Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 7°C | Anul XI Nr. 542

Știri

Programul Operațional Regional Sud – Muntenia 2021-2027 a primit avizul Guvernului

Published

on

Miercuri, 25 mai 2022, Programul Operațional Regional (POR) Sud – Muntenia 2021-2027, pregătit de către Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud Muntenia, a fost aprobat de Guvernul României și transmis Comisiei Europene.
În premieră, negocierile pentru POR 2021-2027 au fost purtate direct între ADR Sud Muntenia, în calitate de Autoritate de Management pentru POR Sud – Muntenia 2021-2027 și Comisia Europeană. Ce înseamnă acest lucru? Mai puțină birocrație și perioade mai scurte de așteptare. De asemenea, ghidurile de finanțare sunt realizate în funcție de nevoile regiunii de dezvoltare Sud – Muntenia.
„Descentralizarea Programul Operațional Regional a început odată cu desemnarea Agențiilor pentru dezvoltare regională drept Autorități de management pentru POR 2021-2027. Pentru beneficiari, efectul va fi reducerea birocrației în ceea ce privește elaborarea ghidurilor de finanțare și ajustarea acestora la situația concretă a regiunii, precum și simplificarea proceselor de evaluare, selecție și contractare a viitoarelor proiecte ce vor solicita fonduri europene”, a declarat președintele Consiliului Județean Teleorman si în același timp președintele Consiliului pentru Dezvoltare Regională (CpDR) Sud Muntenia, Adrian-Ionuț Gâdea. CpDR Sud Muntenia, în calitate de for deliberativ al regiunii, a sprijinit Agenția în demersul de elaborare a noului program regional, pentru reducerea inegalităților și disparităților din interiorul regiunii și cu scopul de a prioritiza investițiile publice, precum și pentru a exploata potențialul regiunii.
Astfel, POR Sud-Muntenia 2021–2027, produs al colaborării tuturor actorilor relevanți din regiune, și-a stabilit drept obiectiv general stimularea creșterii economice inteligente, durabile și echilibrate în regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia. Se așteaptă ca acest lucru să ducă la o îmbunătățire a calității vieții comunităților locale, prin susținerea capacității de inovare și digitalizare a administrației locale și a economiei regionale, dezvoltarea durabilă a infrastructurii și serviciilor și valorificarea potențialului cultural și turistic al regiunii.
Plecând de la specificitățile regionale, de la lecțiile învățate în derularea programelor anterioare (POR 2007-2013 și POR 2014-2020) și de la documentele regionale de programare, fondurile europene atribuite pentru dezvoltarea regională durabilă în perioada 2021-2027 vor finanța investiții în infrastructură, servicii și echipamente necesare relevante, precum și achiziționarea, testarea și pilotarea de soluții și aplicații, inclusiv asigurarea securității cibernetice și interoperabilității acestora în vederea valorificării avantajelor digitalizării prin dezvoltarea de servicii pentru siguranța și în beneficiul cetățenilor, al mediului de afaceri și de cercetare și al autorităților și instituțiilor publice locale/centrale.
„Programul a fost elaborat ținându-se cont de observațiile și comentariile primite în perioada parcursă de la începutul procesului de programare, integrând de asemenea recomandările primite din partea Comisiei Europene după evaluarea versiunilor de lucru anterioare. Preconizăm că POR 2021-2027 Sud-Muntenia va fi aprobat de Comisia Europeană în vara acestui an, iar în scurt timp după aceea, vom fi pregătiți să lansăm primele scheme de finanțare din POR Sud – Muntenia 2021-2027 și vom avea primele contracte semnate. ADR Sud Muntenia va gestiona peste 1,3 miliarde de euro prin POR Sud – Muntenia 2021-2027 pentru cetățenii din cele șapte județe componente ale regiunii”, a precizat Liviu Gabriel Mușat, directorul general al ADR Sud Muntenia.
Până la lansarea POR 2021-2027, ADR Sud Muntenia va continua pregătirea draft-urilor ghidurilor de finanțare și consultările publice pe teme de interes pentru potențialii beneficiari. De asemenea, acțiunile de informare și publicitate a noului program vor fi intensificate, realizate pe categorii de publicuri – țintă, pentru un impact sporit al mesajului transmis. Pentru realizarea dezideratelor unei comunicări eficiente vor fi folosite toate instrumentele de comunicare disponibile: site web, newsletter, social media, evenimente, caravane, expoziții, Serviciul Helpdesk, activități destinate jurnaliștilor, campanii mass-media, publicații și rețeaua comunicatorilor Regio Sud – Muntenia.
Versiunea Programului Operațional Regional 2021-2027 al Regiunii Sud-Muntenia aprobată de Guvernul României și transmisă Comisiei Europene poate fi consultată pe site-ul Agenției, în secțiunea Despre noi > Activitatea ADR Sud – Muntenia > Dezvoltare regională > 2021-2027 > POR Sud ‐ Muntenia 2021‐2027, link: https://www.adrmuntenia.ro/index.php/download_file/article/782/POR-Sud-Muntenia-v4-SFC-23-05-2022.pdf.

Președinte
Consiliul pentru Dezvoltare Regională
Sud Muntenia,

Adrian Ionuț GÂDEA Director general
Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia,

Liviu Gabriel MUȘAT

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Laptele cu usturoi: Remediu tradițional cu beneficii potențiale pentru sănătate

Published

on

Laptele cu usturoi este un remediu naturist tradițional, foarte apreciat în medicina ayurvedică și populară, folosit de secole pentru susținerea sănătății. Combină proprietățile antibacteriene și antiinflamatoare ale usturoiului cu nutrienții din lapte, oferind un sprijin natural pentru diverse afecțiuni. Deși multe beneficii sunt susținute de tradiție și studii preliminare pe usturoi, nu înlocuiește tratamentele medicale – consultă întotdeauna un medic înainte de utilizare.

Iată principalele beneficii raportate:

  • Elimină paraziții intestinali – Usturoiul are proprietăți antiparazitare tradiționale, eficient împotriva unor viermi intestinali.
  • Combate insomnia – Consumată caldă, băutura ajută la relaxare și inducerea somnului, datorită efectului calmant.
  • Ameliorează tusea uscată – Mai eficientă dacă laptele este încălzit și adăugată o linguriță de miere; acționează ca expectorant natural.
  • Susține în caz de astm – Poate reduce simptomele respiratorii, datorită compușilor antiinflamatori din usturoi.
  • Îmbunătățește starea în tuberculoză – Tradițional folosit pentru afecțiuni pulmonare, dar fără dovezi științifice solide pentru vindecare.
  • Menține sănătatea tractului digestiv – Stimulează digestia, reduce balonarea și susține flora intestinală.
  • Ajută în pneumonie – Proprietăți antibacteriene pot oferi sprijin, dar nu tratează boala.
  • Reduce durerile articulare din artrită – Efect antiinflamator poate ameliora inflamația și durerea.
  • Scade colesterolul – Usturoiul contribuie semnificativ la reducerea LDL-ului (“colesterolul rău”), susținut de unele studii.
  • Susține sănătatea cardiacă – Poate îmbunătăți circulația și reduce riscurile cardiovasculare.

Cum prepari acest remediu:

Ai nevoie de un cățel de usturoi românesc (preferabil, pentru proprietăți mai intense) și 500 ml lapte proaspăt de vacă sau de capră. Curăță și zdrobește usturoiul, apoi amestecă-l în lapte. Consumă amestecul pe parcursul unei zile întregi, până când simptomele se ameliorează. Pentru un efect mai bun, poți încălzi laptele ușor (fără a-l fierbe intens, pentru a păstra compușii activi).

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Primării cu zero proiecte: cine a ratat banii europeni în Sud-Muntenia și de ce. ADR Sud-Muntenia: „Nu putem depune proiecte în locul autorităților locale”

Published

on

În timp ce unele județe și localități au depus zeci de proiecte și au atras sute de milioane de lei din fonduri europene, alte primării lipsesc complet din clasamente. Subiectul a fost atins direct în cadrul conferinței de presă organizate marți, 16 decembrie, de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia și scoate la iveală o realitate incomodă: nu toată lumea a intrat în cursa pentru finanțări europene.

Listele vorbesc: cine nu apare, nu a cerut

Reprezentanții ADR Sud-Muntenia au confirmat că există unități administrativ-teritoriale care nu figurează cu niciun proiect depus, nici pe componentele mari de infrastructură, nici pe digitalizare, nici pe dezvoltare urbană sau rurală.

În timp ce județe precum Ialomița conduc detașat la număr și valoare de proiecte, alte localități – atât orașe, cât și comune – nu apar deloc în evidențe. Practic, pentru aceste administrații, bilanțul este simplu: zero proiecte, zero bani europeni.

ADR: „Nu putem depune proiecte în locul lor”

Mesajul transmis de conducerea agenției a fost ferm și fără echivoc. ADR Sud-Muntenia a organizat întâlniri, sesiuni de informare, a oferit clarificări și sprijin tehnic, însă decizia de a accesa fonduri aparține exclusiv autorităților locale.

Advertisement

Cu alte cuvinte, lipsa proiectelor nu poate fi pusă pe seama lipsei de informații, ci mai degrabă pe:

  • incapacitate administrativă,
  • lipsă de personal specializat,
  • dezinteres sau amânări repetate.

Diferențe uriașe între localități vecine

Situația devine și mai evidentă atunci când sunt comparate localități apropiate geografic, dar aflate la ani-lumină distanță ca dezvoltare. În timp ce unele comune au depus 4–5 proiecte și au atras zeci de milioane de lei, altele nu au depus nimic, deși au avut acces la aceleași ghiduri de finanțare și aceleași oportunități.

Oficialii ADR au subliniat că mărimea localității nu este un obstacol, dovadă fiind comunele care au reușit să se claseze peste orașe întregi la capitolul fonduri atrase.

Ce pierd localitățile care au stat pe margine

Lipsa proiectelor europene nu este doar o statistică. Se traduce direct în:

  • drumuri nemodernizate,
  • școli și clădiri publice nereabilitate,
  • servicii publice rămase în urmă,
  • oportunități economice ratate.

În timp ce alte comunități se dezvoltă cu bani europeni, localitățile inactive rămân blocate în promisiuni și bugete locale insuficiente.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Agricultură și Industrie

10.000 de fermieri au făcut prăpăd la Bruxelles. Aproximativ 1.000 de utilaje agricole au împânzit centrul capitalei

Published

on

Joi, 18 decembrie a.c., capitala belgiană a fost scena unor proteste puternice, când mii de fermieri din întreaga Uniune Europeană au ieșit în stradă cu sute de tractoare pentru a-și exprima furia față de politicile agricole ale UE și, în mod special, față de controversatul acord de liber-schimb dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay). Demonstrațiile au coincis cu summitul liderilor țărilor membre UE, reunite la Bruxelles pentru discuții asupra agendei comerciale și agricole.

De la primele ore ale după-amiezii, aproximativ 10.000 de fermieri au blocat principalele artere ale orașului, aducând trafic aproape la paralizie și forțând autoritățile să închidă tuneluri și rute importante în zona instituțiilor europene. Numeroase utilaje agricole au fost parcate în jurul clădirilor Parlamentului European, iar protestatarii au folosit tractoare pentru a monta baricade improvizate.

Pe alocuri, furia protestatarilor s-a transformat în violență: fermierii au aruncat cu cartofi, ouă, și alte obiecte spre forțele de ordine, iar unele grupuri au detonat artificii și au dat foc la garduri de protecție. Autoritățile au desemnat puncte de acces și au cerut calmul protestatarilor, însă, pe măsură ce tensiunile au crescut, forțele de ordine au intervenit mai ferm.

Pentru a controla mulțimea, poliția belgiană a făcut uz de tunuri cu apă și gaze lacrimogene în apropierea Parlamentului European și în alte puncte fierbinți ale manifestației. După ce unii protestatari au început să forțeze cordoanele poliției și să avanseze cu tractoarele, forțele de ordine au intervenit pentru a restabili ordinea și pentru a proteja clădirile instituțiilor UE.

Advertisement

Sursa oficială a poliției menționează că inițial protestului i s-a aprobat participarea a până la 50 de tractoare, dar până după-amiaza zilei numărul acestora a crescut la aproximativ 500–1.000, majoritatea purtând însemne autohtone belgiene și europene. Estimările sugerează că între 7.000 și 10.000 de persoane au participat la acțiune.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading