La zi
România iese pe 8 martie din starea de alertă. Anunțul președintelui Klaus Iohannis
https://youtu.be/lDLGm3NoZfw
Este momentul, deci, să luăm noi decizii legate de gestionarea acestei situații, decizii cu un impact major pentru viitor.
Am convocat astăzi o ședință de evaluare cu toți responsabilii din domeniu, în urma căreia am hotărât să nu mai prelungim dincolo de 8 martie starea de alertă instituită în România. Ministerul Sănătății este cel care urmează să gestioneze în continuare evoluția epidemiei, care sperăm că se apropie de final.
Odată cu ridicarea stării de alertă, vor fi eliminate și o serie de măsuri care au fost în vigoare până acum. Măsurile complete vor fi anunțate și explicate pe larg, în perioada imediat următoare, de autoritățile abilitate. Dragi români, se împlinesc doi ani de la debutul pandemiei de COVID-19, doi ani foarte grei, în care existența noastră a fost modificată radical.
Peste 63.000 de români au pierdut lupta cu boala, lăsând în urma lor un gol uriaș și nenumărate familii îndoliate. Aceste cifre exprimă multă suferință, sunt reflecția unor tragedii care au produs urme adânci.
Ultimii doi ani au adus multe provocări, care ne-au influențat în cele mai diferite moduri: răspândirea accelerată a virusului, izolarea, presiunea pusă pe sistemul sanitar, închiderea școlilor, afectarea mai multor sectoare din economie, diminuarea interacțiunilor sociale, toate acestea au avut un impact negativ și ne-au ridicat nenumărate bariere.
O perioadă de mari sacrificii pentru români, dar, în același timp, o perioadă în care am descoperit noi valențe ale solidarității, ale spiritului civic, ale dedicării și implicării.
Nu am fi putut însă răzbi fără intervenția concertată și susținută a autorităților, care au trebuit să gestioneze o criză sanitară istorică, în pofida unor deficiențe acute, cauzate de lipsa reformelor sistemice tocmai în domeniile de care aveam mai mare nevoie. Faptul că astăzi putem vorbi de o nouă etapă, care înseamnă cel puțin finalul acestui val pandemic, se datorează în bună parte și măsurilor eficiente de prevenție adoptate de autorități.
În mod evident, nu am fi putut reuși fără responsabilitatea cetățenilor, fără solidaritatea românilor care, în marea lor majoritate, au înțeles și au respectat regulile. Le mulțumesc în mod special pentru acest lucru!
Doresc să mulțumesc încă o dată și medicilor, asistenților medicali, infirmierilor, farmaciștilor și tuturor celor care au fost permanent în prima linie în lupta cu virusul și au făcut dovada dedicării și a profesionalismului desăvârșit.
Mobilizarea exemplară a sistemului sanitar, în ciuda vulnerabilităților majore cu care acesta s-a confruntat, a fost impresionantă.
Pandemia ne-a învățat și lecții pe care trebuie să le valorificăm, și poate cea mai importantă este cea a solidarității: am oferit ajutor celor aflați în nevoie și am primit sprijin de la partenerii europeni atunci când noi ne-am confruntat cu probleme majore. Colaborarea europeană și internațională în domeniul științific a permis înțelegerea mai aprofundată a acestui virus nou și a făcut posibilă, într-un timp record, descoperirea vaccinurilor și a medicamentelor care pot preveni și trata această boală severă.
Nu în ultimul rând, am învățat să prețuim sănătatea noastră, dar și pe a celor dragi, am învățat să ne protejăm, să prevenim, să luăm decizii responsabile și să le respectăm.
Ultimii doi ani ne-au demonstrat că trebuie să învățăm să trăim în acest context epidemiologic, să ne adaptăm și să punem în valoare oportunitățile existente, pentru a fi capabili să oferim îngrijirea și protecția de care are nevoie comunitatea.
Ceea ce vreau să subliniez este că rămânem vigilenți și pe mai departe. Obiceiurile bune de prevenție, dobândite în ultimii doi ani, trebuie menținute.
Chiar dacă sunt semne îmbucurătoare că am intrat într-o fază descendentă, este la fel de important să continuăm să ne vaccinăm și să ne protejăm, fiindcă cel mai probabil va trebui să trăim cu acest virus. Pandemia ne-a arătat că sănătatea trebuie tratată întotdeauna ca o prioritate și din punctul de vedere al creșterii investițiilor, dar și al regândirii unor mecanisme, astfel încât sistemul sanitar să fie unul echitabil și capabil să răspundă eficient unor situații limită.
Vă mulțumesc și vă doresc multă sănătate!”
Klaus Iohannis a declarat, vineri, că starea de alertă nu va fi prelungită după data de 8 martie 2022, ca urmare a scăderii numărului de îmbolnăviri cu SARS-CoV-2. Președintele a precizat că, odată cu ridicarea stării de alertă, unele restricții vor fi de asemenea eliminate. Ministerul Sănătății este cel care va gestiona, în continuare, efectele pandemiei de coronavirus pe teritoriul României.
“Epidemia de COVID-19 se află pe o pantă accelerat descendentă la noi în țară, iar valul cinci este aproape de a se încheia.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Fosta Căpitănie a portului Călărași, scoasă la vânzare. Simbolul de pe malul Borcei așteaptă un salvator
O clădire emblematică pentru municipiul Călărași, fosta Căpitănie a portului, a fost scoasă la vânzare. Construcția, situată pe malul Borcei, poartă amprenta unei epoci în care navigația fluvială era parte importantă a vieții economice și sociale a orașului.
Pe fațada imobilului, deteriorată de timp și intemperii, a fost montat un afiș vizibil cu mesajul „DE VÂNZARE”, urmat de un număr de telefon. Imaginea, postată recent pe rețelele de socializare, a stârnit numeroase reacții din partea localnicilor, mulți exprimându-și speranța că imobilul va fi cumpărat și restaurat înainte să se piardă definitiv.
„Căpitănia portului a fost pusă la vânzare. Poate va fi cumpărată și restaurată de cineva. Poate sunt și autoritățile locale interesate. Știe cineva detalii?”, a scris un localnic pe Facebook.
Clădirea, construită în stil neoromânesc, cu arcade și coloane, reprezintă o parte importantă din istoria Călărașiului — o perioadă în care portul era una dintre principalele porți comerciale ale Dunării de Jos. În prezent, imobilul se află într-o stare precară, cu pereți fisurați și tencuiala căzută, dar încă păstrează o eleganță aparte care amintește de farmecul de altădată.
Locuitorii orașului speră ca autoritățile locale sau un investitor privat să intervină pentru a reda viață acestei clădiri-simbol, care ar putea deveni, după o restaurare completă, un spațiu cultural, turistic sau muzeal dedicat tradițiilor portuare ale Călărașiului.
Clădirea fostei Căpitănii a portului Călărași se află în apropierea falezei și a portului turistic. Este una dintre cele mai vechi construcții din zonă, cu o valoare istorică și arhitecturală semnificativă.
Sursa foto: Facebook / Stănescu Jimmy
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Doliu în muzica românească: Marius Keseri, toboșarul trupei Direcția 5, s-a stins la 60 de ani
Miercuri, 8 octombrie 2025, lumea muzicii românești a pierdut o figură emblematică: Marius Keseri, toboșarul trupei Direcția 5, s-a stins din viață la vârsta de 60 de ani. Artistul a dus o luptă curajoasă cu o boală necruțătoare, cancerul, care i-a marcat ultimul an de viață. Vestea tragică a fost anunțată pe pagina oficială a trupei: „Am fost împreună 30 de ani. Îți mulțumim din suflet! RIP, Marius Keseri!”.
O viață dedicată muzicii
Marius Keseri a fost inima ritmică a trupei Direcția 5 timp de peste trei decenii, contribuind la succesul unor melodii îndrăgite precum „Vreau să mă îndrăgostesc”, „Obsesia”, „Am nevoie de tine” sau „Primul meu sărut”. Deși boala l-a slăbit fizic, artistul a rămas activ pe scenă până aproape de final, demonstrând o pasiune neclintită pentru muzică.
Impresara Florența Marin a dezvăluit detalii emoționante despre ultimele momente ale artistului: „A suferit mult din cauza cancerului și slăbise vizibil în ultimul an. Era un om discret, care nu dorea să fie compătimit. Nu a fost căsătorit, nu avea copii, dar era profund credincios și mergea des la biserică. Îi plăcea să fie singur, dar era mereu dedicat muncii sale.”
Un suflet discret, poreclit „Tete”
Cunoscut de apropiați sub porecla „Tete”, Marius Keseri era un om rezervat, dar cu o credință puternică și o dragoste profundă pentru muzică. Prietenii și colegii săi au împărtășit amintiri calde despre repetiții și concerte, subliniind impactul său asupra trupei și a publicului. „Știam că este bolnav, dar îl vedeam activ și speram că va învinge. Vestea morții sale m-a zdruncinat. Îți promit, Marius, că voi dansa pentru tine, așa cum îți plăcea să vezi,” a declarat un apropiat.
Un omagiu pentru un artist de neuitat
Moartea lui Marius Keseri lasă un gol imens în inimile fanilor și ale colegilor din Direcția 5. Moștenirea sa va dăinui prin ritmurile care au definit generații și prin melodiile care continuă să emoționeze. Drum lin, Marius, și mulțumim pentru tot ce ai oferit muzicii românești!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Povestea Ouălor-Bijuterii de la Fabergé
În inima Rusiei imperiale, la sfârșitul secolului al XIX-lea, o tradiție unică a prins viață datorită geniului unui bijutier de excepție: Peter Carl Fabergé. Ouăle Fabergé, celebrele bijuterii create pentru țarii Rusiei, sunt astăzi considerate unele dintre cele mai valoroase și fascinante opere de artă din lume. Povestea lor este una despre măiestrie, lux și istorie, cu un strop de mister care continuă să captiveze imaginația.
Începuturile unei legende
Totul a început în 1885, când țarul Alexandru al III-lea i-a comandat lui Carl Fabergé, bijutierul oficial al curții imperiale, un dar special pentru soția sa, împărăteasa Maria Feodorovna. Era vorba despre un ou de Paște, o tradiție rusească profund înrădăcinată, dar Fabergé a transformat acest simbol simplu într-o capodoperă. Primul ou, numit „Ou cu Găină”, părea un simplu ou de aur, dar ascundea în interior o găină mică din aur, cu ochii din rubine, care, la rândul ei, conținea o coroană minusculă și un pandantiv. Împărăteasa a fost încântată, iar astfel a început o tradiție care a durat peste trei decenii.
Arta și inovația
Fiecare ou Fabergé era o demonstrație a măiestriei atelierului Fabergé din Sankt Petersburg. Create din aur, argint, pietre prețioase și email, ouăle ascundeau „surprize” ingenioase: miniaturi de palate, trenuri, portrete sau mecanisme complicate. De exemplu, „Oul Coroanei Imperiale” din 1897 conținea o miniatură a trăsurii de încoronare a țarului Nicolae al II-lea, lucrată cu o precizie uluitoare. Alt ou celebru, „Oul Liliecilor” din 1911, era decorat cu smaralde și diamante, reflectând opulența epocii.
Fabergé și echipa sa de meșteri nu doar că foloseau materiale de cea mai înaltă calitate, dar inovațiile lor tehnice și artistice au ridicat bijuteriile la rang de artă. Fiecare ou era unic, combinând stiluri precum rococo, neoclasic sau Art Nouveau, și reflecta personalitatea destinatarului sau evenimentele importante ale vremii.
Declinul și misterul
După Revoluția Rusă din 1917, dinastia Romanov a căzut, iar atelierul Fabergé a fost naționalizat. Carl Fabergé a fugit din Rusia, iar multe dintre ouăle create au fost confiscate sau pierdute. Din cele 50 de ouă imperiale create, doar 43 sunt localizate astăzi, restul fiind considerate pierdute. Valoarea lor este inestimabilă, iar colecționarii din întreaga lume le vânează cu pasiune. În 2007, „Oul Rothschild” a fost vândut la o licitație pentru 18,5 milioane de dolari, un record care subliniază fascinația continuă pentru aceste opere.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fosta Căpitănie a portului Călărași, scoasă la vânzare. Simbolul de pe malul Borcei așteaptă un salvator
Doi bărbați reținuți la Dragalina după un accident rutier: unul conducea fără permis, celălalt a încercat să-l acopere
Doliu în muzica românească: Marius Keseri, toboșarul trupei Direcția 5, s-a stins la 60 de ani
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
