În peisajul explorărilor polare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când ambiția umană sfida limitele necunoscutului, Julian Sancton ne oferă o cronică foarte captivantă a uneia dintre cele mai tulburătoare aventuri antarctice: Expediția Belgica din 1897-1899. Cartea sa, „Prizonieri în noaptea polară. Roald Amundsen, Emil Racoviță și Expediția ‘Belgica’”, tradusă în română de Alina Popescu și publicată în 2023 la Editura Corint, transformă un episod istoric obscur într-un thriller psihologic de o intensitate rară. Bazată pe jurnalele de bord, corespondența personală și fotografii de arhivă ale echipajului, narativa lui Sancton nu este doar o relatare factuală, ci o explorare profundă a fragilității umane în fața naturii extreme.
Povestea începe cu entuziasmul unui tânăr comandant belgian, Adrien de Gerlache, care, la doar 26 de ani, pornește din Anvers cu nava Belgica spre Polul Sud, visând să plaseze mica Belgie pe harta marilor puteri exploratoare. La bord se află un echipaj eclectic: savanți de elită precum biologul român Emil Racoviță (viitorul fondator al oceanografiei moderne), tânărul norvegian Roald Amundsen (care va cuceri ulterior Polul Sud) și controversatul medic american Frederick Cook (cunoscut pentru disputele sale privind descoperirea Polului Nord). Scopul oficial este științific – prima iarnă petrecută intenționat în Antarctica –, dar realitatea devine rapid un coșmar. Nava este prinsă în ghețurile banchizei, un „monstru de nebiruit” care o ține captivă timp de un an întreg. Noaptea polară interminabilă, cu lunile ei de întuneric absolut, aduce scorbutul, halucinațiile, conflictele interpersonale și o spirală a nebuniei colective. Sancton descrie cu o precizie aproape cinematografică momentele de disperare: echipajul improvizează mese cu șobolani prinși la bord, organizează spectacole absurde pentru a lupta împotriva apatiei și se confruntă cu viziuni terifiante în bezna sufocantă.
Ce face cartea cu adevărat memorabilă este modul în care Sancton împletește istoria cu psihologia. Inspirat din surse primare, autorul dezvăluie nu doar eroismul, ci și absurdul: rivalitățile lingvistice (un amestec de flamandă, norvegiană și germană), temerile financiare ale lui de Gerlache față de regele Leopold al II-lea sau traiectoriile divergente ale supraviețuitorilor – de la gloriile lui Amundsen la prăbușirea lui Cook, închis ulterior pentru fraudă. Temele centrale – ambiție orbitoare, reziliența umană și costul izolării extreme – răsună surprinzător de actual, fiind studiate azi de NASA pentru misiunile pe Marte. Stilul narativ, fluid și tensionat, amintește de Alfred Lansing în „Groapa” sau de Erik Larson în „Diavolul din inima mării”, transformând nonficțiunea într-un page-turner care te ține treaz noaptea.
Din păcate, traducerea română păstrează intactă esența, dar uneori suferă de expresii ușor rigide, care pot încetini ritmul în pasajele descriptive. Totuși, aceste mici imperfecțiuni nu umbrește strălucirea ansamblului. Criticii internaționali au fost unanimi în laude: The New York Times o numește „o relatare impecabil cercetată și captivantă”, iar The Spectator – „o carte splendidă, frumos scrisă, care salvează o poveste uitată din obscuritate”. Pe Goodreads, media rating-ului originalului englezesc este de 4,1/5, cu mii de recenzii care laudă „tensiunea psihologică” și „umorul negru subtil”.
„Prizonieri în noaptea polară” este o lectură esențială pentru iubitorii de istorie, aventură și supraviețuire – o bijuterie rară care demonstrează că adevărata explorare nu se măsoară în mile parcurse, ci în umbrele sufletului confruntat cu vidul. Dacă vă pasionează poveștile despre limitele umane, nu ratați această saga arctică; veți ieși din ea cu un respect nou pentru cei care au îndrăznit să privească în abis.
Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmăreste CalarasiPress pe canalul de WhatsApp.
Abonează-te la canal
