Cultură
Recomandare de carte – „Dezorientații” de Amin Maalouf
Dezorientații, romanul lui Amin Maalouf, este o meditație profundă asupra identității, exilului și a legăturilor umane puse la încercare de istorie și timp. Publicat în 2012, romanul explorează teme recurente în opera autorului – ciocnirea între culturi, nostalgia și căutarea unui sens într-o lume fracturată – dar o face cu o sensibilitate aparte, ancorată în experiențele personale ale personajelor.
Povestea se centrează pe Adam, un istoric libanez exilat în Franța, care se întoarce în țara natală după 25 de ani, în urma morții unui prieten apropiat, Mourad. Acest eveniment tragic devine catalizatorul unei reuniuni a vechilor prieteni din tinerețe, un grup eterogen unit odinioară de idealuri comune, dar despărțit de războiul civil libanez și de alegerile individuale. Prin ochii lui Adam, Maalouf construiește o narațiune care alternează între prezent și amintirile trecutului, dezvăluind treptat complexitatea relațiilor și a deciziilor care i-au marcat pe protagoniști.
Romanul nu este doar o poveste despre prietenie, ci și o reflecție asupra Libanului, un spațiu sfâșiat de conflicte, dar plin de vitalitate și diversitate culturală. Maalouf, el însuși un exilat, folosește experiența lui Adam pentru a explora sentimentul de dezrădăcinare și imposibilitatea de a aparține pe deplin unui loc.
Stilul lui Maalouf este elegant și introspectiv, cu o proză care curge natural, dar care ascunde o densitate emoțională și filozofică. Autorul evită excesele melodramatice, preferând să lase greutatea emoțiilor să se construiască treptat prin dialoguri și reflecții. Folosirea jurnalului lui Adam ca dispozitiv narativ adaugă o notă de intimitate, permițând cititorului să pătrundă în mintea unui om care se luptă să reconcilieze trecutul cu prezentul.
Unul dintre punctele forte ale romanului este capacitatea lui Maalouf de a crea personaje nuanțate. Fiecare membru al grupului de prieteni – de la pragmaticul Mourad la idealista și pragmatica Tania sau enigmaticul Bilal – aduce o perspectivă diferită asupra vieții și a impactului războiului. Aceste voci multiple oferă o imagine caleidoscopică a societății libaneze, dar și a condiției umane în general.
Dezorientații este, în esență, un roman despre pierdere – pierderea inocenței, a idealurilor, a locului numit „acasă”. Titlul reflectă nu doar starea personajelor, ci și o condiție universală a modernității, în care globalizarea și conflictele par să erodeze certitudinile. Maalouf nu oferă răspunsuri facile, ci invită cititorul să contemple fragilitatea identității și puterea memoriei.
Simbolismul este subtil, dar omniprezent. Libanul însuși devine un personaj, un spațiu care pulsează de frumusețe și durere, un loc unde contradicțiile coexistă. Reuniunea prietenilor, organizată într-o vilă izolată, este un microcosmos al societății, unde ciocnirile ideologice și emoționale reflectă tensiunile mai largi ale lumii.
Cultură
Ansamblul Folcloric „Bărăganul” din Călărași a reprezentat România în Turcia, la Festivalul Internațional de Cultură din Akșehir
Ansamblul Folcloric „Bărăganul” din Călărași a participat cu onoare la un moment special organizat de Primăria orașului Akșehir, în cadrul prestigiosului Festival Internațional de Cultură. Evenimentul a reunit delegații din mai multe țări, oferind un cadru prietenos pentru schimburi culturale, tradiții și suveniruri.
Reprezentanții județului Călărași au avut ocazia să promoveze valorile folclorului românesc și să participe activ la dialogul intercultural, într-un eveniment desfășurat sub semnul deschiderii și colaborării internaționale.
Un moment deosebit al vizitei l-a constituit întâlnirea delegației române cu primarul orașului Akșehir. Discuțiile purtate au întărit legăturile culturale dintre cele două comunități și au pus bazele unor noi colaborări pentru promovarea patrimoniului folcloric pe scena internațională.
Participarea ansamblului a fost posibilă prin sprijinul Centrului de Cultură și Creație – Județul Călărași și al Consiliului Județean Călărași, care continuă astfel misiunea de a valorifica și susține cultura tradițională românească în afara granițelor țării.
Cultură
Recomandare de carte – „Marea trecere” de Cormac McCarthy
Marea trecere (The Crossing), al doilea volum al Trilogiei Frontierei a lui Cormac McCarthy, este un roman de o forță narativă și emoțională copleșitoare, care explorează teme profunde precum pierderea, destinul și confruntarea omului cu natura și cruzimea lumii. Publicat în 1994 și tradus în română la Editura Polirom, romanul continuă stilul distinctiv al autorului, caracterizat printr-o proză densă, poetică și lipsită de artificii, care captează cititorul printr-o combinație de frumusețe și brutalitate.
Marea trecere este strâns legată de primul volum al trilogiei, Căluții mei, căluți frumoși, prin stil și tematică, dar este mai întunecat și mai introspectiv. Dacă Drumul (alt roman celebru al lui McCarthy) explorează o lume post-apocaliptică, Marea trecere se concentrează pe o apocalipsă personală, în care Billy își pierde treptat iluziile despre lume. Criticii au notat că romanul are „anvergura unor revelații religioase” (Kirkus Reviews,), o trăsătură care se regăsește și în alte opere ale autorului
Marea trecere este un roman care nu se citește ușor, dar răsplătește cititorul cu o experiență literară profundă și memorabilă. Cormac McCarthy creează o poveste care este în același timp o aventură, o meditație filozofică și o elegie pentru o lume pierdută. Pentru cei care apreciază literatura care provoacă și emoționează fără a oferi răspunsuri simple, acest roman este o capodoperă. Recomand Marea trecere iubitorilor de literatură americană contemporană și celor care nu se tem să exploreze umbrele condiției umane.
Cultură
Recomandare de carte -„Căluţii mei, căluţi frumoşi” de Cormac McCarthy
„Căluții mei, căluți frumoși” („All the Pretty Horses”), primul volum al „Trilogiei frontierei” de Cormac McCarthy, publicat în 1992, este o poveste captivantă despre maturizare, aventură și pierderea inocenței, plasată în decorul sălbatic al frontierei americano-mexicane din anii 1940. Romanul îl urmărește pe John Grady Cole, un tânăr de 16 ani din Texas, care, după pierderea fermei familiei, pornește într-o călătorie spre Mexic alături de prietenul său, Lacey Rawlins, în căutarea unei vieți de cowboy, ghidat de un ideal romantic al libertății și al pământului.
McCarthy creează o narațiune bogată, în care peisajele vaste și aspre ale deșertului devin un personaj în sine, reflectând atât frumusețea, cât și pericolele lumii. Stilul său este inconfundabil: proza este lirică, dar tăioasă, cu dialoguri sparse, autentice, care surprind spiritul epocii și al locului. Povestea împletește aventura cu momente de o mare intensitate emoțională – de la camaraderie și speranță la trădare, violență și dragoste tragică, pe măsură ce John Grady se confruntă cu realitățile dure ale vieții.
Personajul principal, John Grady, este un erou complex: idealist, curajos, dar vulnerabil, a cărui pasiune pentru cai și respectul pentru codurile morale ale Vestului îl fac memorabil. Relația sa cu Alejandra, o tânără mexicană, adaugă o dimensiune romantică, dar și tragică, subliniind conflictul dintre dorințele personale și constrângerile sociale.
Deși ritmul poate părea lent pentru cititorii obișnuiți cu acțiune constantă, „Căluții mei, căluți frumoși” excelează prin profunzimea sa tematică și prin capacitatea de a surprinde frumusețea efemeră a unui mod de viață pe cale de dispariție. McCarthy explorează teme precum libertatea, sacrificiul și lupta individului împotriva unui destin implacabil, toate redate cu o măiestrie literară care i-a adus autorului recunoaștere internațională.
Ansamblul Folcloric „Bărăganul” din Călărași a reprezentat România în Turcia, la Festivalul Internațional de Cultură din Akșehir
Suspiciune de Antrax în Colelia, Ialomița: Un deces confirmat, două persoane internate la Spitalul Matei Balș
DIICOT declanșează o anchetă de amploare împotriva unei rețele infracționale din Constanța
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
