Cultură
Recomandare de carte – Eu sunt Malala – de Malala Yousafzai

Cultură
Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” promovează lectura și arta la Școala de vară din Ciocănești

Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” Călărași continuă să fie un partener activ în educația și dezvoltarea culturală a tinerilor. În cadrul Școlii de vară organizate la Ciocănești, participanții au avut ocazia să descopere expoziția de artă „Fancy”, dar și să afle mai multe despre activitățile și serviciile oferite de instituția de cultură din Călărași.
Evenimentul a fost coordonat de bibliotecara Camelia Fistic și profesorul Flavius Munteanu, care au ghidat grupul printr-o serie de prezentări interactive menite să stimuleze interesul copiilor și tinerilor pentru lectură, artă și resursele puse la dispoziție de bibliotecă.
Prin astfel de inițiative, Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” își reafirmă rolul de centru educațional și cultural, conectând comunitățile din județ cu lumea cărților, a artei și a informației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cultură
CJCC Călărași / Mihai Bobonete aduce la Călărași noul show de stand-up comedy „Life is Life”

Călărășenii sunt așteptați la o porție zdravănă de râs și bună dispoziție! Duminică, 24 august 2025, de la ora 20:00, Sala „Barbu Știrbei” a Centrului Județean de Cultură și Creație va găzdui noul spectacol de stand-up comedy semnat Mihai Bobonete – „Life is Life”.
Show-ul promite o seară plină de energie, umor autentic și întâmplări savuroase. Atmosfera va fi încălzită de inconfundabilul Mihai Rait, care va pregăti publicul pentru avalanșa de glume marca Bobonete.
Reguli și informații importante:
-
Accesul este permis doar persoanelor cu vârsta de peste 16 ani;
-
Biletele sunt valabile atât în format tipărit (alb-negru sau color), cât și în format electronic, prin scanarea codului QR;
-
Filmarea și utilizarea telefonului în timpul spectacolului sunt strict interzise.
Organizatorii recomandă spectatorilor să își rezerve locurile din timp, întrucât evenimentul se anunță a fi unul de neratat.
👉 „Life is Life” – râzi, trăiește și bucură-te de moment alături de Mihai Bobonete!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cultură
Recomandare de carte – „Shogun” de James Clavell

„Shogun”, publicat în 1975, este capodopera lui James Clavell și primul roman din Saga Asiatică, considerat de mulți drept una dintre cele mai impresionante opere de ficțiune istorică ale secolului XX. Amplasat în Japonia feudală a anului 1600, romanul urmărește aventurile lui John Blackthorne, un navigator englez care ajunge pe țărmurile Japoniei și devine pion într-un joc complex de putere, cultură și supraviețuire. Cu peste 1000 de pagini, „Shogun” este o poveste captivantă care îmbină aventura, intriga politică și o explorare profundă a ciocnirii culturale dintre Est și Vest.
Acțiunea se desfășoară în Japonia la începutul secolului al XVII-lea, într-o perioadă de haos politic, când marii daimyo (lorzi feudali) se luptă pentru supremație după moartea lui Taiko, conducătorul care unificase țara. În acest context, John Blackthorne, pilot al unei nave olandeze naufragiate, devine primul englez care pășește pe pământ japonez. Prins între propriile ambiții, ignoranța culturală și lupta pentru supraviețuire, Blackthorne este atras în intrigile lordului Toranaga, un daimyo inspirat de figura istorică a lui Tokugawa Ieyasu, fondatorul shogunatului Tokugawa.
Povestea alternează între perspectiva lui Blackthorne și cea a personajelor japoneze, oferind o imagine bogată a societății feudale, cu codurile sale stricte de onoare, ritualuri și intrigi. Blackthorne, numit „Anjin-san” (Pilot) de japonezi, trece printr-o transformare profundă, învățând să navigheze complexitatea culturii japoneze, de la bushido la ceremonia ceaiului. Relația sa cu Mariko, o interpretă creștină și soția loială a unui samurai, adaugă o dimensiune romantică și tragică, explorând tensiunile dintre dragoste, datorie și diferențele culturale.
Intriga este construită în jurul luptei pentru putere dintre Toranaga și rivalul său, Ishido, care controlează castelul Osaka. În paralel, Blackthorne devine un pion strategic, folosindu-și cunoștințele despre navigație și artilerie pentru a influența echilibrul de forțe, în timp ce europenii – portughezi și olandezi – își dispută influența comercială și religioasă în Japonia.
„Shogun” strălucește prin profunzimea cercetării istorice și talentul lui Clavell de a crea o poveste imersivă. Japonia feudală este descrisă cu o autenticitate remarcabilă, de la detaliile vieții de zi cu zi – kimonouri, katane, ritualuri – la complexitatea sistemului politic și social. Clavell evită stereotipurile, oferind o imagine nuanțată a japonezilor, care sunt prezentați ca fiind la fel de strategici, ambițioși și umani ca omologii lor europeni.
Personajele sunt memorabile și bine conturate. Blackthorne este un protagonist complex, un outsider care evoluează de la aroganță la respect profund pentru cultura japoneză. Toranaga, inspirat de Tokugawa Ieyasu, este un maestru al strategiei, ale cărui decizii calculate contrastează cu aparenta sa simplitate. Mariko, prinsă între loialitatea față de soț, credința creștină și sentimentele pentru Blackthorne, este un personaj tragic și fascinant, care ilustrează conflictele interne ale epocii.
Ritmul narativ este bine echilibrat, alternând între scene de acțiune – bătălii, evadări, dueluri cu samurai – și momente de introspecție culturală sau dialoguri filozofice. Clavell reușește să facă accesibile concepte japoneze complexe, precum onoarea, loialitatea și conceptul de „wa” (armonie), fără a compromite autenticitatea. Tema ciocnirii culturale este explorată cu subtilitate, evitând judecăți simpliste și oferind o poveste care celebrează atât diferențele, cât și umanitatea comună.
Deși „Shogun” este o operă monumentală, lungimea sa poate fi intimidantă pentru unii cititori, iar ritmul poate părea lent în anumite pasaje, în special în descrierile detaliate ale ritualurilor sau strategiilor politice. Unele personaje secundare, deși interesante, primesc mai puțină atenție decât ar merita, fiind eclipsate de protagoniștii principali.
Perspectiva lui Blackthorne, ca filtru occidental, domină o mare parte a poveștii, ceea ce poate face ca unele aspecte ale culturii japoneze să fie văzute printr-o lentilă externă. Totuși, Clavell compensează acest lucru prin perspectivele japoneze, în special ale lui Toranaga și Mariko, care oferă o contrabalansare autentică. În plus, portretizarea relațiilor romantice, deși emoționantă, poate părea idealizată sau melodramatică pentru cititorii moderni.
Unii critici au remarcat că romanul, scris în anii ’70, reflectă uneori sensibilități de epocă, în special în modul în care sunt abordate genul sau rolurile femeilor. Cu toate acestea, Mariko și alte personaje feminine sunt prezentate cu o forță și complexitate care depășesc stereotipurile vremii.
„Shogun” este un triumf al ficțiunii istorice, o poveste care captivează prin amploare, profunzime și personaje memorabile. James Clavell creează o fereastră fascinantă către Japonia feudală, explorând teme universale precum puterea, loialitatea și identitatea culturală. Romanul este o lectură esențială pentru fanii ficțiunii istorice, ai aventurilor epice sau ai poveștilor care provoacă gândirea. „Shogun” nu este doar o poveste despre un englez în Japonia, ci o meditație asupra umanității și a capacității de a transcende barierele culturale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.