La zi
Reforma administrativă locală: Reduceri de personal și eficientizare

La zi
Austeritate în Educație: 98,6% dintre profesori își păstrează orele, dar reducerile continuă

Ministrul Educației, Daniel David, a discutat marți, la Prima News, despre impactul măsurilor de austeritate asupra sistemului educațional, în contextul reorganizării școlilor și al situației profesorilor. Potrivit acestuia, datele finale nu sunt încă disponibile, însă se estimează că în aproximativ una sau două săptămâni vor fi cunoscute toate detaliile.
Conform informațiilor preliminare, 98,6% dintre profesorii titulari au reușit să își completeze norma didactică în plus cu două ore suplimentare pe săptămână în aceleași unități școlare. Pentru restul de 1,4%, Ministerul Educației încearcă să găsească soluții pentru a reduce fragmentarea normelor, astfel încât profesorii să nu fie nevoiți să predea în mai mult de trei sau patru școli. „Fiecare om contează, iar prin ordin de ministru am încercat să ne asigurăm că fragmentarea normei nu se face într-un mod complet nerațional”, a precizat David.
Ministrul a adăugat că, în acest an, numărul normelor la plata cu ora va fi semnificativ mai mic comparativ cu anul trecut. Dacă în 2024 s-au înregistrat aproximativ 30.000 de norme la plata cu ora, în 2025 se estimează că acestea vor scădea la circa 15.000. „Vorbesc strict de plata cu ora, nu de normele titularilor sau ale suplinitorilor”, a clarificat acesta.
Recent, s-a aprobat degrevarea directorilor de școli, ceea ce va elibera ore suplimentare. Acestea ar putea fi redistribuite către profesorii titulari care nu și-au completat norma în unitățile lor școlare. „Nu se pune problema ca aceștia să nu își acopere norma. Vom avea date concrete în curând, dar cert este că vom avea mai puține ore la plata cu ora față de anul trecut”, a subliniat ministrul.
David a recunoscut că măsurile de austeritate creează disconfort atât pentru profesori, cât și pentru Ministerul Educației, care a fost nevoit să le implementeze. Cu toate acestea, el a infirmat scenariile catastrofale vehiculate inițial, conform cărora jumătate dintre profesorii titulari și-ar fi pierdut posturile. „Există o diferență mare între aceste măsuri și astfel de scenarii alarmiste”, a concluzionat ministrul.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
CFR Călători: Călătorii gratuite pentru elevi în 2024-2025

Elevii din învățământul preuniversitar acreditat sau autorizat beneficiază de facilități de transport feroviar gratuite pe tot parcursul anului școlar, pe baza carnetului sau legitimației de elev vizate pentru anul școlar în curs sau a unei adeverințe școlare valabile. Iată ce includ aceste beneficii:
-
Bilete gratuite pentru călătorii în trafic intern, la toate categoriile de trenuri (Regio, InterRegio, InterCity), clasa a 2-a, inclusiv tariful de rezervare gratuit pentru trenurile care impun rezervare.
-
Abonamente lunare gratuite cu număr nelimitat de călătorii, clasa a 2-a, valabile pentru toate categoriile de trenuri.
-
Pentru călătoriile la clasă superioară, vagoane de dormit sau cușetă, elevii vor plăti integral diferențele tarifare și tariful de rezervare.
Facilitățile acordate pe baza documentelor vizate pentru anul școlar 2024-2025 sunt valabile până la 30 septembrie 2025, cu excepția elevilor care au încheiat anul școlar trecut ca fiind terminal (ex. absolvenți). Aceștia nu mai pot beneficia de facilități începând cu 8 septembrie 2025. De la 1 octombrie 2025, facilitățile vor fi acordate doar pe baza documentelor vizate pentru anul școlar 2025-2026.
Cum obțin elevii biletele și abonamentele gratuite?
Bilete gratuite
Elevii pot procura bilete gratuite de la:
-
Casele de bilete din stațiile de cale ferată cu personal propriu și agențiile de voiaj CFR Călători.
-
Online sau de la automatele de bilete CFR Călători, folosind ID-ul de elev valabil pentru anul școlar în curs.
-
Personalul de tren, doar în stațiile fără case de bilete sau în afara programului acestora, pe baza carnetului/legitimației de elev vizate.
Abonamente lunare gratuite
Abonamentele gratuite sunt disponibile prin:
-
Casele de bilete pe suport de carton, în stațiile cu personal propriu și agențiile de voiaj CFR Călători.
-
Online, prin aplicația CFR Călători, sub formă de cod QR cu elemente dinamice.
-
Automatele de bilete CFR Călători.
Pentru emiterea biletelor sau abonamentelor gratuite, elevii trebuie să prezinte:
-
Carnetul sau legitimația de elev vizată pentru anul școlar în curs, care să includă nume, prenume și CNP.
-
O adeverință emisă de unitatea de învățământ, conform modelului stabilit prin Hotărârea de Guvern nr. 810/2023.
Documente necesare în timpul călătoriei
La verificarea biletelor în tren, elevii trebuie să prezinte:
-
Biletul sau abonamentul gratuit (în original sau cod QR pentru varianta digitală).
-
Un document de identitate (carte de identitate, pașaport, permis de ședere/conducere) sau, pentru cei sub 14 ani, certificatul de naștere (original sau copie).
-
Dacă nu există un document de identitate, carnetul sau legitimația de elev poate fi folosită, dar doar dacă include fotografia și CNP-ul.
Atenționări importante
Elevii care nu prezintă documentele necesare vor fi considerați fără bilet și taxați conform legislației, cu tarife mai mari decât cele de la casele de bilete. De asemenea, CFR Călători a confirmat că, în ciuda întârzierilor de până la 200 de minute ale unor trenuri, compania nu își sistează activitatea și nu intră în faliment. Călătorii afectați de întârzieri pot solicita restituirea contravalorii biletelor neutilizate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fapt Divers
Misterul sângeros al lui Jack Spintecătorul

În toamna anului 1888, cartierul Whitechapel din Londra a devenit scena unuia dintre cele mai infame mistere din istoria criminalisticii. Jack Spintecătorul, un ucigaș în serie a cărui identitate rămâne necunoscută până în prezent, a terorizat străzile întunecate ale orașului, lăsând în urmă o serie de crime brutale și o moștenire care continuă să fascineze și să înspăimânte.
Sfârșitul secolului al XIX-lea a fost o perioadă de mari contraste în Londra victoriană. În timp ce orașul era un centru al progresului industrial și al bogăției imperiale, zonele sărace precum Whitechapel erau marcate de sărăcie, supraaglomerare și criminalitate. Prostituția era o realitate cruntă pentru multe femei care luptau să supraviețuiască în aceste condiții. În acest decor sumbru, Jack Spintecătorul și-a găsit victimele, exploatând vulnerabilitatea femeilor din cartier.
Jack Spintecătorul este asociat în mod oficial cu uciderea a cel puțin cinci femei, cunoscute drept „cele cinci victime canonice”: Mary Ann Nichols, Annie Chapman, Elizabeth Stride, Catherine Eddowes și Mary Jane Kelly. Crimele au avut loc între 31 august și 9 noiembrie 1888. Fiecare victimă a fost găsită mutilată în mod grotesc, cu tăieturi precise care sugerau cunoștințe anatomice. Modul brutal al crimelor, combinat cu incapacitatea poliției de a-l prinde, a alimentat panica în rândul populației.
Crimele au fost marcate de câteva elemente distinctive:
-
Locația: Toate au avut loc în sau în apropiere de Whitechapel, în zone slab iluminate și izolate.
-
Modul de operare: Victimele, majoritatea prostituate, erau ucise prin tăierea gâtului, urmată de mutilări post-mortem.
-
Scrisorile: Poliția a primit mai multe scrisori, presupus de la ucigaș, dintre care cea mai cunoscută este „Scrisoarea Dear Boss”, în care numele „Jack Spintecătorul” a fost folosit pentru prima dată. Autenticitatea acestor scrisori rămâne disputată.
Investigația și suspecții
Poliția metropolitană din Londra, lipsită de tehnologiile moderne de investigație, s-a bazat pe mărturii, inspecții la fața locului și puținul dovezilor fizice disponibile. Scotland Yard a fost copleșit de lipsa de indicii concrete și de presiunea publică. De-a lungul timpului, zeci de suspecți au fost luați în considerare, printre care:
-
Montague John Druitt, un avocat cu probleme mentale.
-
Aaron Kosminski, un imigrant polonez cu tulburări psihice.
-
Walter Sickert, un pictor celebru, suspectat în unele teorii moderne.
-
Prințul Albert Victor, un membru al familiei regale, deși dovezile împotriva sa sunt slabe.
Niciun suspect nu a fost vreodată condamnat, iar cazul rămâne nerezolvat. Teoriile conspirației, inclusiv implicarea masonilor sau a unor figuri politice, au proliferat, dar lipsesc dovezile solide.
Jack Spintecătorul a devenit mai mult decât un criminal; el este o figură legendară, un simbol al groazei și al necunoscutului. Povestea sa a inspirat nenumărate cărți, filme, seriale și chiar jocuri video. Fascinația pentru caz derivă din misterul identității sale, brutalitatea crimelor și imaginea Londrei victoriene ca un loc al contrastelor între lumină și întuneric.
Lipsa tehnologiei moderne, precum testele ADN sau supravegherea video, a limitat investigațiile din 1888. În plus, prejudecățile sociale ale epocii, care considerau victimele „insignifiante” din cauza statutului lor, au contribuit la o anchetă superficială în unele privințe. Astăzi, pasionații de „ripperologie” continuă să analizeze cazul, folosind noi metode științifice, dar adevărul pare să se piardă în negura timpului.
Povestea lui Jack Spintecătorul este mai mult decât o serie de crime; este o fereastră către o epocă tulbure și o meditație asupra naturii răului și a limitelor justiției. Identitatea sa reală ar putea să nu fie descoperită niciodată, dar moștenirea sa continuă să captiveze, provocând întrebări despre societate, moralitate și misterele care scapă rezolvării.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.