Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 8°C | Anul XI Nr. 540

Știri

”Repornim România” – Programul PSD de relansare a economiei prin 28 de măsuri economice și sociale

Published

on

PSD nu mai așteaptă măsurile pe care le promite Guvernul Orban pentru ieșirea României din criză. De două luni de zile, de când România a intrat în cea mai gravă criză economică și socială urmare a măsurilor haotice luate de liberali, tot ceea ce auzim de la premierul Ludovic Orban și de la miniștrii săi este ”vom gândi un plan de măsuri”, dar fără să vedem măsuri concrete și fără a avea un orizont de timp pentru soluționarea situației.

Mai grav este că președintele Klaus Iohannis ne atrage atenția că economia României nu trebuie repornită, întrucât ea nu a fost oprită niciodată. Probabil de la geam de la Cotroceni se vede altfel situația din țară.
Realitatea este că România nu mai poate să aștepte. Avem peste 100.000 de firme românești care cer disperate ajutorul IMEDIAT și care s-au înscris pe platforme guvernamentale ineficiente sau fac coadă la bănci. Avem 1 milion de români care sunt în șomaj tehnic sau au contractele suspendate, mulți dintre aceștia fără speranța că vor mai reveni vreodată la locurile de muncă pe care le-au avut.
Economia României a intrat, după 3 ani de creștere economică în perioada guvernării PSD, într-un declin în perioada guvernării PNL declin din care nu poate ieși cu miniștri care împrumută țara la dobânzi exorbitante sau cu premieri care așteaptă să le cadă din cer o rezolvare a situației.
Din aceste motive, PSD a decis, ca principal partid de Opoziție, să inițieze și să adopte în Parlament programul ”REPORNIM ROMÂNIA”, un program care cuprinde 28 de măsuri economice și sociale. Acestea vor veni în sprijinul tuturor românilor afectați de criză, fie că vorbim despre angajați, fie că vorbim despre antreprenori, români din țară sau români recent veniți din Diaspora.
Cele 28 de măsuri economice și sociale urmăresc realizarea următoarelor obiective:

 Repornirea economiei
 Protejarea locurilor de muncă
 Protejarea puterii de cumpărare a românilor
 Oferirea unor stimuli economici

Între cele 28 de măsuri, putem enumera câteva de interes pentru călărășeni:

Advertisement

– Sprijinirea angajatorilor care își reiau activitatea și reîncadrează românii care și-au pierdut locul de muncă în perioada stării de urgență și pentru cei care au revenit în țară.
– Sprijinirea familiilor aflate în dificultate financiară prin instituirea unei indemnizați de sprijin de 700 lei/lună pentru gospodăriile cu venituri de până la 1.500 lei și de 300 lei/lună pentru gospodăriile cu venituri de la 1.501 lei până la 2.000 lei/lună. Indemnizație de sprijin se acordă pentru o perioadă de trei luni începând cu data de întâi a lunii următoare intrării in vigoare a legii.
– Sprijinirea IMM-urilor care se confruntă cu dificultăți financiare prin instituirea de linii de credit pentru acoperirea deficitelor temporare ale capitalului de lucru prin intermediul băncilor cu capital de stat (CEC Bank, Eximbank), cu termen între 3 și 10 ani, cu dobândă cuprinsă între 0% și 50% din IRCC afișat de Banca Națională a României, pentru persoanele fizice, pentru întreprinderi mici si mijlocii (”IMM”), întreprinderi individuale, asociații familiale, pentru a stimula revenirea rapidă a activității
– Sprijinirea agricultorilor locali prin faptul că plata la produsele alimentare proaspete de către marile lanțuri de magazine către furnizorii locali va fi efectuată în termen de 5 zile lucrătoare, de la emiterea facturii, respectiv 15 zile lucrătoare pentru celelalte tipuri de produse alimentare.

PSD va reporni economia României prin legiferarea acestui program național în Parlament. Vom repara astfel tot ceea ce au distrus liberalii în câteva luni de zile.
PSD rămâne alături de români, ca principal partid de Opoziție, ca formațiune politică ce va oferi României speranța ieșirii din criză în pofida eșecurilor în linie ale guvernării PNL.

Președinte,
Iulian IACOMI

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Omul care a murit strigând blesteme către cei care l-au trimis în cer

Published

on

În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.

Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.

Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.

Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.

Advertisement

Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.

A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.

Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.

A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.

Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”

Published

on

Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.

„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.

Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.

Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.

Advertisement

Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.

„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025

Published

on

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.

Încasări mai mari la bugetul de stat

La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:

  • Impozit pe profit – 123,43 milioane lei

  • Impozit pe venit – 271,16 milioane lei

  • TVA – 161,19 milioane lei

  • Accize – 1,53 milioane lei

  • Alte venituri – 164,74 milioane lei

Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale

Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:

  • Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei

  • Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei

  • Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei

Restituiri de TVA către contribuabili

În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.

Advertisement

Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.

Dacă vrei, pot genera și variante de titluri

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading