Știri
Rezultate remarcabile pentru elevii călărășeni la finalul programului ecOprovocarea
- Cluburile ecOprovocarea organizate de asociația ViitorPlus și-au premiat echipele de voluntari după un an de acțiuni care au vizat protecția mediului din județul Călărași
- Elevii au reciclat aproape 8.000 de kilograme de deșeuri și au plantat 700 de arbuști
Călărași, 7 iunie 2018: Ziua Mondială a Mediului sărbătorită pe 5 iunie a marcat încheierea programului Cluburile ecOprovocarea și a fost totodată un nou prilej pentru elevii din Călărași de a atrage atenția asupra problemelor de mediu cu care se confruntă în comunitatea lor. Elevii din Călărași au învățat pe parcursul anului școlar că nu e nevoie doar de o zi pentru a-și arăta grija față de mediu; ei au dezvoltat pe tot parcursul anului școlar activități de voluntariat în această direcție.
Acțiunile elevilor au fost posibile datorită înscrierii lor în Cluburile ecOprovocarea organizate de asociația pentru dezvoltare durabilă ViitorPlus. Tinerii au fost împărțiți în 5 echipe pentru fiecare categorie de protecția mediului în parte. Echipele s-au întâlnit săptămânal pentru a parcurge atelierele non-formale din curricula de mediu, au planificat și au desfășurat activități prin care s-au implicat activ atât ei, cât și colegii lor, în problemele de mediu din județul Călărași.
Astfel, peste 30 de elevi de la două licee din Călărași s-au implicat activ pe tot parcursul anului școlar în activități de împădurire, de igienizare a zonelor afectate de deșeuri, de reciclare, de îngrijire a spațiilor verzi și au participat la târguri tematice la care au vândut obiecte pe care nu le mai folosesc în schimbul unor cantități de deșeuri reciclabile. Elevii de la Colegiul Economic Călărași și Liceul Teoretic “Mihai Eminescu”, coordonați de 6 profesori au reușit să recicleze în 7 luni, 7.924 de kilograme de deșeuri, să planteze 700 de puieți și arbuști ornamentali, să colecteze 242 de saci de deșeuri, au participat la 60 de târguri pentru protecția mediului și au făcut în total 4.066 de ore de voluntariat.
Elevii, premiați pentru reușitele lor
Ieri, elevii din Călărași au fost recompensați pentru implicarea lor prin festivitatea de premiere a celei de-a VIII-a ediții a concursului de educației non-formală și extrașcolară Cluburile ecOprovocarea, desfășurat pe parcursul întregului an școlar 2017-2018, în Călărași și Zalău, de către asociația ViitorPlus, cu susținerea TenarisSilcotub.
Evenimentul a debutat cu un marș al elevilor prin care au atras atenția asupra problemelor de mediu din comunitate și cu o discuție a autorităților pe tema deșeurilor din județ.
Rezultatele obținute de elevi în cadrul Cluburilor ecOprovocarea au intrat într-o competiție care a avut ca miză participarea echipelor câștigătoare la Tabăra de Leadership pentru Mediu ecOprovocarea organizată în această vară. Elevii călărășeni s-au clasat pe primul loc la categoriile “ingienizare” și “târguri tematice”, pe locul al doilea la reciclare și amenajare spații verzi și pe locul al treilea la plantare. Astfel, o echipă de la Liceul Teoretic “Mihai Eminescu” și două de la Colegiul Economic Călărași vor merge în această vară în tabăra de leadership organizată de Asociația ViitorPlus.
“Scopul cluburilor este de a forma lideri în domeniul protecției mediului. Ne dorim ca tinerii să înțeleagă problemele actuale de mediu întâmpinate la nivel global, național, dar și local și să ia atitudine, să se implice activ în diminuarea lor. Am inițiat programul ecOprovocarea deoarece în România, educația pentru dezvoltare durabilă nu este integrată încă în sistemul formal și nici profesorii nu dispun de materialele adecvate pentru a încuraja elevii să se implice în astfel de activități. Elevii au fost mai mult decât încântați să se implice în problemele de mediu din județul lor, iar rezultatele obținute de ei sunt peste așteptări”, a declarat Lucia Cojocaru, Managerul Programului „ecOprovocarea” al Asociatiei ViitorPlus.
În cele 8 ediții ale programului ecOprovocarea peste 40.000 de elevi și de profesori din țară au făcut 97.300 de ore de voluntariat pentru mediu, au reciclat 390.000 de kilograme de deșeuri, au plantat 117.000 de puieți, au colectat 4.700 de saci de deșeuri din natură și au organizat 3.500 de evenimente de educație ecologică.
—
Despre Tenaris Silcotub
TenarisSilcotub – divizia de producție a Tenaris în România – este cel mai important producător român de țevi fără sudură de diametre mici, utilizate în diverse aplicații din industriile energiei, mecanică și auto. Cu o echipă de peste 1.700 de oameni în România, TenarisSilcotub are unități de producție la Zalău, Călărași și Câmpina. Prin programele sale de responsabilitate socială, compania investește în educație, sănătate și mediu.
Despre ViitorPlus
ViitorPlus – asociația pentru dezvoltare durabilă – este o organizație non-profit cu o experiență de 12 ani în dezvoltarea de programe de antreprenoriat social, educație pentru mediu, voluntariat și infrastructură de mediu. Principalele programe derulate sunt Atelierul de Pânză, Recicleta, Harta Reciclării, ecOprovocarea, BirouEco, Amenajarea eco-turistică a cascadei Bigăr, Regenesys. Viziunea ViitorPlus: “Redescoperim împreună legătura cu natura și investim în ceea ce lasăm în urma noastră”. Pentru mai multe informații, vizitați pagina web: www.viitorplus.ro
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un remediu popular mai puțin cunoscut, dar uimitor de eficient împotriva tusei seci și iritante este siropul făcut din bere și zahăr ars. După o viroză sau o răceală puternică, tusea uscată poate rămâne săptămâni întregi și devine extrem de obositoare. Acest sirop tradițional o calmează rapid și ajută la eliminarea ei.
Ingrediente (pentru un borcan de ~300 ml):
- 500 ml bere (de preferat brună sau neagră, dar merge și blondă)
- 250 g zahăr (aproximativ o cană și jumătate)
- un borcan curat cu capac
Mod de preparare:
- Într-o cratiță cu fund gros punem zahărul la foc mic și îl topim până devine caramel de culoare brun-aurie (avem grijă să nu-l ardem prea tare, ca să nu capete gust amar).
- Când zahărul este complet topit și spumegă, turnăm berea treptat (va face spumă puternică multă – e normal). Atenție să nu vă stropiți!
- Amestecăm continuu și lăsăm să fiarbă la foc mic circa 15–20 de minute, până când compoziția scade și capătă consistența unui sirop gros, asemănător mierii.
- Luăm de pe foc, lăsăm 5 minute să se mai răcească, apoi turnăm fierbinte în borcanul sterilizat.
- Înșurubăm capacul și păstrăm la cămară, în loc răcoros și întunecos.
Administrare:
- Adulți: câte 1 lingură de 3–4 ori pe zi
- Copii peste 7 ani: câte 1 linguriță de 3 ori pe zi
După 2–3 zile tusea seacă se transformă în una productivă și dispare mult mai repede. Gustul este plăcut dulce-amărui, iar efectul calmant asupra gâtului se simte aproape imediat.
Un leac vechi, simplu și la îndemâna oricui – încercat și confirmat de generații întregi!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Alertă de lepră la Cluj: primul caz confirmat după decenii – ce spun autoritățile despre riscuri
În plină iarnă a anului 2025, România se confruntă cu o știre șocantă: un caz de lepră – cunoscută și ca boala lui Hansen – a fost confirmat oficial, iar alte trei suspiciuni sunt în plină evaluare medicală. Anunțul a venit chiar pe 11 decembrie, de la Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a subliniat că situația este sub control strict, dar nu una de neglijat.
Totul a început pe 26 noiembrie, când două tinere de 21 și 25 de ani, originare din Indonezia, s-au prezentat la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj-Napoca prezentând leziuni cutanate suspecte. Acestea, alături de alte două femei tot din Asia, lucrau ca maseuze într-un salon SPA din oraș. Testele microbiologice au confirmat că boala este prezentă la una dintre ele, iar celelalte trei cazuri sunt acum investigate detaliat, pe baza simptomelor vizibile pe piele și a istoricului epidemiologic.
Este vorba despre cel mai recent episod dintr-o boală veche de mii de ani, care a dispărut practic din țară după anul 1981, ultimul caz înregistrat atunci. La nivel european, lepră rămâne extrem de rară, manifestându-se sporadic mai ales la persoane venite din zone endemice precum Asia, Africa sau America Latină. Transmiterea ei nu se face ușor – necesită contact prelungit și intim cu un pacient netratat, ceea ce face ca riscul pentru populație este minim, conform specialiștilor.
Autoritățile au reacționat prompt: salonul SPA a fost închis temporar, Inspecția Sanitară de Stat supraveghează îndeaproape situația, iar direcțiile de sănătate publică județene și centrul național coordonează toate măsurile necesare.
Pacientele primesc tratament antibiotic adaptat, care vindecă boala în majoritatea cazurilor dacă este depistată la timp, fără a lăsa sechele grave.
Această reapariție subliniază provocările globalizării: migrația și contactele internaționale pot aduce boli uitate înapoi în țări considerate sigure. Totuși, vestea vine cu un mesaj liniștitor – lepră nu este o epidemie iminentă, ci un incident izolat, gestionat cu profesionalism. România, care a închis ultimul leprozeriu de la Tichilești în 2011, arată că lecțiile istoriei sunt încă vii, dar progresele medicinei moderne fac ca o astfel de boală să nu mai fie un blestem inevitabil.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Aventură pentru toată familia la Cinema Călărași: „Zootropolis 2”
Ședință extraordinară a Consiliului Local Călărași, convocată pentru rectificarea bugetului pe 2025
Accident rutier între Dichiseni și Satnoieni: mamă și copil de 7 ani, transportați la spital
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
