Cultură
Recomandare de carte – „Cele șapte morți ale lui Evelyn Hardcastle” de Stuart Turton
„Cele șapte morți ale lui Evelyn Hardcastle” de Stuart Turton este un roman captivant, care împletește cu măiestrie elemente de mister, thriller psihologic și ficțiune speculativă. Publicat în 2018, acest debut literar al lui Turton a atras atenția cititorilor datorită premisei sale originale și a structurii narative ingenioase, care provoacă atât mintea, cât și imaginația.
Povestea se desfășoară într-un conac izolat, Blackheath, unde protagonistul, Aiden Bishop, se trezește prins într-o buclă temporală. El este condamnat să retrăiască aceeași zi, în care Evelyn Hardcastle, fiica gazdelor, este ucisă, iar pentru a scăpa din acest ciclu, trebuie să descopere cine este criminalul. Ceea ce face romanul unic este faptul că Aiden își schimbă corpul în fiecare zi, ocupând trupurile altor oaspeți ai conacului, fiecare cu perspective, abilități și limitări diferite. Această premisă transformă romanul într-un puzzle complex, în care cititorul, alături de protagonist, încearcă să conecteze piesele unui mister aparent imposibil de rezolvat.
Structura narativă este ambițioasă, dar bine executată. Turton jonglează cu multiple perspective și linii temporale, fără a pierde coerența. Fiecare „gazdă” a lui Aiden oferă o nouă lentilă asupra evenimentelor, dezvăluind treptat secretele conacului și ale personajelor sale. Deși complexitatea intrigii poate fi copleșitoare uneori, autorul reușește să mențină tensiunea și să ghideze cititorul printr-un labirint narativ fascinant.
Unul dintre marile atuuri ale romanului este originalitatea sa. Combinând elemente de roman polițist clasic, în stilul Agathei Christie, cu o buclă temporală inspirată din science-fiction, Turton creează o experiență de lectură care se simte simultan familiară și inovatoare. Personajele sunt bine conturate, fiecare având motivații și defecte care adaugă profunzime poveștii. Aiden, în special, este un protagonist complex, a cărui luptă interioară pentru a-și păstra identitatea și moralitatea în diferite corpuri este emoționantă și captivantă.
Atmosfera romanului este un alt punct forte. Descrierile conacului Blackheath, cu sălile sale întunecate și aerul de decadență, creează o senzație de claustrofobie și mister, perfectă pentru o poveste despre crimă și trădare. De asemenea, ritmul narativ este bine dozat, cu răsturnări de situație care mențin cititorul implicat până la final.
Cu toate acestea, romanul nu este lipsit de defecte. Datorită complexității sale, cititorii care preferă o poveste liniară ar putea găsi structura narativă confuză sau obositoare. Unele detalii ale intrigii pot părea excesiv de complicate, iar rezolvarea finală, deși satisfăcătoare, necesită o atenție sporită pentru a fi pe deplin înțeleasă. De asemenea, anumite personaje secundare ar fi putut beneficia de o dezvoltare mai profundă, deoarece atenția se concentrează în mare parte pe Aiden și pe misterul central.
„Cele șapte morți ale lui Evelyn Hardcastle” este un tur de forță literar, care demonstrează talentul lui Stuart Turton de a construi o poveste inovatoare și captivantă. Este un roman perfect pentru cititorii care iubesc misterele sofisticate, cu o doză sănătoasă de originalitate și suspans. Deși necesită concentrare și răbdare, recompensa este o experiență de lectură memorabilă, care rămâne cu tine mult timp după ce ai întors ultima pagină. Recomand acest roman tuturor celor care sunt pregătiți să se lase purtați într-un joc al minții fascinant și imprevizibil.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
„Ultimul copil”, scris de John Hart, este un roman care îmbină suspansul intens cu o poveste profund umană, fiind distins cu prestigiosul Edgar Award pentru cel mai bun roman. Acțiunea se concentrează pe Johnny Merrimon, un adolescent de 13 ani a cărui viață perfectă este spulberată când sora lui geamănă, Alyssa, dispare fără urmă. La un an de la tragedie, Johnny rămâne singurul care crede cu tărie că sora lui trăiește, deși nu poate explica pe deplin această convingere. Hotărât să o găsească, el se aventurează în părțile întunecate ale orașului, riscând totul într-o căutare disperată.
Romanul se remarcă prin profunzimea emoțională a personajelor, în special a lui Johnny, care, în ciuda vârstei fragede, poartă povara maturității forțate de circumstanțe. Alături de el, detectivul Clyde Hunt, care nu a abandonat cazul Alyessei, adaugă o dimensiune suplimentară poveștii, încercând să-l protejeze pe băiat. Intriga devine și mai tensionată când un alt copil dispare, iar Johnny, însoțit de prietenul său, pătrunde într-un loc cu o istorie violentă, unde întâlnesc un personaj enigmatic – un evadat marcat de propria tragedie.
Criticii au lăudat romanul pentru stilul literar rafinat al lui Hart. „Cu aluzii din Salinger și Dickens, este un roman tulburător care te prinde și nu-ți mai dă drumul,” notează Daily Mail. Booklist apreciază că „eroii lui Hart au o profunzime emoțională rar întâlnită în acest gen literar, iar proza expresivă plină de grație aduce poveștile sale pe tărâmul Literaturii, cu majusculă.” Book Reporter descrie cartea ca fiind „cu adevărat rară, atât de impresionante sunt forța și grandoarea talentului de povestitor al lui Hart.”
„Ultimul copil” nu este doar un thriller, ci și o meditație asupra durerii, speranței și rezilienței. Intriga complexă, cu răsturnări de situație și elemente subtile de paranormal, ține cititorul în suspans până la finalul surprinzător, care clarifică enigmele și oferă răspunsuri neașteptate. Recomandată pasionaților de thrillere, dar și celor care apreciază dramele de familie și poveștile cu personaje bine conturate, această carte este o lectură captivantă și memorabilă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cultură
Călărași – „Arhitectura unui oraș cu memorie”: expoziție dedicată Zilelor Europene ale Patrimoniului, la Biblioteca Județeană
Biblioteca Județeană Călărași marchează Zilele Europene ale Patrimoniului prin deschiderea expoziției „Călărași – Arhitectura unui oraș cu memorie”, un demers care invită publicul să descopere legătura dintre trecut și prezentul orașului.
Tema din acest an – „Ferestre către trecut, uși către viitor” – propune o reflecție asupra felului în care arhitectura și patrimoniul pot inspira viitorul comunității. Selecția pregătită pentru vizitatori îmbină pagini de istorie, literatură și artă cu imagini ce surprind identitatea și diversitatea patrimoniului local, în dialog cu patrimoniul european.
Reprezentanții bibliotecii subliniază că expoziția devine „un spațiu al dialogului dintre trecut și prezent, o celebrare a valorilor comune care ne unesc”, oferind publicului o perspectivă sugestivă asupra evoluției orașului Călărași prin clădirile și detaliile sale arhitecturale.
Expoziția poate fi vizitată la Biblioteca Județeană Călărași; accesul publicului este încurajat pe întreaga perioadă de desfășurare a Zilelor Europene ale Patrimoniului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
„Întoarcere la Lemberg” de Philippe Sands este o lucrare remarcabilă, care împletește cu măiestrie memoriile personale, investigația istorică și analiza juridică. Publicată în 2016 și tradusă în română în 2017, cartea a fost distinsă cu premii prestigioase, precum Baillie Gifford Prize și British Book Awards pentru non-ficțiune, fiind considerată o operă de referință în literatura contemporană.
Povestea începe cu o invitație adresată autorului, un renumit avocat internațional, de a susține o conferință la Universitatea din Lviv, Ucraina, cunoscută în trecut sub diverse nume – Lemberg, Lwów sau Lvov – în funcție de ocupațiile istorice ale regiunii. Această călătorie devine punctul de plecare pentru o dublă anchetă: una personală, legată de istoria familiei sale, și alta juridică, care explorează originile conceptelor de „genocid” și „crime împotriva umanității”. Sands descoperă că Lvivul este nu doar locul copilăriei bunicului său, Leon Buchholz, ci și orașul unde au studiat doi juriști evrei de marcă, Hersch Lauterpacht și Raphael Lemkin, cei care au definit aceste concepte fundamentale pentru dreptul internațional. În paralel, autorul urmărește și traiectoria lui Hans Frank, fost guvernator nazist al Poloniei, responsabil pentru implementarea „Soluției Finale” în regiune.
Sands surprinde prin talentul său de povestitor, transformând o cercetare complexă într-un thriller istoric. Primele capitole, care descriu căutarea adevărului despre bunicul său, sunt scrise cu o intensitate care ține cititorul lipit de pagină, așa cum notează și criticii de pe Babelio: „se citește ca un suspense”. Autorul reconstituie trecutul cu o precizie care dă impresia unui martor ocular, deși evenimentele relatate sunt petrecute cu decenii în urmă.
Cartea este rezultatul unei munci titanice de cercetare, bazată pe documente de arhivă, interviuri cu descendenți și mărturii istorice. Sands aduce în prim-plan detalii cutremurătoare despre Holocaust și procesul de la Nürnberg, oferind o perspectivă profundă asupra modului în care s-au conturat normele juridice internaționale.
Povestea familiei lui Sands, marcată de tragedia Holocaustului, se împletește cu destinele lui Lauterpacht, Lemkin și Frank, toți legați de orașul Lviv. Această convergență creează un „nod de coincidențe” care face narativul unic, așa cum subliniază recenziile: „o meditație profundă asupra puterii memoriei”.
Sands explică pe înțelesul tuturor diferențele dintre viziunile lui Lauterpacht (care susținea protejarea individului prin conceptul de „crime împotriva umanității”) și Lemkin (care apăra grupurile prin conceptul de „genocid”). Aceste idei sunt prezentate clar, fără a copleși cititorul cu jargon juridic, ceea ce face cartea accesibilă unui public larg.
Pentru unii cititori, abundența detaliilor istorice și juridice poate părea copleșitoare, mai ales în părțile dedicate procesului de la Nürnberg. Unii recenzori de pe SensCritique menționează un „retur mitigé, între interes și agasare” din cauza ritmului variabil.
După cum notează Danny Trom, Sands omite parțial contextul cultural al orașului Lviv, cum ar fi rolul său ca leagăn al sionismului exprimat în idiș, ceea ce ar fi putut adăuga o dimensiune suplimentară poveștii.
De ce să citești „Întoarcere la Lemberg”?
Această carte este o lectură indispensabilă pentru cei interesați de istoria secolului XX, dreptul internațional și impactul traumelor colective asupra memoriei personale. Sands nu doar că documentează originile conceptelor juridice care au schimbat lumea, ci și explorează cu sensibilitate rănile lăsate de Holocaust în propria sa familie. Stilul său fluid, combinat cu o cercetare meticuloasă, transformă „Întoarcere la Lemberg” într-o operă care „te clouă în fotoliu” și te face să reflectezi la fragilitatea justiției în fața atrocităților.
Recomand această carte cititorilor care apreciază non-ficțiunea narativă, poveștile de familie și reflecțiile asupra justiției și memoriei. Este o lucrare care transcende genurile, oferind o lecție universală despre cum trecutul continuă să ne modeleze prezentul.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Foc și fum la Penitenciarul Găești: 200 de deținuți evacuați în plină criză
Ciocănitoarea cu creastă blondă: Fantoma pădurilor pierdute
Recomandare de carte – „Ultimul copil” de John Hart
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
