Știri
Record la Campionatul Național de Drag 2023. Călărășeanul Marian Tudor și-a doborât propriul record la Arad
Pasionații de automobile preparate de curse s-au intersectat în aceast weekend în Arad în cadrul Campionatul Național de Drag 2023. Evenimentul a reușit să strângă sute de oameni din întreaga țară, cei mai mulți dintre cei prezenți au revenit pentru a admira bijuteriile pe patru roți care asund sub capotă sute de cai putere și modificări de mii de euro.
Printre cei prezenți, pe lista participanților s-a aflat și călărășeanul Marian Tudor, care a reușit să-și bată propriul record de Drag Racing Championship. Acesta a parcurs distanța de 402 metri în doar 9,7 secunde, stabilind astfel un nou record personal și depășindu-și performanțele anterioare.
Marian Tudor a venit pregătit la această competiție, fiind prezent la prima etapă cu un impresionant BMW E30 M50b30 cu transmisie ZF 8hp, care dezvoltă o putere de 1065 Hp și 1180 Nm. După o pregătire temeinică și multe ore de muncă depuse în pregătirea automobilului pentru competiție, Marian Tudor a reușit să se claseze printre cei mai buni piloți de curse auto din cadrul evenimentului.
Anterior, recordul personal al călărășeanului la această cursă a fost de (9,8 s.) nouă secunde și opt zecimi. Anul acesta însă, Marian Tudor a reușit să își depășească propriul record, reușind să parcurgă distanța în (9,7 s.) nouă secunde și șapte zecimi. Acest lucru este cu atât mai impresionant cu cât a fost realizat în fața a sute de spectatori și concurenți, care au asistat la o adevărată demonstrație de talent și pricepere în domeniul auto.
Marian Tudor este un nume cunoscut în lumea competițiilor auto, iar acest nou record obținut în Arad nu face decât să confirme performanțele sale remarcabile. Acesta a demonstrat încă o dată că pregătirea riguroasă și determinarea sunt cheile succesului în orice domeniu, mai ales într-unul atât de competitiv precum cel al curselor auto.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Afaceri de milioane pe fonduri europene: cine sunt privații care au prins finanțări mari în Sud-Muntenia
În timp ce unele administrații locale încă mai fac calcule, mediul privat din regiunea Sud-Muntenia a trecut la fapte. Datele prezentate marți, 16 decembrie, la conferința de presă a ADR Sud-Muntenia arată clar: marile proiecte private încep să schimbe economia locală, iar sumele atrase nu sunt deloc mici .
Frumușani, pe primul loc: proiect privat de top
Cel mai mare proiect privat menționat oficial vine din Frumușani, unde compania Total Tehnology a atras o finanțare consistentă, considerată de ADR drept cea mai mare investiție privată din zonă în actualul program.
Este un exemplu clar că fondurile europene nu sunt doar pentru primării, ci pot susține direct dezvoltarea unor afaceri solide, cu impact real în economie: producție, locuri de muncă și taxe plătite local.
Municipiul Călărași intră pe harta investițiilor private
Și municipiul Călărași apare pe lista proiectelor private majore. Potrivit directorului general al ADR Sud-Muntenia, la Călărași este în derulare un proiect privat în valoare de aproximativ 8 milioane de lei.
Chiar dacă suma nu bate recorduri regionale, proiectul este relevant pentru economia locală și confirmă că antreprenorii din Călărași încep să profite de oportunitățile europene, nu doar să aștepte investiții publice.
Unde merg banii: industriile care „rup” finanțările
Cele mai multe proiecte private finanțate vizează domenii concrete, cu rezultate rapide:
- construcții metalice și structuri industriale,
- construcții de clădiri rezidențiale și nerezidențiale,
- servicii medicale și cabinete de specialitate,
- producția de bunuri de uz gospodăresc și sanitar.
Sunt domenii care angajează oameni, produc valoare și mișcă economia, nu doar „consumă fonduri”.
De ce reușesc privații unde alții ezită
Un detaliu important subliniat de oficialii ADR: proiectele private se finalizează mai rapid, mai ales atunci când vizează dotări și achiziții, nu lucrări de infrastructură greoaie. În multe cazuri, un proiect privat poate fi dus la capăt în mai puțin de un an.
Cu alte cuvinte, antreprenorii bine pregătiți nu așteaptă, ci investesc, cofinanțează și merg mai departe.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Cât costă mâncarea de bază în România, comparativ cu alte state: unde este mai ieftin și unde prețurile sar în aer
Prețurile alimentelor de bază diferă semnificativ de la o țară la alta, iar România se află, în multe cazuri, în zona mediană a clasamentului. O analiză comparativă realizată pe baza unui tabel publicat de Gândul.ro arată cât plătesc românii pentru produsele esențiale din coșul zilnic, raportat la alte state din Europa și din afara continentului.
În comparație au fost incluse produse precum pâinea, cartofii, carnea de pui și de porc, telemeaua de vacă, roșiile și castraveții. Datele vizează România, Republica Moldova, Grecia, Ungaria, Italia, Spania, Anglia, Franța, Germania, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Somalia, China și Australia.
Pâinea și cartofii, mai ieftini în est și în Africa
România se situează aproape de limita inferioară a prețurilor la pâine, cu 6 lei, însă cele mai mici tarife se regăsesc în Republica Moldova și Somalia – 5 lei. La polul opus se află SUA, unde pâinea ajunge la 12 lei.
Și cartofii sunt relativ accesibili în România (4 lei/kg), însă din nou Republica Moldova și Somalia oferă cele mai mici prețuri, de doar 3 lei/kg. Australia înregistrează cel mai ridicat tarif: 12 lei/kg.
Carnea: România, sub media occidentală
La carnea de pui, România se menține sub multe state din vest, cu un preț mediu de 22 de lei/kg, față de 34 de lei în Anglia sau 38 de lei în SUA. La carnea de porc, românii plătesc aproximativ 30 de lei/kg, în timp ce în Australia prețul urcă la 63 de lei/kg, iar în SUA la 55 de lei/kg.
Telemeaua, un lux în vest
Un kilogram de telemea de vacă costă în România aproximativ 40 de lei. În vestul Europei și peste ocean, prețurile cresc considerabil: 63 de lei în Anglia, 70 de lei în SUA și 78 de lei în Australia. Cel mai mic preț este raportat în Somalia – 23 de lei/kg.
Legumele proaspete, diferențe vizibile
Roșiile și castraveții sunt relativ accesibili în România (9 lei, respectiv 8 lei/kg), însă în țări precum Anglia, SUA sau Australia, prețurile depășesc frecvent 20 de lei/kg la roșii. Din nou, Republica Moldova și Somalia se remarcă prin cele mai mici costuri.
Concluzie
Deși România nu este cea mai ieftină țară din clasament, prețurile la alimentele de bază rămân sub nivelul celor din vestul Europei și din afara continentului. Diferențele devin însă relevante atunci când sunt raportate la venituri, iar comparația scoate în evidență presiunea reală asupra puterii de cumpărare a populației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Plătiți cu 11.000 de lei pe lună să nu scoată un cuvânt pe gură: zeci de parlamentari nu au spus nimic timp de un an de mandat
Un raport recent privind activitatea din Parlamentul României arată un contrast semnificativ între nivelul de salarizare și implicarea efectivă a unor aleși. Deși indemnizațiile lunare ajung la aproximativ 11.000 de lei, zeci de senatori și deputați nu au avut nicio intervenție în plen pe parcursul primului an de mandat.
Conform datelor citate de Antena 3, 52 de parlamentari nu au luat cuvântul deloc, cu excepția momentului depunerii jurământului. Alți aleși au avut intervenții sporadice, limitate la două sau trei luări de cuvânt într-un an întreg de activitate parlamentară.
Situația este cu atât mai vizibilă cu cât, în aceeași perioadă, la Camera Deputaților s-au desfășurat 97 de ședințe de plen, iar la Senat 94. În tot acest timp, lipsa de implicare în dezbaterile publice nu a influențat în niciun fel plata indemnizațiilor.
Distribuția politică
Dintre cei 52 de parlamentari fără nicio intervenție:
- 22 sunt membri PSD
- 15 provin din PNL
- 5 din AUR
- 3 din USR
- 2 din UDMR
-
restul aparțin grupului Minorităților, formațiunii PACE – Întâi România sau sunt neafiliați
În plus, alți 6 parlamentari au vorbit de doar două ori în plen, iar 31 au avut cel mult trei intervenții.
La polul opus se află membrii conducerii celor două Camere ale Parlamentului, care se regăsesc în topul celor mai activi aleși, cu peste 200 sau chiar 300 de intervenții fiecare, potrivit stiripesurse.ro.
Diferențele ridică semne de întrebare privind eficiența și responsabilitatea reprezentării parlamentare, în condițiile în care remunerația rămâne identică, indiferent de nivelul de implicare în dezbaterile legislative.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
CCR blochează din nou reforma pensiilor magistraților: Ședința amânată pentru 16 ianuarie din lipsă de cvorum – absenți cei 4 judecători numiți de PSD
Afaceri de milioane pe fonduri europene: cine sunt privații care au prins finanțări mari în Sud-Muntenia
Șantier în plin sezon al promisiunilor: așa arată acum noua Gară Costinești
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
