Premierul Ilie Bolojan a atras atenția asupra necesității urgente a reformei în administrația publică locală, subliniind că actualele cheltuieli de personal, care au atins 7 miliarde de lei în doar șase luni, pun presiune pe bugetul statului. Fără o gestionare riguroasă, fondurile suplimentare colectate riscă să fie absorbite integral de salariile angajaților din sectorul public, perpetuând problemele financiare actuale.

Analiza situației actuale

O analiză guvernamentală condusă de Bolojan arată că peste 150.000 de angajați lucrează în administrația locală, fie în aparatele proprii ale primăriilor, fie în domeniul asistenței sociale. Dintre cele 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT-uri) analizate, 1.655 (51%) au organigrame supradimensionate, necesitând reduceri de personal. În total, 126.862 de posturi sunt ocupate în prezent, iar reforma propune eliminarea a 13.098 de poziții, reprezentând 10% din totalul angajaților.

Aproximativ una din două primării din România are un aparat birocratic prea mare, conform standardelor propuse, ceea ce face inevitabilă restructurarea pentru a asigura sustenabilitatea financiară.

Impactul pe județe

Reforma va avea efecte variate în funcție de județ. Unele zone vor resimți schimbările mai intens, în timp ce altele vor fi afectate doar marginal:

Advertisement

Județele cu cele mai mari reduceri

• Galați: 522 de posturi eliminate (17% din total), cu 92% dintre UAT-uri vizate.

• Prahova: 724 de posturi reduse (15%), 65% dintre UAT-uri afectate.

• București: 709 posturi eliminate (8%), 57% dintre UAT-uri vizate.

• Argeș: 649 de posturi reduse (16%), 56% dintre UAT-uri afectate.

• Suceava: 627 de posturi eliminate (13%), 42% dintre UAT-uri vizate.

• Mureș: 513 posturi reduse (13%), 54% dintre UAT-uri afectate.

În județe precum Sălaj și Vrancea, impactul va fi semnificativ, cu 90%, respectiv 84% dintre UAT-uri nevoite să reducă personalul.

Județele cu impact minim

• Bihor: doar 53 de posturi eliminate (2%), cu 16% dintre UAT-uri afectate.

• Tulcea: 60 de posturi reduse (4%), 21% dintre UAT-uri vizate.

• Bistrița-Năsăud: 125 de posturi eliminate (6%), 17% dintre UAT-uri afectate.

Declarațiile premierului Bolojan

Premierul a subliniat că multe primării nu reușesc să-și acopere cheltuielile de personal din veniturile proprii, fiind dependente de fondurile de la bugetul de stat. „O primărie care nu-și poate susține nici salariile angajaților există pentru aceștia, nu pentru cetățeni”, a afirmat Bolojan.

El a propus două soluții:

1. Reducerea cheltuielilor de personal, păstrând structura administrativă actuală.

2. Reorganizarea administrativ-teritorială, care ar implica desființarea unor UAT-uri nesustenabile financiar, pe termen mediu.

Bolojan a detaliat că reforma administrativă urmărește trei obiective principale:

• Eficientizarea primăriilor prin reducerea numărului de angajați.

• Descentralizarea deciziilor, pentru a răspunde mai bine nevoilor cetățenilor și pentru a valorifica patrimoniul neutilizat al ministerelor în beneficiul comunităților.

• Reorganizarea administrativă, care ar putea fi implementată ulterior, cu condiția unui acord politic.

„Fără reducerea cheltuielilor, vom fi nevoiți să reorganizăm structura administrativă și să desființăm unități care nu se mai justifică din punct de vedere al raportului dintre populație și costurile de funcționare”, a avertizat premierul.

Advertisement

Reforma propusă de guvern are potențialul de a transforma profund administrația locală din România, vizând reducerea a peste 13.000 de posturi din primării și consilii locale. În timp ce unele județe vor trece prin schimbări majore, altele vor fi afectate doar marginal. Succesul reformei depinde de implementarea eficientă și de capacitatea de a echilibra nevoile cetățenilor cu sustenabilitatea financiară a UAT-urilor.