Curiozități și Istorie
Ritualuri de înfrumusețare: de la băi exotice la toxine moderne
De-a lungul istoriei, oamenii, în special femeile, au apelat la ritualuri de înfrumusețare care, deși considerate sofisticate în epocile lor, par astăzi bizare sau chiar periculoase. Aceste practici reflectă nu doar standardele estetice ale vremii, ci și cunoștințele limitate despre sănătate și chimie. În contrast, metodele moderne de înfrumusețare, deși mai bine fundamentate științific, ridică și ele întrebări legate de siguranță și etică.
Băi regale și ingrediente exotice
În Antichitate și Evul Mediu, băile cu ingrediente neobișnuite erau asociate cu frumusețea și statutul social. Cleopatra, regina Egiptului (69-30 î.Hr.), este renumită pentru băile sale în lapte de măgar, considerat un secret al pielii sale catifelate. Laptele de măgar conține acid lactic, care exfoliază ușor pielea, dar și proteine care hidratează, ceea ce explică parțial popularitatea sa. Regina Maria a Scoției (1542-1587) prefera vinul pentru băile sale, crezând că proprietățile sale antioxidante (descoperite abia în epoca modernă) îi mențin tinerețea. George Sand, scriitoarea franceză din secolul al XIX-lea, combina miere cu laptele de vacă, un amestec hidratant și hrănitor, folosit și astăzi în cosmetice. În secolul al XII-lea, Isabeau de Bavaria, regina Franței, folosea lapte de măgar, iar ulterior își freca pielea cu un amestec de glande de crocodil și creier de vier, considerând că aceste ingrediente exotice au proprietăți revitalizante. Deși astăzi aceste practici par ciudate, ele reflectau credințele epocii în puterea ingredientelor rare.
Machiajul toxic al trecutului
Machiajul din epocile trecute era adesea periculos. Ceruza, o pudră albă folosită pentru albirea tenului, conținea plumb, un metal toxic care provoca afecțiuni grave, precum insuficiență renală, anemie sau chiar deces. Folosită din Antichitate până în secolul al XIX-lea, ceruza era populară în Europa, în special în perioada elisabetană, când tenul palid era un simbol al statutului social. Rujurile, care conțineau mercur, erau la fel de periculoase, ducând la otrăviri cronice, malformații congenitale la copii sau pierderi de sarcină. Aceste practici evidențiază riscurile la care se supuneau femeile pentru a respecta idealurile de frumusețe ale vremii.
Practici moderne: Toxina botulinică și controversele sale
Astăzi, industria frumuseții folosește metode care, deși mai bine studiate, nu sunt lipsite de riscuri. Injecțiile cu toxină botulinică (Botox) sunt extrem de populare pentru reducerea ridurilor, dar implică injectarea unei neurotoxine care paralizează temporar mușchii faciali. Deși aprobată medical, utilizarea sa pe scară largă ridică întrebări despre efectele pe termen lung și despre presiunea socială de a arăta mereu tânăr. Alte tratamente moderne, precum fillerele sau peelingurile chimice, pot avea efecte secundare dacă nu sunt administrate corect, amintind de riscurile asumate în trecut.
Ritualurile de înfrumusețare, fie ele din Antichitate sau din prezent, reflectă dorința umană de a atinge idealuri estetice, uneori cu prețul sănătății. De la băile în lapte de măgar și machiajul toxic din trecut la injecțiile cu Botox de astăzi, istoria frumuseții arată cât de mult s-au schimbat metodele, dar și cât de constante sunt presiunile societății asupra aspectului fizic.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1130: Roger al II-lea este proclamat rege al Siciliei de către antipapa Anacletus al II-lea.
1529: Începe Asediul Vienei când Soliman I atacă orașul.
1590: Papa Urban VII moare la 13 zile după ce a fost ales ca papă – cel prmai scurt pontificat din istorie
1821: Mexico își câștigă independența față de Spania.
1822: Savantul francez Jean-François Champollion anunță că a descifrat, cu ajutorul inscripției de pe „piatra de la Rosetta”, hieroglifele Egiptului antic.
1825: În Anglia se inaugurează prima linie de cale ferată din lume, linie ce făcea legătura între orașele Stockton și Darlington.
1874: Berna. România semnează, ca membru fondator, Tratatul privind înființarea Uniunii Poștale Generale (din 1878, Uniunea Poștală Universală), prin care țările semnatare formau un singur teritoriu poștal pentru schimbul al corespondențelor și obiectelor între birourile lor de poștă. Tratatul a intrat în vigoare la 1.07.1875.
1896: Împăratul Franz Joseph al Austriei, împreună cu regii Carol I al României și Alexandru I al Serbiei, inaugurează la Orșova (pe atunci în Austro-Ungaria) canalul navigabil de la Porțile de Fier.
1905: Albert Einstein publică studiul „Depinde inerția unui corp de conținutul lui de energie? În revista științifică Annalen der Physik. Această lucrare cuprinde conceptul care mai târziu va fi simbolizat de celebra relație E = mc2.
1910: A avut loc primul raid aerian din România; aviatorul Aurel Vlaicu a parcurs traseul Slatina-Piatra Olt, în cadrul unor manevre militare de toamnă.
1914: Moare regele Carol I al României după o domnie de 48 de ani și este succedat de Ferdinand I al României (dată stil vechi 27 septembrie/10 octombrie).
1922: Regele Greciei, Constantin I este forțat să abdice în favoarea fiului său George al II-lea.
1926: A avut loc, la Paris, primul Congres internațional al cinematografului, sub egida Societății Națiunilor.
1939: Al Doilea Război Mondial: Varșovia capitulează în fața trupelor germane care au asediat orașul timp de zece zile.
1940: Al Doilea Război Mondial: Este încheiat, la Berlin, „Pactul Tripartit” între Germania, Italia și Japonia, prin care cele trei țări își promit ajutor multilateral pentru instaurarea unei „noi ordini” mondiale.
1959: Taifunul Vera a lovit insula niponă Honshu, ducând la uciderea a peste 5.000 de oameni.
1962: S-a înființat Universitatea din Timișoara (în prezent, Universitatea de Vest).
1991: Au început, la București, lucrările Congresului Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat, primul congres de după război al acestei formațiuni politice. A fost ales președinte al partidului Corneliu Coposu (27-29).
1996: Conflictul din Afganistan. Talibanii cuceresc Kabulul, îl executa pe președintele Najibullah și instaurează un „sistem islamic complet”; închid școlile pentru fete, interzic femeilor să lucreze și stabilesc pedepse islamice.
1999: România a depus la Bruxelles “Programul național anual de pregătire a aderării la NATO”.
2001: Guvernul României a adoptat Planul Național de Aderare la NATO, având ca scop admiterea României la summit-ul de la Praga din 2002; în urma acestui summit, România a fost invitată să adere la Alianța Nord Atlantică; în 2004, România a devenit membră a NATO.
2002: Timorul de Est, stat în sud-estul Asiei ce și-a declarat independența la 20 mai 2001, a devenit cel de-al 191-lea membru al ONU.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
„Ați văzut ce nu trebuia”: Piloți militari români, intimidați după o întâlnire cu un obiect zburător deasupra Buzăului -1992
Era primăvara anului 1992, iar aerodromul militar de la Boboc, județul Buzău, vibra în ritmul obișnuit al exercițiilor nocturne. Trei elicoptere Alouette IAR-316, pilotate de echipaje experimentate, au decolat succesiv pentru un zbor de rutină spre Urziceni. Nimic nu prevestea ruptura care avea să se producă în ordinea firească a lucrurilor.
Comandorul Marcel Smoleanu, aflat la manșa primului aparat, își amintește cu o precizie aproape cinematografică momentul în care realitatea s-a fisurat. „Zburam la o altitudine joasă, cu o liniște aproape hipnotică în cască. Din stânga, ca dintr-un gol de timp, a apărut o sferă incandescentă, roșiatică, de dimensiuni greu de estimat. Era ca o prezență vie, dar fără zgomot, fără vibrație. Doar lumină și o viteză care sfida orice logică aeronautică.”
Obiectul nu doar că a intersectat traiectoria elicopterului, dar părea să se joace cu distanțele, apropiindu-se și dispărând într-o fracțiune de secundă. Ceilalți doi piloți au confirmat vizual apariția, iar radiolocatorul de la sol a înregistrat prezența unui obiect neidentificat, cu o traiectorie neconformă cu orice zbor cunoscut.
După aterizare, echipajele au raportat incidentul conform procedurilor. Însă ceea ce a urmat a fost o lecție despre tăcere impusă. „Am fost chemați separat. Tonul era rece, autoritar. Ni s-a spus că am văzut ce nu trebuia și că orice discuție pe această temă va fi considerată abatere disciplinară. Nu era o sugestie, era un avertisment”, povestește Smoleanu.
Înregistrările radar au fost preluate de o structură superioară, fără explicații. Niciun raport oficial nu a fost emis, iar incidentul a fost clasificat. Piloții au fost sfătuiți să nu discute nici măcar între ei despre cele întâmplate. „Era ca și cum realitatea fusese rescrisă. Ne-au cerut să uităm, dar cum să uiți ceva care ți-a schimbat percepția despre lume?”
Ani mai târziu, în contextul în care tot mai multe guverne recunosc existența unor fenomene aeriene neidentificate, mărturiile piloților de la Boboc capătă o nouă greutate. Nu doar ca dovezi ale unui posibil contact cu o tehnologie necunoscută, ci ca simbol al modului în care sistemele închise reacționează la necunoscut: cu tăcere, intimidare și negare.
„Nu știu ce a fost. Dar știu că nu era de aici. Și mai știu că ne-au făcut să ne simțim vinovați pentru că am văzut”, încheie Smoleanu, cu o voce care poartă în ea nu doar amintirea unei nopți stranii, ci și ecoul unei întrebări care nu și-a găsit răspuns.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
70 – Asediul Ierusalimului – Generalul Titus cucerește Ierusalimul.
1087 – La Westminster Abbey, William al II-lea este încoronat rege al Angliei, și va domni până în anul 1100.
1371 – Bătălia de pe Marița – parte a Războaielor sârbo-otomane.
1387 – Domnul Moldovei, Petru I Mușat, recunoaște suzeranitatea poloneză, in ziua de Înălțarea Sfintei Cruci printr-un act omagial făcut la Liov, regelui Poloniei, Vladislav al II-lea Iagello.
1497 – Începe asediul cetății Suceava, capitala Țării Moldovei, de către poloni. Asediul a durat „trei săptămâni zi și noapte„, însă fără nici un rezultat.
1580 – Corsarul englez Francis Drake termina o călătorie in jurul lumii care a durat trei ani.
1687 – Partenonul din Atena a fost parțial distrus in cursul luptelor din forțele venețiene si cele ale Imperiului Otoman, in timpul războiului dintre cele două puteri.
1815 – A fost semnat, la Paris, actul de constituire a “Sfintei Alianțe”, de către Alexandru I, țarul Rusiei (1801-1825), Francisc I, împăratul Austriei (1804-1835), şi Frederic Wilhelm al III-lea, rege al Prusiei (1797-1840)
1830 – Prin decret imperial, țarul Rusiei acordă privilegii evreilor care doresc să se strămute în orașele din Basarabia țaristă.
1874 – Are loc, la București, prima competiție internațională din analele sportului românesc – un concurs de tir (tragere la semn), Între trăgători din Transilvania, (la data aceea teritoriu austro- ungar) Și România.
1887 – A apărut primul disc plat de gramofon.
1899 – A fost dezvelită statuia fostului primar al orașului. Monumentul ridicat în memoria lui Emilian Pake-Protopopescu, a fost realizat în marmură albă de Carrara de către sculptorul Ion Georgescu.
1902 – A murit Levi Strauss, creatorul celebrilor pantaloni “blue jeans”; (n. 26 februarie 1829).
1916 – Bătălia de la Sibiu – parte din Participarea României la Primul Război Mondial (27 august 1916 – 7 mai 1918, 9-11 noiembrie 1918) Bătălia de la Sibiu s-a desfășurat între 26-29 septembrie 1916, în ea fiind angajate forțele Corpului 1 Armată român și forțele Armatei 9 germane. Bătălia s-a încheiat cu victoria trupelor Puterilor Centrale.
1918 – Începe Bătălia de la Meuse, una dintre marile batalii ale Primului Război Mon
dial care se va termina în noiembrie cu victoria decisivă a Aliaților împotriva armatelor germane.
1929 – în Statele Unite, este folosit pentru prima data in cadrul unui zbor pilotul automat, sistem inventat în 1914 de Elmer Sperry.
1944 – Al doilea război mondial – Operațiunea anglo-americană Market-Garden de invadare a Olandei ocupate de naziști a eșuat. Trupele britanice și poloneze s-au retras din Arnhem.
1954 – Feribotul japonez Toya Maru s-a scufundat în timpul taifunului Marie în strâmtoarea Tsugaru, între insulele japoneze Hokkaido și Honshu. Peste 1.000 de oameni au murit.
1960 – Fidel Castro anunță sprijinul Cubei pentru U.R.S.S.
1969 – Trupa The Beatles își lansează in Anglia albumul “Abbey Road”.
1983 – Ofițerul sovietic Stanislav Petrov salvează omenirea de un război nuclear, identificând corect o eroare de calculator care indica o lovitură nucleară americană.
1984 – Marea Britanie este de acord sa retrocedeze Republicii Populare Chineze, colonia Hong Kong . Marea Britanie și China au finalizat un acord, care a încheiat mai mult de 150 de ani de prezenta britanica în Hong Kong.
1989 – Ultimele trupe vietnameze părăsesc Cambodgia.
1991 – “A patra mineriadă”: Minerii revin în Piața Victoriei. Au loc negocieri cu ușile închise, între reprezentanții minerilor (Miron Cosma și Eugen Tamaş) și cei ai conducerii țării. Se obține demisia Guvernului Roman, anunțată la orele 12,30, din balconul Palatului Victoria. Seara, minerii încearcă să pătrundă în Televiziune. Au loc scene de violență și de vandalism.
1998 – Miniștrii Apărării din opt state sud-est europene, printre care şi România, au semnat la Skopje, Acordul de constituire a Forței Multinaționale de Pace din Sud-Estul Europei.
2000 – Comitetul Executiv al Comitetului Internațional Olimpic (CIO) a decis, la propunerea Comisiei Medicale a acestui for, descalificarea gimnastei române Andreea Răducan de la Jocurile Olimpice desfășurate la Sydney, retrăgându-i medalia de aur cucerită în concursul individual compus, sportiva fiind depistată pozitiv la un control antidoping.
2002 – Feribotul senegalez supraîncărcat Le Joola s-a răsturnat în largul coastelor Gambiei. Au fost 1863 de victime și 64 de supraviețuitori.
2002 – Timișoara a devenit primul oraș din România cu un sistem de iluminare stradală inteligentă pe perioada nopții, când traficul scade foarte mult, are loc o reducere a nivelului de iluminație, fără a afecta însă siguranța circulației, astfel încât consumul de energie electrică se reduce cu până la 30 la sută.
2005 – Soldatul american Lynndie England este găsită vinovată în scandalul de tortură de la închisoarea Abu Ghraib în timpul ocupației din Irak. A doua zi, ea a fost condamnată la trei ani de închisoare.
2016 – A murit Ioan Gyuri Pascu, muzician și actor român (n. 1961)
2019 – A murit, la vârsta de 86 de ani, fostul președinte francez Jacques Chirac (n. 1932)
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ritualuri de înfrumusețare: de la băi exotice la toxine moderne
Căminul „Sfântul Antim Ivireanul” și-a cinstit ocrotitorul spiritual printr-un moment de rugăciune și comuniune
Deputatul AUR Mihai Gheorghe: Măsuri noi pentru siguranța pacienților și a personalului medical, adoptate în Comisia pentru sănătate
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
VIDEO. PMC / Noua creșă din Cartier Tineri, inaugurată la Călărași
