Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -4°C | Anul XI Nr. 545

Știri

PSD Călărași| Programul Național de Dezvoltare Locală 2 – PNDL 2 – jud. Călărași

Published

on

Organizația județeană a PSD Călăraşi informează că suma totală a finanțării obiectivelor și proiectelor aprobate prin Programul Național de Dezvoltare Locală 2 – PNDL 2, în județul Călăraşi se ridică la 765.927.917,79 lei.

Sute de mii de locuitori ai județului nostru vor beneficia de condiții mai bune de educație și de viață cotidiană, odată cu finalizarea lucrărilor, urmare a faptului că banii alocați vizează cu prioritate rezolvarea nevoile comunităților privind construcția-modernizarea de creșe și școli, alimentarea cu apă, rețeaua de canalizare, construcția,amenajarea ori modernizarea drumurilor.

Practic, în județul Călăraşi suma disponibilă pentru contruirea ori modernizarea creșelor și școlilor, este de 53,5 milioane lei.

Pentru extinderea rețelelor de canalizare s-au alocat 166, 2 milioane de lei, iar pentru introducerea apei curente 69,1 milioane lei.

 În ceea ce privește reabilitarea sau amenajarea drumurilor resursa financiară pentru următorii trei ani – până-n 2020 – este de 477,4 milioane lei.

Advertisement

Câteva exemple relevante pentru nevoile și așteptările comunităților din județul nostru care-și găsesc răspunsul prin PNDL 2 sunt:

Canalizare Budeşti (satele Aprozi, Buciumeni, Gruiu) – 29.668.503,33 lei

Înfiinţare reţea de canalizare şi staţie epurare în com. Dragoş Vodă – 12.429.333 lei

Modernizare, reabilitare DJ 403 DN 31 – Luica – DN4 – Şoldanu – Radovanu, Consiliul Judeţean Călăraşi – 58,24 milioane lei

Înfiinţare creşă în municipiul Călăraşi – 2.181.936,57 lei

Advertisement

Reabilitare şcoală gimnazială Nr. 1 sat Săruleşti Gară, com. Săruleşti – 4.169.637 lei

Înfiinţare reţea de apă uzată cu staţie de epurare şi reabilitare sistem de alimentare cu apă în com. Ulmeni – 13.963.995 lei

Modernizare drumuri locale în com. Vlad Ţepeş – 20.249.293 lei

Reabilitare, modernizare şcoală gimnazială Iancu Rosetti, com. Roseţi – 6.779.452 lei.

Asfaltare şi modernizare străzi, oraş Fundulea – 18.129.772 lei

Advertisement

Extindere reţea de alimentare cu apă în com Radovanu – 10.027.227 lei

Înfiinţarea reţelei de apă uzată cu staţie de epurare şi modernizare alimentare cu apă în com. Valea Argovei – 16.640.858 lei

Din acest moment revine primarilor fiecărei localități responsabilitatea de a întocmi ori completa documentația legală necesară fiecărui proiect, pentru ca banii să ajungă acolo unde este nevoie de ei.

Lista completă a obiectivelor și proiectelor PNDL 2, pentru localitate și județ este disponibilă aici: http://www.mdrap.ro/lucrari-publice/pndl/-8564

La nivel național, PNDL 2 înseamă un efort de 30  de miliarde lei, angajat până-n 2020.

Advertisement

Au fost depuse peste 13.000 de proiecte cu o valoare totală de peste 67 miliarde lei, mai mult decât dublu decât suma de 30 miliarde lei alocată prin lege pentru perioada 2017-2020. Au fost selectate științific, pe baza unor criterii obiective, peste 6.851 de proiecte cu valoare totală de 29,9 miliarde lei. Proiectele au fost depuse de autoritățile locale în funcție de necesitățile reale ale comunităților.

Astfel, la nivel național, a rezultat următoarea repartizare a fondurilor:

9 miliarde lei pentru rețele de alimentare cu apă și canalizare

16 miliarde lei pentru drumuri și poduri (județene, comunale sau orășenești)

4 miliarde lei pentru unități de învățământ (creșe, grădinițe, școli, colegii)

Advertisement

1 miliard lei pentru unități medicale.

Pentru prima dată  fondurile de dezvoltare sunt distribuite pe baza unei formule matematice echilibrate, nepartizane politic, care a luat în calcul, în primă etapă, alocarea fondurilor pe județe și apoi repartizarea  în interiorul județelor.

În formula alocării fondurilor pe județe sunt patru indicatori luați în calcul: numărul de localități din județ, populația județului, suprafața județului și impozitul pe venit încasat pe județ. Ca urmare , indiferent de culoarea politică a președinților de consilii județene sau de bazinul electoral, județele au primit bani după criterii obiective raportate la cei patru indicatori privind structura demografică și administrativă și capacitatea financiară a acestora.

Astfel, în PNDL II, raportul dintre județul care primește cei mai mulți bani și județul care primește cel mai puțin este de 2,4, realitate care demostrează asigurarea  unei finanțări echilibrate la nivelul întregii țări, în beneficiul tutoror cetățenilor.

                Ciprian Pandea,

Advertisement

Preşedinte Organizaţia Judeţeană PSD Călăraşi

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Acum, la Călărași! Expoziția de fotografie „Solitudine”, la Muzeul Municipal, semnată de Valentin Pană

Published

on

La Muzeul Municipal Călărași, vineri, 16 ianuarie 2026, de la ora 15:30, va avea loc vernisajul expoziției de fotografie „Solitudine”, un demers artistic care propune publicului o incursiune vizuală în tăcere, introspecție și peisaje marcate de absență.

Expoziția poartă semnătura fotografului Valentin Pană, aflat la cea de-a doua expoziție personală în municipiul Călărași, după „Răsfoind printre milisecunde”, prezentată în anul 2017. Originar din Călărași, artistul este absolvent al Facultății de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universitatea București și activează profesional ca asistent social, având totodată o experiență consistentă în traduceri din limba franceză și colaborări cu edituri bucureștene pentru ilustrație de carte, revistă și fotografie de publicitate.

Tema expoziției, „Solitudine”, este rezultatul unor preocupări personale și reflecții acumulate în ultimii ani. Valentin Pană explică faptul că apropierea de acest subiect a venit firesc, din nevoia de a înțelege fenomenul singurătății atât din perspectivă teoretică, cât și existențială. Imaginile expuse sunt, în mare parte, peisaje de iarnă, dominate de o lumină difuză, fără umbre, în care soarele este absent sau abia perceptibil la răsărit ori apus, adesea filtrat de ceață.

Compozițiile sunt statice, cu o natură aflată într-o stare de repaus, iar prezența umană este sugerată discret, prin urme: o mănăstire sau o casă în depărtare, lumini aprinse pe malul unui lac, o fereastră de biserică. Paleta cromatică este una temperată, cu nuanțe pastelate și griuri colorate, care invită privitorul la contemplare și liniște.

Advertisement

Expoziția „Solitudine” va putea fi vizitată până la data de 15 februarie 2026, de luni până sâmbătă, în intervalul orar 09:00–17:00, la Muzeul Municipal Călărași.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Carburanții, din nou pe val: scumpirile mici, dar dese, care golesc buzunarele și umplu bugetul

Published

on

În România, scumpirea carburanților a devenit o rutină, aproape un ritual al începutului de an. La un consum anual de 8 milioane de tone, chiar și un singur ban adăugat la prețul litrului se transformă într-o avalanșă de bani pentru companiile petroliere și pentru stat. Iar în ultimele săptămâni, această avalanșă pare să fi prins viteză.

Petrom, liderul pieței, a operat a treia majorare consecutivă, patru bani în plus la benzină și motorină. Un gest imediat replicat de ceilalți jucători, semn că piața funcționează după o logică simplă: dacă unul ridică prețul, ceilalți nu rămân în urmă. Rezultatul? România urcă vertiginos în topul european al carburanților scumpi.

Până la jumătatea lui ianuarie, am avut patru scumpiri și o singură ieftinire simbolică. Benzina s-a scumpit cu 46 de bani pe litru, motorina cu 44, iar reducerea de 4 bani a fost doar o pauză respiratorie. Cea mai dură lovitură a venit chiar pe 1 ianuarie, odată cu creșterea accizelor și a TVA-ului. Fiscalitatea a devenit principalul motor al prețurilor, nu piața liberă, nu petrolul, nu geopolitica.

Unde ne aflăm în Europa

În ciuda percepției publice, România nu este chiar în vârful clasamentului european, dar nici departe. Suntem pe locul 17 la prețul benzinei și tot pe 17 la motorină. Fără taxe, însă, situația se schimbă radical: România devine una dintre cele mai ieftine piețe din UE. Diferența o face statul, prin accize și TVA.

Advertisement

Ce urmează

Guvernul promite că nu va introduce taxe noi în 2026, dar promisiunea este condiționată de un „dacă” greu: dacă se mențin măsurile actuale și dacă se reduc cheltuielile. Analiștii CFA sunt mai puțin optimiști. În scenariul lor pesimist, TVA-ul ar putea urca la 23–24% în a doua parte a anului viitor. O astfel de decizie ar lovi direct în pompă, iar scumpirile de acum ar părea doar un preludiu.

O piață mare, un impact uriaș

Cu 555 de stații Petrom și un consum anual de 8 milioane de tone, fiecare ajustare de preț, oricât de mică, produce efecte masive. Iar în contextul european, unde prețurile variază de la 1,21 euro în Bulgaria la peste 2 euro în Olanda, România se află într-o zonă gri: nici cea mai scumpă, nici cea mai ieftină, dar cu o fiscalitate care apasă tot mai greu.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Lovitură de la Înalta Curte! Expertiză trimisă la CCR pentru a bloca reforma pensiilor magistraților

Published

on

Înalta Curte de Casație și Justiție, aflată sub conducerea Liei Savonea, a decis să transmită Curții Constituționale o expertiză contabilă independentă, realizată de un specialist autorizat, care subliniază impactul devastator al noii legi promovate de Guvernul Bolojan asupra pensiilor de serviciu ale magistraților.

Această expertiză detaliază cum modificările propuse ar duce la scăderi semnificative ale cuantumului pensiilor, ajungând chiar la reduceri de până la 51% în anumite cazuri, făcând ca aceste pensii să devină inferioare celor calculate pe baza contributivității pentru unii judecători și procurori cu vechime îndelungată.

Decizia a fost luată în cadrul unei ședințe a Secțiilor Unite, unde s-a analizat temeinic situația, subliniindu-se necesitatea protejării drepturilor dobândite ale magistraților împotriva unor schimbări ce ar crește vârsta de pensionare la 65 de ani și ar limita cuantumul la doar 70% din ultimul salariu brut. Prin această intervenție, Înalta Curte încearcă să demonstreze că reforma încalcă principii constituționale fundamentale, precum neretroactivitatea legii și protecția drepturilor câștigate prin ani de muncă în sistemul judiciar.

Experții consultați în cadrul documentului argumentează că astfel de tăieri ar afecta nu doar bunăstarea personală a magistraților pensionați, ci și independența justiției, descurajând profesioniștii tineri să intre în domeniu. Curtea Constituțională, care urma să pronunțe o decizie finală vineri, ar putea acum să amâne verdictul pentru a analiza în profunzime această expertiză, ceea ce ar întârzia implementarea reformei și ar menține intacte pensiile speciale pentru o perioadă nedeterminată.

Advertisement

Această mișcare strategică vine în contextul unor dezbateri aprinse în societate privind echitatea sistemului de pensii, unde magistrații susțin că beneficiile lor sunt justificate de riscurile și responsabilitățile profesiei, în timp ce criticii văd în ele un privilegiu nejustificat față de restul populației.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading