Cultură
Recomandare de carte – „Agentul 6” – Tom Rob Smith
Povestea urmărește pe Leo Demidov, fost ofițer MGB transformat în justițiar al propriei conștiințe. De data aceasta, viața lui Leo este zdruncinată atunci când soția sa, Raisa, devine ținta unui atac terorist în Statele Unite, legat de un misterios „Agent 6”. Pentru a o salva, Leo se aventurează într-o călătorie periculoasă de la Moscova la New York și Kabul, dezvăluind o conspirație care implică servicii secrete, diplomați corupți și o istorie întunecată de manipulări.
Conspirațiile se întind pe decenii și continente, arătând cum lupta dintre ideologii transformă oamenii în pioni. Smith recreează atmosfera anilor ’50-’60 cu precizie, de la represiunea sovietică până la tensiunile rasiale din SUA.
Salturile temporare dintre 1930 și 1965 sporesc misterul, dezvăluind treptat legăturile dintre personaje, Smith scrie cu un realism crud, fără a ignora sensibilitatea emoțională. Descrierile orașelor (de la frigul polar al Moscovei la haosul Kabulului) sunt vii, iar dialogurile sunt incisive. În schimb, pasaje prea tehnice despre geopolitică pot distrage atenția de la tensiunea centrală.
Agentul 6 încheie trilogia începută cu Copilul 44 și continuată cu Un înger palid, aducând o capcană tensionată în inima Războiului Rece. Tom Rob Smith reafirmă abilitatea sa în construirea unor thrillere istorice dense, unde suspansul politic se împletește cu dileme morale profund umane.
Fanii lui John le Carré vor aprecia complexitatea conspirațiilor, dar spre deosebire de spionajul minimalist al lui le Carré, Smith adaugă o dimensiune personală și violentă, apropiindu-se de intensitatea lui Stieg Larsson.
Cultură
Recomandare de carte – „Litera stacojie” de Nathaniel Hawthorne
„Litera stacojie” (1850) este un roman clasic al literaturii americane, scris de Nathaniel Hawthorne, care explorează teme profunde precum păcatul, vina, răscumpărarea și ipocrizia societală. Plasată în Bostonul puritan al secolului al XVII-lea, povestea se concentrează pe Hester Prynne, o femeie condamnată să poarte o literă „A” stacojie pe piept, ca simbol al adulterului, după ce dă naștere unei fiice, Pearl, în afara căsătoriei.
Intriga și tematica
Romanul urmărește lupta interioară și exterioară a lui Hester, care, deși ostracizată, își păstrează demnitatea și forța interioară. În paralel, se conturează conflictul psihologic al reverendului Arthur Dimmesdale, tatăl copilului, care ascunde adevărul și se confruntă cu vina mistuitoare, și al lui Roger Chillingworth, soțul lui Hester, obsedat de răzbunare. Hawthorne analizează cu finețe natura umană, efectele izolării sociale și contradicțiile morale ale unei comunități rigide.
Stilul narativ
Stilul lui Hawthorne este dens, simbolic și bogat în descrieri, cu o proză care reflectă atât atmosfera sumbră a puritanismului, cât și complexitatea emoțională a personajelor. Simbolul literei stacojii este central, transformându-se din semnul rușinii într-unul al rezilienței și al identității. Ritmul narativ este lent, dar meditativ, invitând cititorul să reflecteze asupra dilemelor morale.
Puncte forte
- Personaje memorabile: Hester este o protagonistă complexă, un simbol al rezistenței feminine, iar Dimmesdale și Chillingworth ilustrează lupta dintre conștiință și răzbunare.
- Teme universale: Romanul rămâne relevant prin explorarea ipocriziei, a judecății sociale și a căutării identității.
- Atmosfera evocatoare: Descrierile detaliate creează o imagine vie a societății puritane.
Puncte slabe
- Ritmul lent: Pentru cititorii moderni, ritmul poate părea greoi, iar limbajul arhaic poate fi o provocare.
- Simbolism excesiv: Unele pasaje pot părea încărcate de metafore, ceea ce poate distrage atenția de la firul narativ.
„Litera stacojie” este o operă profundă, care provoacă cititorul să reflecteze asupra moralității și a naturii umane. Deși stilul său cere răbdare, romanul răsplătește prin bogăția tematică și prin portretizarea complexă a personajelor. Recomand această carte celor pasionați de literatură clasică și de povești care explorează dilemele etice și emoționale.
Cultură
Școala de Vară și Bibliovacanța 2025: Educație prin Joacă și Cultură
Consiliul Județean Călărași lansează oficial „Vacanță activă, creativă și educativă”, o inițiativă destinată copiilor și adolescenților care își doresc o vară plină de manifestări culturale și experiențe de neuitat.
🏺 Școala de Vară – Muzeul Dunării de Jos (ediția a VIII‑a)
Tinerii cu vârste între 6 și 12 ani pot participa la ateliere interactive ce includ:
- explorarea patrimoniului arheologic și tehnici de conservare,
- pictură pe sticlă, decoupage, împletituri, modelaj în lut.
Calendarul sesiunilor:
- 30 iunie – 4 iulie
- 7 – 11 iulie
- 14 – 18 iulie
- 21 – 25 iulie
Program zilnic: 10:00 – 12:00
Cost: 8 lei/zi/adult
Grup: maxim 12 copii
Locații: Secția Etnografie & Secția Arheologie
➡️ Înscrieri:
- Secția Etnografie – 0242 311 690
- Secția Arheologie – 0729 960 279 (persoană de contact: Sorina Nedelcu)
📚 Bibliovacanța 2025 – Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu”
Un program cu tradiție de 9 ani, destinat preșcolarilor, școlarilor mici și adolescenților, cu grupuri de maxim 15 copii.
- Perioadă: 30 iunie – 1 august
- Program: 10:30 – 12:00, de luni până vineri
Tematică săptămânală:
| Ziua | Activitate principală |
| Luni | Cărți, joacă și prietenie |
| Marți | Hand-made și creativitate |
| Miercuri | Dezvoltare personală |
| Joi | Mai informat, mai puternic |
| Vineri | Club de film |
➡️ Înscrieri: la sediul bibliotecii sau la 0242 316 757
🤝 Parteneri instituționali și locali
Proiectul este realizat în colaborare cu:
- ISU Călărași
- CJRAE
- Palatul Copiilor
- DSP Călărași
- artiști și artizani locali
🎉 De ce să alegi acest program?
Copiii vor beneficia de o vacanță educativă și distractivă, care prioritizează:
- socializare și prietenie,
- dezvoltarea creativității și a abilităților practice,
- formare personală prin activități interactive.
Toate sunt gândite pentru a transforma vara într-o experiență de învățare și distracție!
Cultură
Recomandare de carte – „Să ucizi o pasăre cântătoare” de Lee Harper
Romanul Să ucizi o pasăre cântătoare, scris de Harper Lee și publicat în 1960, este o operă literară emblematică, ce rămâne la fel de actuală și puternică în mesajul său astăzi, precum în momentul apariției sale. Cu o voce narativă unică, delicată și lucidă, romanul îmbină perspectiva inocentă a copilăriei cu realitățile dure ale unei societăți profund marcate de rasism, prejudecată și inegalitate socială.
Povestea este spusă prin ochii lui Jean Louise „Scout” Finch, o fetiță curioasă și inteligentă, care crește în orășelul fictiv Maycomb, Alabama, în anii ’30. Tatăl ei, Atticus Finch, este un avocat integru și moral, care devine simbolul justiției și al verticalității umane atunci când acceptă să apere un bărbat de culoare, Tom Robinson, acuzat pe nedrept de viol.
Unul dintre cele mai puternice merite ale romanului este modul în care Harper Lee reușește să îmbine planul social cu cel profund emoțional. Romanul este despre copilărie și despre maturizare, dar în același timp este o critică directă a segregării rasiale și a ipocriziei unei societăți care pretinde a fi morală, dar acționează în mod contrar. Scout, alături de fratele ei Jem și prietenul lor Dill, descoperă lumea adultă treptat, iar întâlnirea cu realitatea nedreaptă a justiției devine o lecție de viață greu de uitat.
Personajul lui Atticus Finch este, fără îndoială, unul dintre cei mai respectați și admirați din literatura universală. Cu o demnitate calmă și o înțelepciune care transcende epoca, el devine modelul de părinte, cetățean și profesionist care își învață copiii, dar și cititorii, ce înseamnă empatia și curajul moral.
Titlul romanului este o metaforă profundă: „să ucizi o pasăre cântătoare” este echivalentul distrugerii inocenței, a binelui pur. În contextul poveștii, atât Tom Robinson cât și Boo Radley – un vecin enigmatic și retras – sunt „păsări cântătoare”, victime ale fricii, prejudecății și ignoranței.
Harper Lee scrie simplu, dar cu o forță tăcută. Nu are nevoie de artificii pentru a impresiona – puterea romanului stă în adevărurile pe care le spune și în emoțiile autentice pe care le trezește. Deși ancorat într-un context istoric specific, romanul rezonează universal, pentru că temele sale – justiția, empatia, discriminarea, pierderea inocenței – sunt la fel de relevante în orice epocă.
Lăcusta Lubber negru și roșu: o capodoperă a naturii
Recomandare de carte – „Litera stacojie” de Nathaniel Hawthorne
Semnificația istorică a zilei de 1 iulie
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
