Valérie Perrin, una dintre cele mai apreciate autoare franceze contemporane, revine cu „Viața ca un film” (Tata), un roman ambițios care împletește misterul, drama familială și poveștile interconectate ale mai multor personaje. Publicat în 2024 și tradus în română în 2025, romanul este descris de critici ca fiind cel mai complex și intim al autoarei, consolidându-i reputația de povestitoare prodigioasă.

Povestea se concentrează pe Agnès, o scenaristă și regizoare a cărei carieră a intrat în declin după ce soțul ei, un actor celebru, a părăsit-o. Echilibrul ei fragil este spulberat de un apel de la jandarmeria din Gueugnon, care o informează că mătușa ei, Colette Septembre, a murit. Șocul este cu atât mai mare cu cât Agnès credea că mătușa sa fusese înmormântată cu trei ani în urmă. Întoarsă în micul oraș de provincie pentru a clarifica misterul, Agnès descoperă o rețea de secrete care se întinde de la anii războiului până în prezent.

Romanul este un puzzle narativ, cu elemente variate: copii adoptați, un pian care își regăsește proprietarul, un club de fotbal și o suporteră ferventă, un circ, un castel, o valiză plină de casete și un criminal. Fiecare fir narativ dezvăluie noi fațete ale personajelor și ale relațiilor lor, surprinzând cititorul cu răsturnări de situație. Colette, aparent o simplă cizmăriță și fană înfocată a echipei de fotbal FC Gueugnon, se dovedește a fi pilonul central al multor vieți, ascunzând secrete care schimbă tot ce Agnès credea că știe despre familie și despre sine.

Valérie Perrin excelează în construirea unei intrigi complexe, în care fiecare detaliu – de la o fotografie la o casetă înregistrată – joacă un rol crucial. Stilul său este captivant, alternând între momente de sensibilitate profundă și suspans care te ține cu sufletul la gură. Personajele sunt conturate cu grijă, fiecare având o poveste care adaugă profunzime ansamblului.

Advertisement

Romanul impresionează prin capacitatea de a surprinde emoțiile umane – durerea pierderii, confuzia identității și speranța regăsirii. Perrin țese o poveste care, deși plină de răsturnări, rămâne ancorată în realitatea emoțională a personajelor. Cititorii familiarizați cu operele anterioare ale autoarei, precum „Apă proaspătă pentru flori” sau „Trei”, vor regăsi aceeași măiestrie în explorarea legăturilor umane, dar la o scară mai ambițioasă.

De ce să citești această carte?

„Viața ca un film” este o lectură ideală pentru cei care iubesc romanele cu straturi narative multiple, în care misterul și emoția se împletesc. Perrin creează o poveste care surprinde prin complexitate și sensibilitate, fiind, după cum spune Pierre Vavasseur de la Le Parisien, „cea mai ambițioasă, intimă, eliberatoare și importantă” lucrare a sa. Este o carte care te provoacă să descifrezi un puzzle emoțional și să reflectezi asupra legăturilor invizibile care ne definesc.

Recomandare: Perfectă pentru fanii romanelor lui Perrin sau ai literaturii contemporane franceze, dar și pentru cei care apreciază poveștile cu mister și profunzime emoțională. Dacă ai citit „Apă proaspătă pentru flori”, vei găsi în „Viața ca un film” o continuare a stilului său unic, dar cu o poveste mai amplă.

Citat memorabil:
„Copii adoptați, un pian care își regăsește proprietarul, un club de fotbal și o suporteră devotată, un circ, un castel, fotografii, plus o valiză de casete înregistrate și, desigur, un criminal – toate acestea și multe altele sunt piesele unui puzzle pe care Valérie Perrin îl construiește și ni-l dezvăluie, smulgându-ne câte un strigăt de surpriză la fiecare mutare.”

Advertisement