Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 9°C | Anul XI Nr. 540

Știri

Radu Paul -primarul comunei Gălbinași continuă dezvoltarea localității

Published

on

Localitatea Gălbinași se află în topul comuneilor dezvoltate din județul Călărași. Cu sârguința și îndemânarea edilului comunei, dar și a echipei din instituția pe care acesta o conduce de ceva vreme a reușit să ducă la bun sfârșit mai multe proiecte de modernizare și reabilitare a comunei.

Comuna e asfaltată în proporție de 95%, toate drumurile de interes au covor asfaltic, lucru de care comuna nu a beneficiat până la venirea actualului edil în primărie.

Stând de vorbă cu oamenii din comună, aceștia ne povesteau despre planurile pe care Radu Paul le are pentru comuna sa. Primarul declară că mai are de asfaltat doar 6 km de străzi din toată comuna Gălbinași, fiind vorba doar de câteva străzi periferice. Anul acesta urmează să exitindă și sistemul de iluminat public cu 1,5 km. Aproape toate străzile din comuna sunt iluminte cu lămpi ce folosesc LED. Radu Paul a depus un proiect de înființare a unui Cămin Cultural, depus la CNI, având suma de 2041155 euro. Realizarea unei stații de epurare și clorinare a sistemului de alimentare cu apă pentru comună este un alt obiectiv stabilit pentru anul acesta. Recent a fost finalizat un alt proiect pe MDRAP ce a vizat înființarea unei rețele de apă, cu valoare de 1830289 euro, și finalizare străzi în comună, cu valoare totală de 9.753.191.000 lei. Prețul unui metru cub de apă în comuna Gălbinași a ajuns la 3 lei. Cetățenii sunt mulțumiți de acesta și spun că apa este bună de consum. Primarul recunoaște că mai sunt câteva aspecte de rezivuit în privința calității apei din Gălbinași

Abordați de noi au fost atât cetățenii din comună, cât și primarul. Am discutat cu aceștia despre ceea ce este în comună la momentul actual, necesități, probleme, realizări, proiecte cât și părerile personale ale acestora despre edilul lor.

Advertisement

“Suntem mulțumiți de ceea ce a făcut pentru noi. Avem apă la case, curent, străzile sunt în stare bună, e lumină pe toate străzile. Așa trebuie făcut peste tot. Trebuie să te simți în siguranță în comună. De când a venit în primărie a făcut bine la toți. Cred că fiecare care a avut o problema si s-a dus la el, la primărie, primarul l-a ajutat cum a putut.”ne spune un localnic

“E un primar care se implică în tot ce poate. Încet, încet le-a făcut pe toate. Comuna s-a schimbat destul de mult de când a câștigat el primăria. A fost sprijinit de partid. în campanie a avut toată comuna după el. Nu cred ca a avut vreo frică în timpul alegerilor. Zic ca o să facă mereu treabă bună pentru noi” – afirmă o doamnă

“Cetățenii au nevoie de condiții de trai decente, poate europene. De aceea, am să fac tot ce pot pentru a realiza cât mai multe lucruri pentru Gălbinași. Imi doresc să fac tot, iar cel ce va veni după mine să nu mai fie nevoit să muncească pentru reabilitare. Să aibă totul gata făcut. Am în desfășurare proiecte pentru școala din comună, reabilitarea unui corp din școală. Copiii de aici sunt viitorul României, trebuie să ne intereseze de ei.” – ne spune Radu Paul

Realizările acestuia s-au putut duce la bun sfârșit fără echipa competentă din primărie. Dialogul și comunicarea cu cetățenii sunt esențiale pentru a știi unde să intervii. Consilierii Locali discută cu oamenii pentru a putea indetifica probeleme comunității, dar și metode prin care se pot rezolva. Primarul știe că este sprijit de locutorii din Gălbinași, dar ține să mulțumească sprijiului venit din partea domnului Ciprian Pandea – președinte PSD Călărași pentru ajutorul acordat și pentru implicarea acestuia în dezvoltarea tuturor localităților din județul Călărași.

“Anul acesta, primarul PSD Radu Paul are de gând să înceapă lucrările Caminului Cultural care este situat între viitorul sediu al primăriei și școala generală din comună. Oamenii vor să aibe un loc unde să vadă un film sau unde să se regăsească la serbările noastre.  Tot ceea ce am promis, am făcut. Guvernul actual m-a sprijit în toate proiectele demarate de primărie.” – încheie Radu Paul, primar al com. Gălbinași

Advertisement

https://www.youtube.com/watch?v=f04mJ-B4e8Q&feature=youtu.be

 

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Omul care a murit strigând blesteme către cei care l-au trimis în cer

Published

on

În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.

Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.

Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.

Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.

Advertisement

Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.

A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.

Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.

A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.

Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”

Published

on

Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.

„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.

Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.

Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.

Advertisement

Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.

„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025

Published

on

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.

Încasări mai mari la bugetul de stat

La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:

  • Impozit pe profit – 123,43 milioane lei

  • Impozit pe venit – 271,16 milioane lei

  • TVA – 161,19 milioane lei

  • Accize – 1,53 milioane lei

  • Alte venituri – 164,74 milioane lei

Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale

Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:

  • Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei

  • Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei

  • Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei

Restituiri de TVA către contribuabili

În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.

Advertisement

Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.

Dacă vrei, pot genera și variante de titluri

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading