Cultură
Recomandare de carte – „Nu există ţară pentru bătrâni” de Cormac McCarthy
„Nu există țară pentru bătrâni” („No Country for Old Men”), publicat în 2005 de Cormac McCarthy, este un roman intens, sumbru și captivant, care explorează violența, moralitatea și declinul valorilor într-o lume tot mai haotică. Amplasat în Texasul anilor 1980, pe fondul traficului de droguri de la granița cu Mexicul, romanul împletește un thriller tensionat cu o meditație filozofică asupra naturii răului și a trecerii timpului.
Povestea se concentrează pe trei personaje principale: Llewelyn Moss, un vânător care descoperă o valiză cu milioane de dolari la locul unei tranzacții de droguri eșuate; Anton Chigurh, un asasin psihopat de o cruzime implacabilă; și Ed Tom Bell, șeriful îmbătrânit care încearcă să facă față haosului și să înțeleagă o lume care pare să-și piardă reperele morale. McCarthy construiește o narațiune alertă, dar păstrează spațiu pentru reflecții profunde, în special prin monologurile introspective ale lui Bell, care deplâng eroziunea valorilor tradiționale.
Stilul lui McCarthy este auster și percutant: lipsit de semne de punctuație convenționale în dialoguri, textul capătă un ritm brut, aproape visceral, care amplifică tensiunea. Descrierile sunt minimaliste, dar evocatoare, iar personajul lui Chigurh, cu calmul său înfricoșător și filozofia nihilistă, devine o întruchipare memorabilă a răului absolut. În contrast, Bell reprezintă o voce a conștiinței, dar una care se simte tot mai neputincioasă în fața schimbărilor.
Romanul nu oferă rezoluții facile sau răspunsuri clare. În schimb, provoacă cititorul să reflecteze asupra naturii destinului, a alegerilor și a luptei dintre bine și rău. Deși lipsa unui deznodământ tradițional poate frustra unii cititori, aceasta contribuie la forța tematică a cărții, subliniind ideea că nu toate conflictele au o soluție.
„Nu există țară pentru bătrâni” este o operă de o intensitate rară, care combină suspansul unui thriller cu profunzimea unei tragedii. Este o lectură obligatorie pentru cei care apreciază literatura care pune întrebări dificile și refuză să ofere răspunsuri comode.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” din Călărași a anunțat lansarea înscrierilor pentru Concursul Național de Proză „Alexandru Odobescu”, ajuns anul acesta la cea de-a 43-a ediție.
Competiția literară se adresează tuturor creatorilor de proză, în special adulților, membri ai Uniunii Scriitorilor, dar și celor care doresc să își afirme talentul și să își facă un nume în viața culturală. Scopul principal este stimularea creației originale și promovarea unor voci noi în literatura română.
Juriul concursului este format din personalități cunoscute în viața culturală călărășeană, iar regulamentul de participare este disponibil în atașamentul pus la dispoziție de organizatori.
Lucrările premiate vor fi publicate într-un volum colectiv, editat sub titlul „Scriitori în devenire”, care va fi oferit câștigătorilor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
„Gomora” de Roberto Saviano este o lucrare de non-ficțiune care dezvăluie cu o forță cutremurătoare mecanismele interne ale mafiei napolitane, Camorra, și impactul său devastator asupra societății italiene. Publicată în 2006, cartea combină jurnalismul de investigație cu o narațiune intensă, aproape literară, oferind cititorului o privire fără menajamente asupra corupției, violenței și economiei subterane din Napoli și regiunea Campania.
Saviano, un jurnalist italian care a trăit sub amenințarea constantă a mafiei după publicarea cărții, își asumă rolul de martor și cronicar al unei realități brutale. Prin interviuri, observații directe și documentare riguroasă, el descrie modul în care Camorra controlează totul, de la traficul de droguri și contrabanda cu mărfuri până la industria modei și gestionarea deșeurilor toxice. Cartea nu este doar o expunere a activităților criminale, ci și o analiză profundă a modului în care mafia se integrează în țesătura socială și economică, exploatând sărăcia și lipsa de oportunități.
Stilul lui Saviano este visceral și captivant, alternând între detalii tehnice despre operațiunile mafiei și reflecții personale, uneori poetice, asupra consecințelor umane ale acestui sistem. Capitolele dedicate vieții cotidiene din cartierele controlate de Camorra, poveștile victimelor și ale membrilor mafiei creează un tablou complex, care evită stereotipurile și oferă o perspectivă nuanțată. Totuși, densitatea informațiilor și ritmul alert pot fi copleșitoare pentru unii cititori, cerând o atenție sporită.
Un punct forte al cărții este curajul autorului de a expune nume, fapte și conexiuni, ceea ce a făcut din „Gomora” nu doar o carte, ci și un act de rezistență. Cu toate acestea, tonul uneori apăsător și lipsa unui arc narativ tradițional pot face lectura dificilă pentru cei care se așteaptă la o poveste liniară. În ciuda acestui aspect, impactul emoțional și intelectual al cărții este incontestabil.
„Gomora” este mai mult decât o simplă cronică a crimei organizate; este un apel la conștientizare și o mărturie a puterii jurnalismului angajat. Pentru cititorii interesați de probleme sociale, corupție și lupta pentru dreptate, această carte este o lectură obligatorie, deși nu una ușoară. Saviano ne obligă să privim în față o realitate incomodă, transformând „Gomora” într-un document esențial al timpurilor noastre.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Festivalul Internațional George Enescu a început astăzi, transformând România într-un epicentru al muzicii clasice mondiale. Cea de-a 27-a ediție aduce împreună peste 4.000 de artiști din 28 de țări, într-un maraton cultural ce se desfășoară între 24 august și 21 septembrie, în București și alte 12 orașe din țară.
Ediția din 2025 are o semnificație aparte, marcând 70 de ani de la trecerea în eternitate a marelui compozitor George Enescu. Tema festivalului, „Aniversări / Celebrations”, celebrează moștenirea sa muzicală printr-un program ce îmbină capodoperele enesciene cu creații contemporane și interpretări inovatoare.
Concertul de deschidere, susținut la Sala Palatului, a fost un spectacol multimedia impresionant, cu Orchestra și Corul Filarmonicii „George Enescu” conduse de dirijorul Cristian Măcelaru, alături de violonistul Nemanja Radulović. Proiecțiile vizuale semnate de Nona Ciobanu și Peter Košir au completat experiența artistică.
Printre invitații de renume se numără Anne-Sophie Mutter, Martha Argerich, Paavo Järvi, precum și orchestre de prestigiu precum Royal Concertgebouw Orchestra, Philharmonia Orchestra și Tonhalle-Orchester Zurich. Publicul va avea ocazia să asiste la peste 100 de concerte, inclusiv recitaluri camerale, simfonice și spectacole interdisciplinare.
Festivalul ajunge și în orașe precum Iași, Cluj-Napoca, Sibiu, Timișoara, Brașov și Constanța, aducând muzica clasică mai aproape de comunități și promovând accesul la cultură pentru toate generațiile.
Biletele sunt disponibile online și în librării, cu prețuri accesibile și reduceri pentru studenți și pensionari. Festivalul George Enescu nu este doar un eveniment muzical, ci o celebrare a spiritului românesc și a dialogului cultural internațional.
București, epicentrul festivalului, concertele au loc la:
- Sala Palatului
- Ateneul Român
- Sala Radio
- MNAR – Sala Auditorium
- MINA – Museum of Immersive New Art
- Biblioteca Națională a României
- Club Control (pentru seria „Enescu in Control”)
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Scandal într-o familie din Călărași: o tânără de 21 de ani și-a agresat bunica și a distrus bunuri în locuință
Echipa U16 din Călărași, locul 6 la Turneul Național de Baschet 3×3
Amalia Lică rescrie istoria gimnasticii românești: medalie mondială la doar 16 ani!
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
