Știri
Proiect: Gaze naturale pentru comuna Borcea
Primarul Aniel Nedelcu Theodor Pațurcă din Borcea și-a început primăvara prin muncă. Obiectivele acestuia fiind clare și bine definite. Înfiinţarea rețelei de distribuţie de gaze naturale în comuna Borcea reprezintă, pentru primarul Aniel Pațurcă, o prioritate. Edilul susține că în urmă cu câteva luni s-a finalizat Documentaţia Tehnică pentru obţinerea Autorizaţiei de Construire (DTAC) şi avizele necesare pentru executarea lucrărilor de ‘Înfiinţarea a distribuţiei de gaze naturale în comună’. Valoarea estimată a lucrării se ridică la 12.035.202,26 lei (plus TVA).
https://youtu.be/DiEcBMlYbCk
Primarul Nedelcu Aniel Theodor Pațurcă: Pentru anul 2021, în primul rând, marea mea provocare este alimentarea comunei Borcea la rețeaua de gaze naturale și pe această cale vreau să fiu punctual și corect. La acest moment, comuna Borcea se află într-o fază foarte avansată a acestui proiect, și aici mă refer la faptul că, având în vedere că lucrăm la acest proiect de mai mult de doi ani, am reușit să trecem de faza de SF, ne-am aprobat documentația tehnico-economică. La momentul acesta, comuna Borcea are inclusiv proiectul cu cele 37 de avize reușite, și aici înseamnă certificat de urbanism, toată documentația depusă, care nu a fost puțină. Sperăm ca în cel mai scurt timp să primim și finanțarea pentru a ne apuca de execuția lucrărilor. Sper să fim susținuți deoarece legislația de licitație este una destul de greoaie în România.
Am avut anumite proiecte, până la această dată, prin care au fost mulți ofertanți, și aici mă refer la faptul că daca o să vină 8, 9, 10 sau 11 ofertanți o să se conteste între ei iar din asta se întârzie și lucrurile se mișcă destul de greu. Sperăm ca cel mai bun să câștige și să reușim să dăm drumul la partea de execuție. Eu sper pe acest mandat să aducem gaze în comuna Borcea, asta nu înseamnă decât o creștere economică pentru comunitate, atragerea de investitori, locuri de muncă și un nivel de trai mai ridicat al cetățenilor din comuna Borcea.
Totodată, avem un proiect depus pe Compania Națională de Investiții (CNI) și vreau să fiu foarte clar – acest proiect înseamnă modernizare cămin cultural în satul Pietroiu. Îl avem depus de aproape 3 ani, am avut o problemă la partea juridică. Nu am avut intabulat terenul de sub clădire și am încercat să remediem și această problemă. Practic, la această dată căminul din Pietroiu trebuia să primească și finanțare dar din cauza acestor probleme apărute a trebuit să o luăm de la zero. Eu mi-am făcut treaba, am făcut SF-ul, am încercat să obțin avize, numai că la depunerea documentației de către CNI, cei care au fost înaintea mea și au condus destinderea acestei comunități nu și-au făcut treaba, din punctul meu de vedere.
În anul 2007 sau 2008 nu a fost prins în inventar și partea de teren aferentă căminului cultural din Pietroiu. A trebuit s-o iau de la zero, a trebuit să dau din nou hotărâri de Consiliu, să merg din nou la OCPI, să facem tot ce înseamnă parte de intabulare. Vreau să asigur cetățenii din comuna Borcea că voi face tot ce depinde de mine.
Ce înseamnă modernizarea a căminului cultural din Pietroiu? Înseamnă parte de modernizare – anvelopare, acoperiș, pentru că acum a început să plouă pentru că acoperișul este într-o stare de degradare, și inclusiv compartimentare. Vreau să facem cu o bucătărie frumoasă, cu săli de mese, de nunți, exact cum erau odată, și să reușim să desfășurăm activități culturale și evenimente.
Călărași PRESS: În urmă cu doi ani, în perioada campaniei electorale, ați promis modernizarea iluminatului public cu aproximativ 5000 de lămpi moderne pe sistem LED.
Primarul Nedelcu Aniel Theodor Pațurcă: Am încercat să fac un proiect mai amplu, și aici mă refer să implementăm undeva la 5000 de lămpi în comuna Borcea, din stâlp în stâlp, nu cum sunt acum, la doi stâlpi, inclusiv în cartierele mărginașe ale comunității noastre, și aici mă refer la satul nou în Pietroiu unde acolo nu au avut niciodată iluminat public, sau zona CAP, și nu a fost ușor. Cetățenii trebuie să știe, pentru un astfel de proiect nu se bate din palme, nu se face într-o zi, două. A necesitat timp. La acest moment, avem contractul semnat și urmează partea de execuție prin care eu sper ca până la sfârșitului anului să reușim. Vă dați seama ce ar însemna un consum redus pentru comunitate.
Un alt proiect pe care l-am avut de doi ani de zile depus, a fost proiectul de modernizare grădiniță cu program prelungit. În fost clădire de la grădinița din centru de la Borcea am depus studiul geotehnic, partea de rezistență de structură. Din păcate am întâmpinat și aici o problemă dar sunt tipul omului care sunt consecvent și tot timpul putem să îmbunătățim greșelile pe care le-am făcut. La fel, am avut aici un litigiu cu fostele asociații agricole – o parte era a primăriei, iar o parte era a fostului C.A.P. care s-a desființat în anii ’90. A trebuit să mergem și să facem dezmembrarea pe fiecare și o serie de documente. Cadastristul nostru de la primărie a găsit o soluție pentru a le face un întreg astfel încât să putem depune și acest proiect. Sperăm să primim și aici finanțare. Sper ca, cu putință, comuna Borcea să se mândrească cu o grădiniță cu program prelungit.
Vreau să continuăm un alt proiect – amenajarea de șanțuri de captarea apei pluviale în comuna Borcea. Avem o parte din comuna noastră, și aici mă refer la câteva străzi cu un grad de înclinare foarte mare, peste 7% pantă de înclinare, și necesită o urgență maximă pentru a face și șanțurile de captare a apei pluviale și intrările prin rigorile carosabile în curțile cetățenilor. Sper ca anul acesta să reușim să mai facem încă 20 de străzi cu acest proiect și să-l ducem la finalizare. Toate străzile care au fost asfaltate, în cel mai scurt timp cu putință, urmează a se face aceste șanțuri de captare a apei pluviale unde se inundă gospodăriile la ploile torențiale.
Un amplu proiect al meu pe care încerc să-l duc la îndeplinire, și aici mă refer la modernizarea infrastructurii din comuna Borcea, este și terminarea celor sub 10%, zic eu, a aleilor pietonale. Va fi un alt proiect pe care urmează să-l începem anul acesta.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
O pagină din ’89 scrisă de Aurel David arată cum Călărașiul se ridica puțin câte puțin, cu fiecare bloc și fiecare familie
În septembrie 1989, când România trăia ultimele luni ale regimului comunist, jurnalistul Aurel David publica în ziarul „Vremuri Noi” un material dedicat orașului Călărași. Sub titlul „Ce-i mai mândru pe la noi…”, articolul descria, în limbajul tipic al epocii socialiste, transformările urbane ale municipiului de pe malul Borcei. Dincolo de tonul oficial și formulele propagandistice impuse, se simte atașamentul sincer al autorului față de orașul care se ridica atunci, modern și ambițios, din mijlocul câmpiei.
Aurel David, cel care avea să fondeze mai târziu postul Radio Voces Campi Călărași, surprindea în acel text nu doar imaginea unui oraș aflat în plină dezvoltare, ci și mândria unei generații care credea în progresul propriului loc.
Sub zodia civilizației socialiste
Ce-i mai mândru pe la noi…
„Călărași, pământ de aur”.
Sub acest generic se organizează anual un concurs interjudețean de interpretare a muzicii populare românești, manifestare ajunsă, iată, la a patra ediție. Dar aici, la Călărași, nu numai pământul a fost înnobilat. În anii construcției socialiste, cu nestematele hărniciei oamenilor acestor locuri, în întreaga viață socială, economică, politică.
Din 1976, când fosta capitală a călărașilor slătinari a fost investită cu statutul de viitoare vatră de metal a patriei, din 1979, când pe stema municipiului a putut fi trecut deja emblematica însemn al localităților producătoare de oțel, orașul a crescut, s-a înălțat pe verticală. S-a conturat un alt puls de viață, un alt ritm al cetății de foc, dar nu numai pentru oamenii furnalelor de oțel, ci și pentru colectivele Combinatului de celuloză și hârtie, întreprinderii metalurgice, întreprinderii de confecții, pentru toți cei care au venit să-și pună mintea și mâinile la edificarea unei așezări moderne, civilizate, prospere.
Din 1975 încoace s-au construit aproximativ 15.000 de apartamente în blocuri. Case dureroase întinderile nesfârșite ale câmpiei, cu ele, case frumoase, cele 2, 3, 4 și 5 camere, unele dintre ele fiind dispuse în sistem duplex. Pe fundalul culorilor în care până și cărămida aparentă a fost postată, pentru a-i menține și chiar a-i punce de nea localității o încărcătură de lumină neostentativă, pentru a sugera lumina și înțelepciunea efortului cotidian, a rezultat o nouă și modernă arteră de circulație, începând din actuala stradă București va deveni, mâine, clădiri proprii. S-au construit zeci de mii de metri pătrați de spații comerciale și de prestări, care au fost gândite și proiectate unicat, cu siluete modeste strecurându-se între blocurile de pe strada principală de la un capăt la altul. Unele din ele mai există. Drept mărturie a ceea ce a fost Călărașul de ieri. Dar echipele de constructori își fac loc treptat, dându-le la o parte, ridicând case, magazine, alte obiective social culturale, precum spitalul cu peste o mie de paturi, sau clădirile liceelor siderurgice, de construcții, de matematică fizică, sau cele ale cinematografului „Orion”, policlinicii nr. 2, bazelor de agrement pentru tineret, stației C.F.R., autogării, hotelurilor „Călărași” și „Perla”. Ori a impunătorului Centru de creație și cultură socialistă ce se înalță deja în inima localității.
Acestea toate și multe altele aliniază municipiul de pe malul Borcei în rândul tuturor localităților patriei ce au cunoscut, în arcul de timp cuprins între Congresele IX și XIV ale partidului, structurile transformării inovatoare, propulsându-l spre traiectoria civilizației socialiste și comuniste.
Aurel David
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Administrație Locală
Județul alocă 500.000 de euro pentru deszăpezire, flota și stocurile sunt pregătite
Flota de deszăpezire a județului intră din nou în atenția publicului. Autoritățile anunță cifre mari, utilaje multe și un buget care ridică întrebări. Iarna 2025 începe cu 41 de utilaje pregătite să intre în acțiune din prima zi. Perioada de intervenție este 15 noiembrie, 1 martie. Echipele au program de permanență și pot acționa rapid în orice situație.
Stocurile sunt semnificative. Sunt pregătite 1600 de tone de materiale antiderapante. Cantitățile sunt împărțite în 800 de tone de nisip și 800 de tone de sare. Există un bazin de combustibil de cinci tone, complet alimentat. Aprovizionarea este asigurată prin contracte. Dacă situația o cere, societatea poate închiria utilaje suplimentare pentru a evita blocajele.
Intervențiile sunt organizate în trei puncte strategice. Punctele sunt în Călărași, Mănăstirea și Lehliu. Această structură reduce timpul de deplasare al utilajelor. Operatorii monitorizează traficul și starea drumurilor în timp real. Utilajele sunt urmărite prin GPS pentru a eficientiza intervențiile.
Costurile sunt ridicate. Județul alocă 2,36 milioane de lei pentru programul de deszăpezire. Media lunară depășește 670.000 de lei. Noiembrie și martie sunt mai ieftine, dar decembrie, ianuarie și februarie rămân perioadele cu cele mai multe intervenții.
În județul Călărași, societatea Drumuri și Poduri are în gestiune aproximativ 650 km de drumuri asfaltate.
Autoritățile spun că județul este pregătit. Utilajele sunt în teren, stocurile sunt asigurate, iar echipele au un plan de intervenție pentru toate scenariile din iarnă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Școala Gimnazială Carol I din Călărași a celebrat Ziua Școlii printr-un eveniment care a reunit elevi, profesori, părinți și invitați în sala Barbu Știrbei. Participanții au marcat peste 140 de ani de activitate ai unei instituții care rămâne un punct important în educația locală. Atmosfera a fost una caldă. Programul a inclus momente artistice, prezentări despre istoria școlii și mesaje din partea celor care au trecut prin aceste clase.
Directorul Otilia Mărgărit a susținut un discurs în fața comunității școlare. Mesajul ei a evidențiat legătura personală cu instituția și rolul pe care școala îl are în formarea elevilor.
Dragi colegi, profesori, părinți, elevi și invitați,
Astăzi, vă vorbesc nu doar în calitate de director al Școlii Gimnaziale Carol I din Călărași, ci și ca fost elev al acestei școli. Este o emoție aparte să mă aflu în fața dumneavoastră.
Școala noastră are o istorie impresionantă, peste 140 de ani de muncă și oameni dedicați care au modelat generații întregi. Clădirea și clasele s-au schimbat, însă spiritul școlii a rămas același, dorința de a forma oameni educați și responsabili.
Când pășeam ca elev pe holurile școlii, nu mi-aș fi imaginat că într-o zi voi avea onoarea să o conduc. Privind în urmă, realizez că o parte din ceea ce sunt astăzi se datorează valorilor pe care această școală le-a cultivat.
Pentru mine, a fi director aici este o misiune de suflet. Vreau să continui povestea instituției și să o adaptez la nevoile prezentului. Am contribuit la modernizarea școlii și la dezvoltarea proiectelor care susțin educația.
Astăzi, putem spune cu mândrie că școala noastră este un reper al comunității din Călărași. Viitorul ne obligă să păstrăm standardele și să continuăm dezvoltarea.
Cea mai mare resursă a acestei școli rămâne omul, profesorul care inspiră, elevul care visează și părintele care sprijină.
Le mulțumesc tuturor celor care fac parte din această comunitate. La mulți ani, Școala Gimnazială Carol I, școala unde clădim abilități de viață.
Discursul a fost urmat de momente artistice pregătite de elevi. Au fost prezentate fotografii și materiale video care au ilustrat transformarea școlii. Foști absolvenți au transmis mesaje de susținere. Profesorii au primit aprecieri pentru activitatea lor.
Evenimentul a evidențiat importanța școlii în formarea elevilor. Conducerea a transmis că investițiile și proiectele vor continua. Obiectivul este îmbunătățirea condițiilor de învățare și sprijinirea fiecărui elev.
Comunitatea Școlii Gimnaziale Carol I rămâne unită prin valori și implicare. Instituția își continuă parcursul și rămâne un punct solid în educația din județ.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
O pagină din ’89 scrisă de Aurel David arată cum Călărașiul se ridica puțin câte puțin, cu fiecare bloc și fiecare familie
Sala de cinema se redeschide la Oltenița, ce poți vedea în următoarele trei zile
Cum te poți relaxa cu 20 de lei în Călărași
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
