Cultură
Recomandare de carte – „Tristețile unui american” de Siri Hustvedt
„Tristețile unui american” (2008), scris de Siri Hustvedt, este un roman de o profunzime rară, care sondează cu delicatețe și precizie abisurile psihicului uman. Printr-o narațiune polifonică și o proză densă, Hustvedt explorează teme universale precum memoria, pierderea, identitatea și moștenirea transgenerațională, plasând povestea în decorul vibrant, dar alienant, al New York-ului post-11 septembrie. Romanul nu este doar o poveste de familie, ci și o meditație asupra fragilității condiției umane, a secretelor care ne definesc și a modului în care trecutul continuă să ne bântuie.
Povestea se concentrează pe Erik Davidsen, un psihiatru de origine norvegiană stabilit în Brooklyn, și pe sora sa, Inga, o scriitoare și intelectuală care încearcă să facă față morții recente a soțului ei. Moartea tatălui lor, Lars, un imigrant norvegian și fost profesor, declanșează o căutare introspectivă, în timp ce cei doi frați descoperă jurnale și scrisori care dezvăluie aspecte necunoscute ale vieții acestuia. Aceste documente, citite în paralel cu perspectiva lui Erik, formează scheletul narativ al romanului, oferind o fereastră către traumele personale ale tatălui – de la experiențele din Al Doilea Război Mondial la luptele sale interioare ca imigrant.
Hustvedt folosește o structură narativă complexă, alternând între perspectiva la persoana întâi a lui Erik, fragmente din jurnalul tatălui său și poveștile altor personaje secundare. Printre acestea se numără Miranda, o artistă de origine jamaicană și vecină a lui Erik, care devine un obiect al fascinației sale romantice, și fiica acesteia, Eglantine, care adaugă o notă de inocență povestirii. De asemenea, Sonia, o pacientă a lui Erik cu tulburări obsesive, și Max, fostul soț al Ingei, completează galeria de personaje, fiecare purtând propriile „tristeți”.
Această polifonie narativă permite o explorare multidimensională a temelor romanului. Fiecare personaj reflectă o fațetă a durerii și a căutării de sens, iar Hustvedt reușește să lege aceste fire disparate într-un tot coerent, fără a oferi răspunsuri definitive. Totuși, ritmul lent al romanului, dictat de accentul pe introspecție și detalii psihologice, poate fi o provocare pentru cititorii care preferă o acțiune mai alertă.
Stilul lui Siri Hustvedt este unul dintre punctele forte ale romanului. Proza sa este elegantă, cu fraze lungi, meditative, care par să ascundă întotdeauna mai mult decât dezvăluie. Autoarea are un talent remarcabil pentru a surprinde detaliile aparent banale – o privire fugară, un obiect uitat, o tăcere încărcată – și pentru a le transforma în simboluri ale stărilor interioare. De exemplu, descrierea apartamentului lui Erik, cu mobilierul său spartan și ferestrele mari, devine o metaforă a izolării sale emoționale.
Atmosfera romanului este una de melancolie difuză, punctată de momente de frumusețe fragilă. Hustvedt creează un echilibru delicat între cerebral și emoțional, combinând referințe la psihanaliză, filosofie și literatură cu o sensibilitate profundă față de experiențele umane. Totuși, densitatea intelectuală a textului – cu aluzii frecvente la Freud, Kierkegaard sau Proust – poate părea, pe alocuri, intimidantă pentru cititorul obișnuit. Aceste referințe nu sunt gratuite, ci servesc la aprofundarea temelor, însă pot crea o distanță față de cei care caută o lectură mai accesibilă.
„Tristețile unui american” este, în esență, un roman despre memorie și despre felul în care trecutul modelează prezentul. Moștenirea tatălui, Lars, nu este doar una emoțională, ci și culturală, legată de experiența imigrației. Jurnalele sale, scrise într-un limbaj reținut, dar încărcat de durere, dezvăluie un om bântuit de război și de sentimentul de dezrădăcinare. Prin Erik și Inga, Hustvedt explorează modul în care traumele părinților se transmit, uneori inconștient, generațiilor următoare.
O altă temă centrală este fragilitatea sănătății mintale. Ca psihiatru, Erik este obișnuit să analizeze mințile altora, dar se confruntă cu propriile nesiguranțe și dorințe reprimate. Relația sa ambiguă cu Miranda, marcată de atracție și reținere, reflectă această luptă interioară. De asemenea, personajul Soniei, cu obsesiile sale legate de imagini violente, aduce în discuție impactul traumei colective, făcând aluzie la climatul de anxietate al Americii post-11 septembrie.
Simbolismul este subtil, dar omniprezent. Fotografiile, care apar frecvent în roman, reprezintă încercarea de a captura și de a înțelege trecutul, dar și imposibilitatea de a-l păstra intact. Casa părintească, descrisă în detaliu în jurnalele lui Lars, devine un spațiu al nostalgiei, dar și al secretelor nerostite. Chiar și titlul, „Tristețile unui american”, sugerează o condiție universală, dar și specifică, legată de visul american și de deziluziile sale.
Unul dintre marile merite ale romanului este capacitatea lui Hustvedt de a crea personaje credibile și complexe. Erik, cu vulnerabilitatea sa ascunsă sub masca profesionalismului, este un protagonist memorabil, iar relațiile sale cu Miranda și Inga sunt descrise cu o finețe care evită melodramatismul. De asemenea, autoarea excelează în a surprinde tensiunea dintre intimitate și distanță, fie că este vorba de relații romantice sau familiale.
Cu toate acestea, romanul nu este lipsit de defecte. Ritmul lent și accentul pe detalii psihologice pot face lectura greoaie, mai ales în pasajele care se concentrează pe introspecțiile lui Erik. De asemenea, bogăția de referințe intelectuale, deși bine integrate, riscă să alieneze cititorii care nu sunt familiarizați cu aceste domenii. În unele momente, narațiunea pare să se piardă în propriile reflecții, ceea ce poate dilua impactul emoțional al poveștii.
„Tristețile unui american” este o operă literară de o ambiție și profunzime remarcabile, care cere răbdare și implicare din partea cititorului. Siri Hustvedt reușește să creeze un portret nuanțat al durerii, al memoriei și al căutării de sine, împletind introspecția psihologică într-o poveste de familie captivantă. Romanul nu oferă răspunsuri facile, ci invită la reflecție, provocând cititorul să-și examineze propriile „tristeți” și legături cu trecutul.
Recomandată pasionaților de literatură introspectivă și celor care apreciază proza densă, intelectuală, cartea este o experiență literară care răscolește, luminează și rămâne în minte mult timp după ce ultima pagină a fost citită. Pentru cei dispuși să se lase purtați de ritmul său lent, „Tristețile unui american” este o călătorie emoționantă și revelatoare.
Cultură
Adolescenți informați și copii educați la Biblioteca Județeană Călărași în cadrul programului „Bibliovacanța”
Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” din Călărași continuă să transforme vacanța de vară într-o experiență educativă și distractivă pentru tineri și copii, prin programul „Bibliovacanța”.
În cea mai recentă zi de activități, adolescenții au fost implicați într-o serie de întâlniri informative și sesiuni de prevenție dedicate reducerii violenței fizice și psihologice, dar și creșterii siguranței în mediul online. Aceste activități, desfășurate în parteneriat cu instituții de profil, au avut ca scop informarea corectă și responsabilizarea tinerilor, într-un cadru prietenos și deschis dialogului.
Pentru cei mai mici participanți, tema zilei a fost „Alimentația sănătoasă – un stil de viață”, activitate prin care copiii au învățat despre importanța unei diete echilibrate și despre obiceiuri sănătoase ce pot fi integrate încă de la o vârstă fragedă.
Prin acest tip de ateliere tematice, Biblioteca Județeană Călărași își consolidează rolul de spațiu educativ, de formare și prevenție, oferind tinerilor resurse utile pentru o dezvoltare armonioasă, nu doar intelectuală, ci și socială și emoțională.
Cultură
Recomandare de carte – „Vremea Maimutelor” – de Howard Jacobson
„Vremea Maimuțelor” (titlu original: J), publicat în 2014, este un roman scris de Howard Jacobson, laureat al Premiului Man Booker pentru The Finkler Question (2010). Romanul explorează o lume distopică având accente satirice, combinând umorul caracteristic autorului cu o meditație profundă asupra istoriei, identității și memoriei colective.
Acțiunea se desfășoară într-un viitor incert, într-o societate care încearcă să șteargă urmele unui eveniment catastrofic numit „ce s-a întâmplat, dacă s-a întâmplat” – o aluzie subtilă la un nou Holocaust sau o purificare etnică masivă. În acest context, personajele principale, Kevern Cohen și Ailinn Solomons, doi tineri din satul Port Reuben, se îndrăgostesc. Cei doi sunt outsideri într-o comunitate care a renunțat la trecutul său cultural, adoptând noi identități și suprimând orice referințe la diferențele care ar putea stârni ură. Relația lor este însă supravegheată de autorități, sugerând un plan mai larg de manipulare socială.
Kevern, un tâmplar melancolic, și Ailinn, o tânără cu un trecut misterios, descoperă treptat că legătura lor nu este întâmplătoare. Societatea în care trăiesc interzice implicit artele și improvizația (cum ar fi jazzul), promovează uitarea istorică și încurajează o existență superficială. Romanul explorează tensiunile dintre dragoste, memorie și uitare, culminând cu revelații despre originile lor și despre evenimentele care au modelat lumea lor.
„Vremea Maimutelor” este o satiră neagră care abordează teme precum antisemitismul latent, pierderea identității și impactul istoriei asupra prezentului. Titlul romanului, cu litera „J” tăiată, reflectă absența explicită a referințelor la evrei sau iudaism, o alegere stilistică în care subliniază cenzura și negarea. Umorul lui Jacobson, cunoscut pentru ironia sa ascuțită, se împletește cu o atmosferă apăsătoare, creând un contrast unic.
Personajele sunt profund umane, cu slăbiciuni și dorințe recognoscibile, iar narațiunea alternează între prezent și flashback-uri subtile care dezvăluie treptat contextul distopic. Stilul său bogat și digresiv invită la reflecție, punând sub semnul întrebării narativele oficiale și comportamentele sociale.
Cultură
Peste 500 de tineri din 12 județe, premiați la Festivalul „Plaiuri Dunărene” de la Oltenița
Ediția a XVI-a a Festivalului Concurs Național de Folclor, Tradiții și Obiceiuri „Plaiuri Dunărene”, desfășurată la Oltenița pe 29 iunie 2025, a adunat aproximativ 500 de copii și tineri din 12 județe ale țării, transformând scena într-un adevărat spectacol al tradițiilor și valorilor culturale românești.
Marele Premiu al Festivalului:
- Grup folcloric „Voiniceii” (Școala Gimnazială „Zaharia Stancu” Roșiorii de Vede, Teleorman), 15-19 ani – Suită / căluș, coord. prof. Hamza Andrei
Premii I:
- Fanfara de copii Ciocănești (Școala Gimnazială Nr.1 Ciocănești), 16-18 ani
- Fanfara Răsăritului Jegălia (Școala Gimnazială Nr.1 Jegălia), 12-14 ani
- Obiceiuri și tradiții „Mlădițe de Unirea” (Școala Gimnazială Nr.1 Unirea), 12-14 ani
- Negru Casian Petrosian (PC Botoșani Filiala Darabani), solist trompetă, 15-19 ani
- Dan Antonio (Școala Populară de Artă Giurgiu), solist, 11-14 ani
- Stanciu Ricardo Nicolas (Colegiul Național Dinu Lipatti București), solist, 11-14 ani
- Formație mixtă „Rapsodia Prahovei” (PC Ploiești), 11-14 ani
- Ansamblul „Hora Unirii” (Școala Gimnazială Nr.1 Unirea), 11-14 ani
- Ansamblul „Florile Bărăganului” (Școala Gimnazială Făcăieni, Ialomița), 11-14 ani
- Ansamblul „Macii Bărăganului” (Școala Gimnazială Nr.1 Ciocănești), 11-14 ani
- Danciu Grațiela (PC Ploiești), solist, 11-14 ani
- Dumitru Patricia (PC Tg. Jiu), solist, 11-14 ani
- Iordache Maria (PC Tg. Jiu), solist, 11-14 ani
- Grup vocal „Mlădițe de Unirea” (Școala Gimnazială Nr.1 Unirea), 11-14 ani – + Premiul special de autenticitate
- Grup „Flori Dunărene” (Școala de dans „Valy Stanciu” Oltenița), 11-16 ani
- Băluțoiu Miruna Ștefania (PC Tg. Jiu), solist, 15-19 ani
- Balint Roberta (PC Tg. Jiu), solist, 15-19 ani
- Duet Tudor Maria & Ghita Daria (Colegiul Național „Barbu Știrbei” Călărași), 15-19 ani
Premii II:
- Apavaloaie Alessio Gabriel (PC Botoșani Filiala Darabani), solist trompetă, 15-19 ani
- Mario Marin (CC Oltenița), solist orgă, 15-19 ani
- Ungureanu Beatrice (PC Tg. Jiu), solist, 11-14 ani
- Vasile Mihnea (Școala Gimnazială Nr.2 Mitreni), solist, 11-14 ani
- Mircea Bianca (Școala Populară de Artă Giurgiu), solist, 11-14 ani
- Enescu Maria Raluca (Intermezzo Academy Mâneciu), solist, 11-14 ani
- Militaru Ana (PC Tg. Jiu), solist, 11-14 ani
- Ansamblul „Rapsodia Prahovei” (PC Ploiești), 11-14 ani
- Grup folcloric „Mugurașii” (Școala Gimnazială „Zaharia Stancu” Roșiorii de Vede), 11-14 ani
- Grup „Torente Dunărene” (CC Oltenița), 11-14 ani
- Grup „Românașii” (Școala „Dia Ritm și Dans” Târgoviște), 11-14 ani
- Ansamblul folcloric „Dor de Dor” (Școala Gimnazială Nr.1 Dor Mărunt), 11-16 ani
- Trifan Fasole Elisa Georgiana (Liceul Pedagogic „Ștefan Bănulescu” Călărași), solist, 15-19 ani
Premii III:
- Hagiu Alexandru Cătălin (PC Botoșani Filiala Darabani), solist acordeon, 15-19 ani
- Barba Lata Jose Emanuel (Școala Populară de Artă Giurgiu), solist, 11-14 ani
- Dicu Antonia (CC Oltenița), solist, 11-14 ani
- Iordan Patricia (Școala Gimnazială Nr.1 Curcani), solist, 11-14 ani
- Vartic Andreea (PC Călărași), solist, 11-14 ani
- Formația „Voinicii” (PC Botoșani), 11-14 ani
- Bobolea Gabriel (Școala Sf. Gheorghe / Craiova), solist, 11-14 ani
- Paraschiv Ștefania (CC Oltenița), solist, 11-14 ani
- Ansamblul „Vulturașul” (Școala Gimnazială „Mircea Vodă” Brăila), 15-19 ani
- Ansamblul folcloric „Bucuria” (Asociația Culturală „Bucuria”, București), 11-14 ani
Premii Speciale:
- Grup „Aizibel” (Școala Profesională Specială „Sf. Maria” Călărași), 14-16 ani – Premiul special al juriului
- Grup vocal „Mlădițe de Unirea” – Premiul special de autenticitate (pe lângă Premiul I)
Festivalul a fost organizat de Clubul Copiilor nr. 1 Oltenița, cu sprijinul Primăriei Municipiului Oltenița, Direcției de Cultură Oltenița, Inspectoratului Școlar Județean Călărași și Liceului Tehnologic „Nicolae Bălcescu”. Prof. Elena Stoica, organizatorul evenimentului, a mulțumit tuturor participanților pentru implicare și le-a adresat invitația de a reveni și la edițiile viitoare.
Călărași: Tratamente nocturne și avio împotriva țânțarilor și căpușelor, în plin sezon cald
A fost semnat contractul de concesiune pentru rețeaua inteligentă de gaze naturale în comuna Mitreni
Oltenița: Scăpăm de țânțari, ne bucurăm de vară!
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
