Cultură
Recomandare de carte – „Dezorientații” de Amin Maalouf
Dezorientații, romanul lui Amin Maalouf, este o meditație profundă asupra identității, exilului și a legăturilor umane puse la încercare de istorie și timp. Publicat în 2012, romanul explorează teme recurente în opera autorului – ciocnirea între culturi, nostalgia și căutarea unui sens într-o lume fracturată – dar o face cu o sensibilitate aparte, ancorată în experiențele personale ale personajelor.
Povestea se centrează pe Adam, un istoric libanez exilat în Franța, care se întoarce în țara natală după 25 de ani, în urma morții unui prieten apropiat, Mourad. Acest eveniment tragic devine catalizatorul unei reuniuni a vechilor prieteni din tinerețe, un grup eterogen unit odinioară de idealuri comune, dar despărțit de războiul civil libanez și de alegerile individuale. Prin ochii lui Adam, Maalouf construiește o narațiune care alternează între prezent și amintirile trecutului, dezvăluind treptat complexitatea relațiilor și a deciziilor care i-au marcat pe protagoniști.
Romanul nu este doar o poveste despre prietenie, ci și o reflecție asupra Libanului, un spațiu sfâșiat de conflicte, dar plin de vitalitate și diversitate culturală. Maalouf, el însuși un exilat, folosește experiența lui Adam pentru a explora sentimentul de dezrădăcinare și imposibilitatea de a aparține pe deplin unui loc.
Stilul lui Maalouf este elegant și introspectiv, cu o proză care curge natural, dar care ascunde o densitate emoțională și filozofică. Autorul evită excesele melodramatice, preferând să lase greutatea emoțiilor să se construiască treptat prin dialoguri și reflecții. Folosirea jurnalului lui Adam ca dispozitiv narativ adaugă o notă de intimitate, permițând cititorului să pătrundă în mintea unui om care se luptă să reconcilieze trecutul cu prezentul.
Unul dintre punctele forte ale romanului este capacitatea lui Maalouf de a crea personaje nuanțate. Fiecare membru al grupului de prieteni – de la pragmaticul Mourad la idealista și pragmatica Tania sau enigmaticul Bilal – aduce o perspectivă diferită asupra vieții și a impactului războiului. Aceste voci multiple oferă o imagine caleidoscopică a societății libaneze, dar și a condiției umane în general.
Dezorientații este, în esență, un roman despre pierdere – pierderea inocenței, a idealurilor, a locului numit „acasă”. Titlul reflectă nu doar starea personajelor, ci și o condiție universală a modernității, în care globalizarea și conflictele par să erodeze certitudinile. Maalouf nu oferă răspunsuri facile, ci invită cititorul să contemple fragilitatea identității și puterea memoriei.
Simbolismul este subtil, dar omniprezent. Libanul însuși devine un personaj, un spațiu care pulsează de frumusețe și durere, un loc unde contradicțiile coexistă. Reuniunea prietenilor, organizată într-o vilă izolată, este un microcosmos al societății, unde ciocnirile ideologice și emoționale reflectă tensiunile mai largi ale lumii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
„Cele șapte morți ale lui Evelyn Hardcastle” de Stuart Turton este un roman captivant, care împletește cu măiestrie elemente de mister, thriller psihologic și ficțiune speculativă. Publicat în 2018, acest debut literar al lui Turton a atras atenția cititorilor datorită premisei sale originale și a structurii narative ingenioase, care provoacă atât mintea, cât și imaginația.
Povestea se desfășoară într-un conac izolat, Blackheath, unde protagonistul, Aiden Bishop, se trezește prins într-o buclă temporală. El este condamnat să retrăiască aceeași zi, în care Evelyn Hardcastle, fiica gazdelor, este ucisă, iar pentru a scăpa din acest ciclu, trebuie să descopere cine este criminalul. Ceea ce face romanul unic este faptul că Aiden își schimbă corpul în fiecare zi, ocupând trupurile altor oaspeți ai conacului, fiecare cu perspective, abilități și limitări diferite. Această premisă transformă romanul într-un puzzle complex, în care cititorul, alături de protagonist, încearcă să conecteze piesele unui mister aparent imposibil de rezolvat.
Structura narativă este ambițioasă, dar bine executată. Turton jonglează cu multiple perspective și linii temporale, fără a pierde coerența. Fiecare „gazdă” a lui Aiden oferă o nouă lentilă asupra evenimentelor, dezvăluind treptat secretele conacului și ale personajelor sale. Deși complexitatea intrigii poate fi copleșitoare uneori, autorul reușește să mențină tensiunea și să ghideze cititorul printr-un labirint narativ fascinant.
Unul dintre marile atuuri ale romanului este originalitatea sa. Combinând elemente de roman polițist clasic, în stilul Agathei Christie, cu o buclă temporală inspirată din science-fiction, Turton creează o experiență de lectură care se simte simultan familiară și inovatoare. Personajele sunt bine conturate, fiecare având motivații și defecte care adaugă profunzime poveștii. Aiden, în special, este un protagonist complex, a cărui luptă interioară pentru a-și păstra identitatea și moralitatea în diferite corpuri este emoționantă și captivantă.
Atmosfera romanului este un alt punct forte. Descrierile conacului Blackheath, cu sălile sale întunecate și aerul de decadență, creează o senzație de claustrofobie și mister, perfectă pentru o poveste despre crimă și trădare. De asemenea, ritmul narativ este bine dozat, cu răsturnări de situație care mențin cititorul implicat până la final.
Cu toate acestea, romanul nu este lipsit de defecte. Datorită complexității sale, cititorii care preferă o poveste liniară ar putea găsi structura narativă confuză sau obositoare. Unele detalii ale intrigii pot părea excesiv de complicate, iar rezolvarea finală, deși satisfăcătoare, necesită o atenție sporită pentru a fi pe deplin înțeleasă. De asemenea, anumite personaje secundare ar fi putut beneficia de o dezvoltare mai profundă, deoarece atenția se concentrează în mare parte pe Aiden și pe misterul central.
„Cele șapte morți ale lui Evelyn Hardcastle” este un tur de forță literar, care demonstrează talentul lui Stuart Turton de a construi o poveste inovatoare și captivantă. Este un roman perfect pentru cititorii care iubesc misterele sofisticate, cu o doză sănătoasă de originalitate și suspans. Deși necesită concentrare și răbdare, recompensa este o experiență de lectură memorabilă, care rămâne cu tine mult timp după ce ai întors ultima pagină. Recomand acest roman tuturor celor care sunt pregătiți să se lase purtați într-un joc al minții fascinant și imprevizibil.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cultură
Carnavalul lecturii la final de vară: Biblioteca Județeană Călărași vă invită la un eveniment de poveste!
Biblioteca Județeană Călărași încheie vara în pași de sărbătoare, odată cu finalul ediției a IX-a a programului educațional BiblioVacanța. Copiii care au participat la activitățile estivale sunt așteptați vineri, 1 august 2025, de la ora 10:30, la un Carnaval de poveste, organizat chiar în incinta bibliotecii.
Sub deviza „Ați citit, ați creat, ați visat – acum sărbătorim!”, evenimentul aduce în prim-plan distracția, imaginația și spiritul ludic al lecturii. Programul cuprinde:
🎭 Concurs de costume – copiii sunt încurajați să vină costumați în personajele preferate din cărți
📚 Expoziții tematice
🎨 Face painting, jocuri interactive și ateliere creative
🎁 Surprize pentru toți participanții
🎶 Muzică, dans și multă veselie
Evenimentul marchează finalul unei veri în care zeci de copii au fost implicați în ateliere de lectură, creație artistică și dezvoltare personală prin intermediul cărților.
Participarea este gratuită, iar organizatorii roagă părinții sau însoțitorii să confirme prezența celor mici la sediul Bibliotecii sau telefonic, la 0242 316 757. BiblioVacanța 2025 se încheie, dar magia lecturii continuă!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fratele (2018), scris de Joakim Zander, este un thriller captivant care împletește tensiunea politică, drama personală și complexitatea relațiilor de familie pe fundalul unei Suedii marcate de problemele imigrației și radicalizării. Publicat de Editura RAO, romanul este al doilea din seria care o are în centru pe Klara Walldeen, dar poate fi citit și independent, datorită poveștii sale bine conturate.
Povestea se concentrează pe Yasmine, o tânără care a crescut în sărăcie în cartierul Bergort din Stockholm, alături de fratele ei mai mic, Fadi. După ce o greșeală periculoasă a lui Fadi o determină pe Yasmine să fugă de acasă, lăsându-l în urmă, ea se stabilește la New York, purtând povara vinovăției. Cinci ani mai târziu, vestea că Fadi ar fi murit într-un atac cu dronă în Siria o împinge să se întoarcă în Suedia pentru a descoperi adevărul. Ceea ce urmează este o incursiune în lumea întunecată a radicalizării, a mafiei locale și a jocurilor de putere internaționale, în care Yasmine și Klara, o funcționară din Bruxelles, devin piese cheie într-un puzzle periculos.
Romanul abordează teme precum loialitatea frățească, vina, identitatea culturală și impactul marginalizării asupra tinerilor imigranți. Zander explorează, de asemenea, modul în care comunitățile izolate pot deveni teren fertil pentru extremism, oferind o radiografie a tensiunilor sociale din Suedia contemporană.
Zander folosește un stil dinamic, cu capitole scurte care alternează între perspectivele mai multor personaje, creând un ritm alert, specific thrillerelor. Proza sa este directă, dar nu lipsită de profunzime, reușind să surprindă atât acțiunea explozivă, cât și momentele de introspecție ale protagoniștilor. Povestea se desfășoară pe mai multe planuri, de la străzile violente ale Bergortului la jocurile de putere din Bruxelles și influențele rusești asupra Europei, toate convergând într-un climax tensionat.
Relația dintre Yasmine și Fadi este inima emoțională a romanului, oferind un contrast uman față de intriga politică. Zander reușește să creeze personaje credibile, fiecare cu motivații complexe, de la Yasmine, mânată de vină și dragoste, la Fadi, un tânăr prins între idealism și disperare.
-
Intriga captivantă: Combinația dintre thriller politic și drama personală ține cititorul în suspans, cu răsturnări de situație bine plasate.
-
Teme actuale: Romanul abordează cu sensibilitate probleme precum radicalizarea și dificultățile integrării imigranților, fără a cădea în stereotipuri.
-
Personaje memorabile: Yasmine și Fadi sunt construiți cu empatie, iar legătura lor frățească adaugă o dimensiune emoțională profundă.
Unii cititori ar putea considera că ritmul rapid al acțiunii sacrifică, uneori, dezvoltarea anumitor personaje secundare, cum ar fi Klara, care, deși centrală în serie, rămâne mai puțin conturată aici. De asemenea, complexitatea intrigii politice, care implică servicii secrete și interese rusești, poate fi dificil de urmărit pentru cei care preferă o poveste mai simplă. În plus, anumite clișee tipice genului thriller, precum răsturnările de situație exagerate, pot părea previzibile pentru fanii experimentați ai genului.
Fratele este un thriller bine construit, care echilibrează cu succes acțiunea intensă cu o poveste emoționantă despre familie și sacrificiu. Joakim Zander reușește să creeze o narațiune care nu doar distrează, ci și invită la reflecție asupra problemelor sociale și politice actuale. Este o lectură recomandată pentru iubitorii de thrillere cu mize mari, dar și pentru cei interesați de explorarea complexității relațiilor umane în contexte de criză.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ziua Imnului Național, marcată cu respect la Roseți: „Un simbol care ne amintește cine suntem”
Ziua Imnului Național, marcată cu emoție la Oltenița: „Să nu uităm cine suntem!”
Goran Ivanisevic și-a ales favoritul dintre Jannik Sinner și Carlos Alcaraz
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
