Fost viceprimar de Călărași, actual consilier și președinte al organizației municipale PSD Călărași, Marius Dulce ne-a explicat în rândurile de mai jos de ce municipiul nostru a ajuns în acest fel. Multe șantiere, lucrări scumpe, care se întind pe o perioadă mare de timp, proiecte începute pe hârtie și spre imposibil de realizat în realitate. Despre toate aceste situații am discutat cu liderul social democraților călărașeni care vine cu explicații clare și precise vizavi de situațiile expuse.
CUM APRECIAȚI LUCRĂRILE DE PE BULEVARDUL N. TITULESCU?
Marius Dulce: În primul rând doresc să spun că acest bulevard, nu că nu îl susținem și că nu ar trebui să modernizăm orașul, dar nu era oportun la acest moment. Știți foarte bine că avem foarte multe probleme. Orașul Călărași se putea dezvolta foarte bine și din exterior, din periferie, cu avem cartierul Măgureni, în care avem nevoie de canalizare. Trebuia să terminăm cartierul Mircea Vodă, care nu s-a finalizat. Ne luptăm deja de trei ani pentru str. Locomotivei, după fiecare ploaie ați văzut ce se întâmplă. Primesc foarte multe mesaje din partea oamenilor, iar executivul primăriei ar trebui să țină cont de doleanțele cetățenilor când fac aceste proiecte. Consider că trebuia să rezolvăm problemele din aceste zone: Măgureni , Mircea Vodă și Cărămidari și străzile pe care nu există canalizare, apoi să revenim pe zonele centrale.
Dacă doriți să îmi dau
cu părerea despre aceste lucrări, aș putea să le consider doar șantiere de
heirupism, nimic mai mult. M-ar bucura dacă ar reuși ca tronsonul București –
B-dul Republicii să îl termine până la începerea anului școlar, în caz contrar
va fi o mare problemă.
Advertisement
CUM APRECIAȚI INFRASTRUCTURA DIN CĂLĂRAȘI
Marius DULCE: Infrastrcutura este necesară în Călărași, dar ar trebui să luăm din cartierele mărginașe pentru că acolo sunt cele mai mai probleme: lipsa canalizărilor, inundații, lipsa trotuarelor, lipsa canalizărilor pluviale și multe altele, apoi să intrăm cu aceste modernizări în zonele centrale. Între blocuri, acolo unde există spații verzi s-ar putea face micro parcuri pentru copii. O familie cu doi copii să nu se mai deplaseze doi kilometri pentru a ajunge în parc. Putem face, între blocuri, acolo unde permite, cu minimul necesar, ca să poată destinde copii acolo.
TRAFICUL RUTIER DIN MUN. CĂLĂRAȘI
Marius DULCE: Traficul rutier din Călărași este infernal, deoarece la momentul acesta s-au pornit lucrări haotice, fără a avea o minimă organizare pentru sectoarele blocate. Am ridicat această problemă și în cadrul ședințelor de consiliu local. Dacă se știa că vor începe lucrările pe str. Grivița, străzile paralele: Rahova, Plevna ar fi trebuit puse la punct, lucru ce nu s-a întâmplat. După Grivița se intră pe Plevna, pe același sens. Puteau fi făcute sensuri unice cu descărcare în str. Sloboziei, Bulevardul Republicii și așa mai departe.
22 SEMAFOARE FANTOMĂ PENTRU CĂLĂRAȘI
Advertisement
Marius DULCE : Nu știu de ce nu l-au dus până la capăt. Au dat vina pe Biroul Rutier Călărași pentru că nu și-a dat acordul. Un fost coleg de partid, Alexandru Chirită a insistat să se facă un sens giratoriu la intrarea în municipiul Călărași, pe prelungirea Sloboziei, după care a dispărut și nu s-a făcut nimic în Călărași. Nu au ținut cont de nimic. În toate orașele mari există intersecții cu sensuri giratorii, la noi nu există așa ceva.
O PROBLEMĂ GRAVĂ! INUNDAȚII ÎN CARTIERELE FĂRĂ
CANALIZARE
Marius DULCE: De fiecare dată când municipiul Călărași este lovit de o ploaie mai zdravănă, cartierul Cărămidari și câteva străzi din alte cartiere se inundă cu apă. Disperarea oamenilor se pare că este din ce în ce mai mare. Oamenii din Cărămidari spun că autoritățile ridică din umeri, se fac promisiuni și atât.
Marius DULCE : Problema aceasta a fost identificată de mine, de grupul PSD din cadrul Consiliului Local Călărași de multă vreme. Am zis de nenumărate ori că trebuia să dezvoltăm acele zone. Se putea realiza o rețea de calizare care să colecteze apa menajeră și apa pluvială. Astfel, disconfortul cetățenilor ar fi aproape inexistent.
Primăria Călărași s-a apucat să facă lucrări în alte zone, în centrul
orașului, asta pentru arăta că se face ceva. Putem demonstra implicare și prin
lucrări desfășurate în cartierele unde lipesc canalizarea și apa curentă.
Advertisement
PESTE 600 DE SALARIAȚI LA PRIMĂRIA
CĂLĂRAȘI. MULT SAU PUȚIN?
Marius DULCE : Nu aș avea ce să spun aici. Cu foarte mulți dintre aceștia am lucra, iar cu foarte puțini nu am apucat să lucrez, pentru că s-au mai împrospătat salariații din Primăria Călărași. Ideea este că, cei peste 600 de salariați, trebuiesc folosiți eficient. Numărul acesta reprezintă și direcțiile din subordinea instituției. Stabile competențele prin criterii profesionale. Astfel, poți folosi în mod eficient oamenii, slariații în sprijinul cetățenilor. Nu spun că sunt mulți sau puțini,dar trebuiesc puși la muncă, rezultând avantajul nostru, al cetățenilor din Călărași.
ÎMPRUMUTUL PRIMĂRIEI CĂLĂRAȘI – PESTE 420 MILIARDE
LEI VECHI, PENTRU O PERIOADĂ DE 12 ANI
Marius DULCE : Sunt două împrumuturi. Primul a fost făcut în anul 2015, suma fiind de 25 milioane lei (250 miliarde lei vechi). Au fost făcute foarte multe fundamentări, dar, din păcate ne-am ales doar cu niște lucrări începute. Piața Agroalimentară, o groapă de gunoi la acest moment. S-a spus că se dorește modernizarea Bazarului, ceea ce nu s-a întâmplat. S-a demolat foate mult în zona respectivă, garajele au fost ridicate, iar oamenii au rămas și fără locuri de parcare. Nu cred că se va întâmpla nimic anul acesta acolo. Nici anul viitor. Primarul ar trebui să le spună oamenilor din Bazar ce îi așteaptă și pe ce perioadă. Comerciații își cumpără permanent marfă, așteaptă cu sufletul la gură ziua în care trebuie să se mute de acolo.
ÎNCREDERE ÎN PSD
Advertisement
Președintele
organizației municipale a PSD Călărăși, Marius Dulce transmite călărășenilor să
aibă încredere în continuare în acest partid. “Am fost, suntem, vom fi
mereu lângă cetățeni. Ne-am
luptat în permanență pentru interesele cetățenilor. Nu plecăm nicăieri,
rămânem, lupăm și vom reuși împreună
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Românii se pregătesc pentru una dintre cele mai mari scumpiri fiscale din ultimii ani. Guvernul României anunță majorări masive ale impozitelor pe proprietate, care vor ajunge, în medie, la 70–80%, iar în unele cazuri pot fi chiar mai mari. Totul, spun oficialii, pentru bani și pentru a nu pierde fondurile europene.
De ce cresc taxele atât de mult
Explicația Guvernului este simplă: România colectează prea puțin din impozitele pe proprietate. În prezent, aceste taxe aduc doar 0,55% din PIB, de peste trei ori mai puțin decât media Uniunii Europene. Pe scurt, statul spune că:
multe impozite erau prea mici;
o parte importantă nici măcar nu era colectată;
sistemul favoriza inechități între contribuabili.
În plus, presiunea vine direct din Planul Național de Redresare și Reziliență și de la Comisia Europeană. Fără reformă, România risca să piardă sute de milioane de euro din cererile de plată PNRR.
Cât câștigă statul din buzunarul tău
Executivul estimează că noile impozite vor aduce 3,7 miliarde de lei în plus doar în 2026:
peste 1,4 miliarde lei din clădiri;
peste 1 miliard lei din terenuri;
aproape 1,2 miliarde lei din mașini.
Banii rămân la primării, care trebuie să se descurce cu mai puțini bani primiți de la bugetul de stat.
Ce se schimbă concret la case și terenuri
Valoarea impozabilă sare cu aproximativ 70%, până la aproape 2.700 lei/mp.
Dispar reducerile pentru vechimea clădirii: nu mai contează dacă locuiești într-o casă veche de 100 de ani sau într-un bloc ridicat în anii ’70.
Primăriile pot dubla impozitele, dacă vor, față de nivelul actual.
Pe scurt: acolo unde taxele erau minime, creșterea poate fi chiar peste media anunțată.
Mașinile, taxate după cât poluează
Impozitul auto nu mai e doar despre capacitatea motorului. Contează și norma de poluare:
Advertisement
mașinile vechi, poluante – taxe mai mari;
mașinile mai noi – creșteri mai mici;
hibridele nu mai sunt automat avantajate, iar electricele nu mai sunt scutite.
Principiul e clar: „poluatorul plătește”.
Probleme și haos la nivel local
Aplicarea noilor reguli a creat deja confuzii:
erori în deciziile de impunere;
blocaje și probleme pe ghișeul.ro;
primării nepregătite tehnic.
Guvernul promite că situația va fi corectată.
De când plătim mai mult
Noile taxe intră în vigoare de la 1 ianuarie 2026, iar din 2027 urmează pasul final: impozitarea la valoarea reală de piață a proprietăților.
Singura veste bună: dacă îți plătești taxele până pe 31 martie, primești în continuare reducerea de 10%.
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În plină iarnă, Prefectura Călărași vine cu vești bune: fără pene de curent, fără gaze tăiate și fără drumuri blocate. La ora 12:00, autoritățile au anunțat că județul rezistă bine în fața vremii reci.
Curent electric: zero avarii mari. Doar câțiva consumatori izolați, punctual, în zone din baltă. Gaze: nicio problemă. Totul funcționează normal.
Drumurile? Se circulă!
Pe A2, utilajele au ieșit la atac:
București – Lehliu Gară: 15 utilaje, 190 tone de sare;
Lehliu Gară – Ialomița: 32 utilaje, cu intervenții consistente la Drajna și Fetești (peste 450 tone de sare și NaCl).
În județ:
Drumuri Naționale:26 utilaje, 75 tone de sare;
Drumuri Județene:41 utilaje, 1.400 tone de sare și nisip.
Concluzia zilei: se merge, se aprinde lumina, gazele curg, iar utilajele rămân în priză. Iarna a venit, dar Călărașiul nu s-a oprit.
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
iPhone-uri „de lux” la AJOFM Călărași. Explicația șefei instituției după valul de revoltă: „Nu sunt bani de salarii, dar telefoanele sunt din fonduri europene”
Achiziția a 9 telefoane iPhone 17 Pro, în valoare de aproape 49.000 de lei, de către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași a aprins spiritele în mediul online și a stârnit un val de reacții dure. Într-o perioadă în care se vorbește tot mai des despre austeritate, lipsă de fonduri și sacrificii, ideea că o instituție care se ocupă de șomeri își cumpără telefoane de ultimă generație a fost suficientă pentru a provoca indignare.
„Legal poate. Moral, fiecare judecă”, au comentat cetățenii, după ce documentele din platforma de achiziții publice au arătat că AJOFM Călărași a cumpărat 9 iPhone 17 Pro 256 GB, la un preț de peste 5.400 de lei bucata, bani publici.
Contactată de CălărașiPress, Doinița Nicolae, directoarea Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași, spune însă că lucrurile stau complet diferit față de situație expusă în spațiul public.
„Nu sunt telefoane pentru șefi și nu sunt din bugetul instituției”, susține aceasta.
Advertisement
Potrivit explicațiilor oferite, achiziția a fost făcută din fonduri europene, în cadrul unui proiect major – un Centru de Tineret, cu o valoare totală de aproximativ 2 milioane de euro, implementat la nivel național. AJOFM Călărași este beneficiar într-un proiect „în oglindă” cu alte județe din țară.
Mai mult, directoarea afirmă că nu beneficiază personal de niciun telefon și că nici măcar nu face parte din echipa de proiect.
„Eu folosesc un telefon vechi, primit cadou de Crăciun. În instituție nu avem bani nici de hârtie, suntem datori la gaze. Telefoanele astea nu au legătură cu bugetul nostru de funcționare”, a declarat șefa AJOFM.
Telefoanele sunt destinate angajaților implicați direct în implementarea proiectului, respectiv nouă persoane, dintre care șapte de la Oltenița, care lucrează zilnic cu sute de tineri: îi contactează, îi consiliază, îi înscriu în baze de date și merg pe teren.
Proiect pe 3 ani, mii de tineri vizați
Advertisement
Conform conducerii AJOFM, proiectul se întinde pe trei ani și vizează peste 1.800 – 2.000 de tineri, doar în zona Călărași–Ialomița. Activitatea presupune deplasări constante și comunicare permanentă, iar instituția nu are telefoane de serviciu în dotare.
„Fără aceste echipamente, proiectul nu poate funcționa. Sunt bani prevăzuți, aprobați și controlați la nivel european”, mai spune directoarea.
În încercarea de a calma spiritele, reprezentanții AJOFM anunță că vor publica toate detaliile proiectului și bugetului, pentru a elimina suspiciunile.
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.