Știri
Proiect: Gaze naturale pentru comuna Borcea
Primarul Aniel Nedelcu Theodor Pațurcă din Borcea și-a început primăvara prin muncă. Obiectivele acestuia fiind clare și bine definite. Înfiinţarea rețelei de distribuţie de gaze naturale în comuna Borcea reprezintă, pentru primarul Aniel Pațurcă, o prioritate. Edilul susține că în urmă cu câteva luni s-a finalizat Documentaţia Tehnică pentru obţinerea Autorizaţiei de Construire (DTAC) şi avizele necesare pentru executarea lucrărilor de ‘Înfiinţarea a distribuţiei de gaze naturale în comună’. Valoarea estimată a lucrării se ridică la 12.035.202,26 lei (plus TVA).
https://youtu.be/DiEcBMlYbCk
Primarul Nedelcu Aniel Theodor Pațurcă: Pentru anul 2021, în primul rând, marea mea provocare este alimentarea comunei Borcea la rețeaua de gaze naturale și pe această cale vreau să fiu punctual și corect. La acest moment, comuna Borcea se află într-o fază foarte avansată a acestui proiect, și aici mă refer la faptul că, având în vedere că lucrăm la acest proiect de mai mult de doi ani, am reușit să trecem de faza de SF, ne-am aprobat documentația tehnico-economică. La momentul acesta, comuna Borcea are inclusiv proiectul cu cele 37 de avize reușite, și aici înseamnă certificat de urbanism, toată documentația depusă, care nu a fost puțină. Sperăm ca în cel mai scurt timp să primim și finanțarea pentru a ne apuca de execuția lucrărilor. Sper să fim susținuți deoarece legislația de licitație este una destul de greoaie în România.
Am avut anumite proiecte, până la această dată, prin care au fost mulți ofertanți, și aici mă refer la faptul că daca o să vină 8, 9, 10 sau 11 ofertanți o să se conteste între ei iar din asta se întârzie și lucrurile se mișcă destul de greu. Sperăm ca cel mai bun să câștige și să reușim să dăm drumul la partea de execuție. Eu sper pe acest mandat să aducem gaze în comuna Borcea, asta nu înseamnă decât o creștere economică pentru comunitate, atragerea de investitori, locuri de muncă și un nivel de trai mai ridicat al cetățenilor din comuna Borcea.
Totodată, avem un proiect depus pe Compania Națională de Investiții (CNI) și vreau să fiu foarte clar – acest proiect înseamnă modernizare cămin cultural în satul Pietroiu. Îl avem depus de aproape 3 ani, am avut o problemă la partea juridică. Nu am avut intabulat terenul de sub clădire și am încercat să remediem și această problemă. Practic, la această dată căminul din Pietroiu trebuia să primească și finanțare dar din cauza acestor probleme apărute a trebuit să o luăm de la zero. Eu mi-am făcut treaba, am făcut SF-ul, am încercat să obțin avize, numai că la depunerea documentației de către CNI, cei care au fost înaintea mea și au condus destinderea acestei comunități nu și-au făcut treaba, din punctul meu de vedere.
În anul 2007 sau 2008 nu a fost prins în inventar și partea de teren aferentă căminului cultural din Pietroiu. A trebuit s-o iau de la zero, a trebuit să dau din nou hotărâri de Consiliu, să merg din nou la OCPI, să facem tot ce înseamnă parte de intabulare. Vreau să asigur cetățenii din comuna Borcea că voi face tot ce depinde de mine.
Ce înseamnă modernizarea a căminului cultural din Pietroiu? Înseamnă parte de modernizare – anvelopare, acoperiș, pentru că acum a început să plouă pentru că acoperișul este într-o stare de degradare, și inclusiv compartimentare. Vreau să facem cu o bucătărie frumoasă, cu săli de mese, de nunți, exact cum erau odată, și să reușim să desfășurăm activități culturale și evenimente.
Călărași PRESS: În urmă cu doi ani, în perioada campaniei electorale, ați promis modernizarea iluminatului public cu aproximativ 5000 de lămpi moderne pe sistem LED.
Primarul Nedelcu Aniel Theodor Pațurcă: Am încercat să fac un proiect mai amplu, și aici mă refer să implementăm undeva la 5000 de lămpi în comuna Borcea, din stâlp în stâlp, nu cum sunt acum, la doi stâlpi, inclusiv în cartierele mărginașe ale comunității noastre, și aici mă refer la satul nou în Pietroiu unde acolo nu au avut niciodată iluminat public, sau zona CAP, și nu a fost ușor. Cetățenii trebuie să știe, pentru un astfel de proiect nu se bate din palme, nu se face într-o zi, două. A necesitat timp. La acest moment, avem contractul semnat și urmează partea de execuție prin care eu sper ca până la sfârșitului anului să reușim. Vă dați seama ce ar însemna un consum redus pentru comunitate.
Un alt proiect pe care l-am avut de doi ani de zile depus, a fost proiectul de modernizare grădiniță cu program prelungit. În fost clădire de la grădinița din centru de la Borcea am depus studiul geotehnic, partea de rezistență de structură. Din păcate am întâmpinat și aici o problemă dar sunt tipul omului care sunt consecvent și tot timpul putem să îmbunătățim greșelile pe care le-am făcut. La fel, am avut aici un litigiu cu fostele asociații agricole – o parte era a primăriei, iar o parte era a fostului C.A.P. care s-a desființat în anii ’90. A trebuit să mergem și să facem dezmembrarea pe fiecare și o serie de documente. Cadastristul nostru de la primărie a găsit o soluție pentru a le face un întreg astfel încât să putem depune și acest proiect. Sperăm să primim și aici finanțare. Sper ca, cu putință, comuna Borcea să se mândrească cu o grădiniță cu program prelungit.
Vreau să continuăm un alt proiect – amenajarea de șanțuri de captarea apei pluviale în comuna Borcea. Avem o parte din comuna noastră, și aici mă refer la câteva străzi cu un grad de înclinare foarte mare, peste 7% pantă de înclinare, și necesită o urgență maximă pentru a face și șanțurile de captare a apei pluviale și intrările prin rigorile carosabile în curțile cetățenilor. Sper ca anul acesta să reușim să mai facem încă 20 de străzi cu acest proiect și să-l ducem la finalizare. Toate străzile care au fost asfaltate, în cel mai scurt timp cu putință, urmează a se face aceste șanțuri de captare a apei pluviale unde se inundă gospodăriile la ploile torențiale.
Un amplu proiect al meu pe care încerc să-l duc la îndeplinire, și aici mă refer la modernizarea infrastructurii din comuna Borcea, este și terminarea celor sub 10%, zic eu, a aleilor pietonale. Va fi un alt proiect pe care urmează să-l începem anul acesta.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un remediu popular mai puțin cunoscut, dar uimitor de eficient împotriva tusei seci și iritante este siropul făcut din bere și zahăr ars. După o viroză sau o răceală puternică, tusea uscată poate rămâne săptămâni întregi și devine extrem de obositoare. Acest sirop tradițional o calmează rapid și ajută la eliminarea ei.
Ingrediente (pentru un borcan de ~300 ml):
- 500 ml bere (de preferat brună sau neagră, dar merge și blondă)
- 250 g zahăr (aproximativ o cană și jumătate)
- un borcan curat cu capac
Mod de preparare:
- Într-o cratiță cu fund gros punem zahărul la foc mic și îl topim până devine caramel de culoare brun-aurie (avem grijă să nu-l ardem prea tare, ca să nu capete gust amar).
- Când zahărul este complet topit și spumegă, turnăm berea treptat (va face spumă puternică multă – e normal). Atenție să nu vă stropiți!
- Amestecăm continuu și lăsăm să fiarbă la foc mic circa 15–20 de minute, până când compoziția scade și capătă consistența unui sirop gros, asemănător mierii.
- Luăm de pe foc, lăsăm 5 minute să se mai răcească, apoi turnăm fierbinte în borcanul sterilizat.
- Înșurubăm capacul și păstrăm la cămară, în loc răcoros și întunecos.
Administrare:
- Adulți: câte 1 lingură de 3–4 ori pe zi
- Copii peste 7 ani: câte 1 linguriță de 3 ori pe zi
După 2–3 zile tusea seacă se transformă în una productivă și dispare mult mai repede. Gustul este plăcut dulce-amărui, iar efectul calmant asupra gâtului se simte aproape imediat.
Un leac vechi, simplu și la îndemâna oricui – încercat și confirmat de generații întregi!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Alertă de lepră la Cluj: primul caz confirmat după decenii – ce spun autoritățile despre riscuri
În plină iarnă a anului 2025, România se confruntă cu o știre șocantă: un caz de lepră – cunoscută și ca boala lui Hansen – a fost confirmat oficial, iar alte trei suspiciuni sunt în plină evaluare medicală. Anunțul a venit chiar pe 11 decembrie, de la Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a subliniat că situația este sub control strict, dar nu una de neglijat.
Totul a început pe 26 noiembrie, când două tinere de 21 și 25 de ani, originare din Indonezia, s-au prezentat la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj-Napoca prezentând leziuni cutanate suspecte. Acestea, alături de alte două femei tot din Asia, lucrau ca maseuze într-un salon SPA din oraș. Testele microbiologice au confirmat că boala este prezentă la una dintre ele, iar celelalte trei cazuri sunt acum investigate detaliat, pe baza simptomelor vizibile pe piele și a istoricului epidemiologic.
Este vorba despre cel mai recent episod dintr-o boală veche de mii de ani, care a dispărut practic din țară după anul 1981, ultimul caz înregistrat atunci. La nivel european, lepră rămâne extrem de rară, manifestându-se sporadic mai ales la persoane venite din zone endemice precum Asia, Africa sau America Latină. Transmiterea ei nu se face ușor – necesită contact prelungit și intim cu un pacient netratat, ceea ce face ca riscul pentru populație este minim, conform specialiștilor.
Autoritățile au reacționat prompt: salonul SPA a fost închis temporar, Inspecția Sanitară de Stat supraveghează îndeaproape situația, iar direcțiile de sănătate publică județene și centrul național coordonează toate măsurile necesare.
Pacientele primesc tratament antibiotic adaptat, care vindecă boala în majoritatea cazurilor dacă este depistată la timp, fără a lăsa sechele grave.
Această reapariție subliniază provocările globalizării: migrația și contactele internaționale pot aduce boli uitate înapoi în țări considerate sigure. Totuși, vestea vine cu un mesaj liniștitor – lepră nu este o epidemie iminentă, ci un incident izolat, gestionat cu profesionalism. România, care a închis ultimul leprozeriu de la Tichilești în 2011, arată că lecțiile istoriei sunt încă vii, dar progresele medicinei moderne fac ca o astfel de boală să nu mai fie un blestem inevitabil.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ședință extraordinară a Consiliului Local Călărași, convocată pentru rectificarea bugetului pe 2025
Accident rutier între Dichiseni și Satnoieni: mamă și copil de 7 ani, transportați la spital
Cinteza de aur – micuța comoară americană cu pene de catifea neagră și aurie
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
