricitatea nu era doar o curiozitate științifică, ci o forță capabilă să redefinească modul în care trăim.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Vlad Pascu a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare în dosarul 2 Mai
Jandarmii din Călărași, în acțiune pe Canalul Siderurgic pentru prevenirea braconajului piscicol
Verdict final în dosarul 2 Mai: Ce pedeapsă a primit Vlad Pascu pentru tragedia care a șocat România
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
