„Diavolul din Orașul Alb: Crimă, magie și nebunie la Târgul care a schimbat America” este o capodoperă a non-ficțiunii narative, scrisă de Erik Larson în 2003, care împletește cu măiestrie istoria triumfătoare a arhitecților americani cu ororile unui ucigaș în serie. Bazată pe evenimente reale din Chicago-ul anilor 1890, cartea alternează între eforturile eroice ale lui Daniel H. Burnham – arhitectul principal al Expoziției Mondiale Columbiene din 1893, numită „Orașul Alb” pentru clădirile sale strălucitoare din ipsos – și faptele cumplite ale lui H.H. Holmes, primul ucigaș în serie modern din America, care a folosit haosul târgului drept teren de vânătoare.
Larson, un maestru al reconstituirii istorice, transformă faptele seci în pagini captivante, aproape ca un film. Pe de o parte, urmărim lupta lui Burnham și a echipei sale – incluzându-l pe Frederick Law Olmsted, creatorul parcurilor urbane – care, în ciuda grevelor, incendiilor și intrigilor politice, ridică un oraș utopic din mlaștină, aducând inovații precum liftul cu abur și electricitatea pe scară largă, schimbând pentru totdeauna peisajul urban mondial. Pe de altă parte, Holmes, un farmacist fermecător și escroc genial, construiește un hotel-labirint cu camere fără ieșire, pasaje secrete și un crematoriu, unde atrage victime – în special tinere venite la târg – și le face să dispară, posibil până la 200 de persoane, profitând de lipsa de supraveghere a epocii.
Punctul forte al cărții este contrastul izbitor: lumina orbitoare a progresului american, cu figuri istorice precum Buffalo Bill sau Thomas Edison apărând în treacăt, față în față cu întunericul psihopat al lui Holmes, descris cu precizie jurnalistică, dar fără exagerări inutile. Larson folosește surse autentice – jurnale, ziare, documente oficiale – pentru a recrea scene vii, de la balurile târgului la autopsiile suspecte, oferind o lecție subtilă despre cum ambiția umană poate naște atât măreție, cât și monștri.
Deși unii critici, precum cei din Newsweek, au notat că pasajele despre crimele lui Holmes includ elemente speculative din cauza dovezilor limitate, acestea nu diminuează impactul general. New York Times o descrie ca „reală și plină de viață”, iar Kirkus Reviews subliniază conflictul inevitabil „între bine și rău, lumină și întuneric”. Este o lectură esențială pentru pasionații de istorie și povești cu crime adevărate, care te captivează cu un amestec de uimire și fiori – o dovadă că realitatea poate întrece ficțiunea.
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
