Știri
PSD Călărași și-a prezentat echipa de candidați pentru Camera Deputaților și planurile de dezvoltare: agricultură, infrastructură, digitalizare
Partidul Social Democrat (PSD) Călărași și-a prezentat astăzi candidații pentru Camera Deputaților în cadrul unei conferințe de presă. Lista este deschisă de Ion Samoilă, secretarul executiv al PSD Călărași și actual vicepreședinte al Consiliului Județean, urmat de Constantin Bîrcă, deputat în funcție și membru în Comisia de Agricultură, Sorin Vrăjitoru, Secretar de Stat în Ministerul Transporturilor, Violeta Mușat, Secretar de Stat în Ministerul Agriculturii, și Aurel Nicolae, fost parlamentar.
Ion Samoilă, un veteran al PSD, activ din 1996 și cu o carieră politică extinsă în administrația locală, a declarat că își propune să reprezinte județul Călărași în Parlament cu „maturitate politico-administrativă”, dorind să aducă beneficii cetățenilor călărășeni.
Constantin Bîrcă a pus accentul pe problema agricolă și, mai ales, pe deficitul de apă cauzat de secetă, care afectează tot mai grav fermierii români. În acest sens, Bîrcă a subliniat că PSD intenționează să investească 2,37 miliarde de euro pentru modernizarea și extinderea sistemului de irigații, vizând acoperirea a 2,8 milioane de hectare. De asemenea, el a menționat programul “Apă în Câmpia Română” cu o finanțare de 1 miliard de euro, care deja a demarat cu primii 50 de kilometri ai canalului Siret-Bărăgan. Bîrcă a subliniat și programele de energie fotovoltaică pentru irigații, precum și sprijinul oferit fermierilor prin acces la apă gratuită și energie subvenționată, proiecte pe care PSD își propune să le continue.
Pentru Sorin Vrăjitoru, „Calea sigură pentru România” este și o cale sigură pentru dezvoltarea infrastructurii de transport. Programul de guvernare, susținut de premierul Marcel Ciolacu și ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu, include măsuri concrete pentru a reduce disparitățile economice dintre regiunile României. Potrivit acestuia, în momentul actual peste 770 km de autostradă sunt în lucru, iar 429 km se află în diverse stadii de execuție și proiectare. Printre realizările recente, Vrăjitoru a menționat aprobarea finanțării pentru autostrada Târgu Neamț – Iași – Ungheni, care va conecta România la Republica Moldova, și semnarea unui contract important pentru autostrada A8, pe tronsonul Târgu Mureș.
Pentru județul Călărași, sunt în pregătire studii de fezabilitate pentru drumul Transregio, ce va conecta Galați, Brăila, Slobozia – Călărași – Chiciu, punând astfel județul pe harta marilor rute de transport. Până în 2028, proiectele urmăresc conectarea portului Constanța cu Europa de Vest, oferind astfel României o infrastructură modernă și eficientă.
Violeta Mușat este de profesie medic veterinar și are peste 26 de ani de experiență în agricultură și industrie alimentară. În discursul său, aceasta a subliniat sprijinul oferit de social-democrați fermierilor români: „Suntem aici pentru călărășeni, pentru România, așa cum am fost de fiecare dată când a fost nevoie de noi. Așa cum am fost și în acest an, extrem de dificil pentru fermierii noștri, și am venit întotdeauna în sprijinul lor”, a declarat aceasta.
Potrivit lui Mușat, din iunie 2023, odată cu preluarea guvernării de către premierul Marcel Ciolacu, PSD s-a angajat să facă din investiții o prioritate, nu doar în agricultură, ci în toate sectoarele. Ea amintește că bugetul Ministerului Agriculturii a depășit 2% din PIB, iar aproape 7 miliarde de euro au fost direcționate anul acesta în susținerea fermierilor și a industriei agricole.
„Am pornit deja pe această cale, care reflectă dorințele fermierilor: o agricultură sprijinită activ și o voce a agricultorilor auzită. Este esențial să menținem această direcție pentru a asigura continuitatea producției românești,” afirmă Mușat. Propunerea PSD vizează investiții anuale totale de 10 miliarde de euro în agricultură, alături de o sumă suplimentară de 2,37 miliarde de euro destinată dezvoltării sistemului de irigații.
Aurel Nicolae, revenit în echipa PSD Călărași, a menționat importanța digitalizării în administrație, apreciind inițiativele de digitalizare propuse de premierul Marcel Ciolacu. Potrivit lui, PSD propune „autostrada digitală” ca o soluție modernă care va elimina birocrația și va simplifica accesul cetățenilor la servicii publice.
„Știm cu toții că există deja ghișeul.ro, unde toți putem accesa facilitățile oferite de acest serviciu și anume, cazierul judiciar înseamnă scutirea sau eliminarea unor multe ore și zile către și instituțiile care eliberează acele hârtii. Vom scăpa cât de curând de dosarul cu șină”, a menționat Nicolae.
Președintele PSD Călărași, Vasile Iliuță, a subliniat importanța echipei prezentate, afirmând că aceasta reunește profesioniști dedicați care au susținut constant interesele județului. Alegerile parlamentare vor avea anul acesta loc pe 1 decembrie. Vezi candidații propuși de PSD Călărași pentru a ocupa un scaun în Senatul României, pe Călărași Press.
CMF 11240017
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un remediu popular mai puțin cunoscut, dar uimitor de eficient împotriva tusei seci și iritante este siropul făcut din bere și zahăr ars. După o viroză sau o răceală puternică, tusea uscată poate rămâne săptămâni întregi și devine extrem de obositoare. Acest sirop tradițional o calmează rapid și ajută la eliminarea ei.
Ingrediente (pentru un borcan de ~300 ml):
- 500 ml bere (de preferat brună sau neagră, dar merge și blondă)
- 250 g zahăr (aproximativ o cană și jumătate)
- un borcan curat cu capac
Mod de preparare:
- Într-o cratiță cu fund gros punem zahărul la foc mic și îl topim până devine caramel de culoare brun-aurie (avem grijă să nu-l ardem prea tare, ca să nu capete gust amar).
- Când zahărul este complet topit și spumegă, turnăm berea treptat (va face spumă puternică multă – e normal). Atenție să nu vă stropiți!
- Amestecăm continuu și lăsăm să fiarbă la foc mic circa 15–20 de minute, până când compoziția scade și capătă consistența unui sirop gros, asemănător mierii.
- Luăm de pe foc, lăsăm 5 minute să se mai răcească, apoi turnăm fierbinte în borcanul sterilizat.
- Înșurubăm capacul și păstrăm la cămară, în loc răcoros și întunecos.
Administrare:
- Adulți: câte 1 lingură de 3–4 ori pe zi
- Copii peste 7 ani: câte 1 linguriță de 3 ori pe zi
După 2–3 zile tusea seacă se transformă în una productivă și dispare mult mai repede. Gustul este plăcut dulce-amărui, iar efectul calmant asupra gâtului se simte aproape imediat.
Un leac vechi, simplu și la îndemâna oricui – încercat și confirmat de generații întregi!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Alertă de lepră la Cluj: primul caz confirmat după decenii – ce spun autoritățile despre riscuri
În plină iarnă a anului 2025, România se confruntă cu o știre șocantă: un caz de lepră – cunoscută și ca boala lui Hansen – a fost confirmat oficial, iar alte trei suspiciuni sunt în plină evaluare medicală. Anunțul a venit chiar pe 11 decembrie, de la Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a subliniat că situația este sub control strict, dar nu una de neglijat.
Totul a început pe 26 noiembrie, când două tinere de 21 și 25 de ani, originare din Indonezia, s-au prezentat la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj-Napoca prezentând leziuni cutanate suspecte. Acestea, alături de alte două femei tot din Asia, lucrau ca maseuze într-un salon SPA din oraș. Testele microbiologice au confirmat că boala este prezentă la una dintre ele, iar celelalte trei cazuri sunt acum investigate detaliat, pe baza simptomelor vizibile pe piele și a istoricului epidemiologic.
Este vorba despre cel mai recent episod dintr-o boală veche de mii de ani, care a dispărut practic din țară după anul 1981, ultimul caz înregistrat atunci. La nivel european, lepră rămâne extrem de rară, manifestându-se sporadic mai ales la persoane venite din zone endemice precum Asia, Africa sau America Latină. Transmiterea ei nu se face ușor – necesită contact prelungit și intim cu un pacient netratat, ceea ce face ca riscul pentru populație este minim, conform specialiștilor.
Autoritățile au reacționat prompt: salonul SPA a fost închis temporar, Inspecția Sanitară de Stat supraveghează îndeaproape situația, iar direcțiile de sănătate publică județene și centrul național coordonează toate măsurile necesare.
Pacientele primesc tratament antibiotic adaptat, care vindecă boala în majoritatea cazurilor dacă este depistată la timp, fără a lăsa sechele grave.
Această reapariție subliniază provocările globalizării: migrația și contactele internaționale pot aduce boli uitate înapoi în țări considerate sigure. Totuși, vestea vine cu un mesaj liniștitor – lepră nu este o epidemie iminentă, ci un incident izolat, gestionat cu profesionalism. România, care a închis ultimul leprozeriu de la Tichilești în 2011, arată că lecțiile istoriei sunt încă vii, dar progresele medicinei moderne fac ca o astfel de boală să nu mai fie un blestem inevitabil.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cinteza de aur – micuța comoară americană cu pene de catifea neagră și aurie
Când America a plănuit să detoneze o bombă nucleară pe Lună ca să sperie Uniunea Sovietică
Recomandare de carte -„Doamna Nobel” de Lisa Stromme
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
