Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 1°C | Anul XI Nr. 545

Știri

Programul Operațional Regional Sud – Muntenia 2021-2027 a primit avizul Guvernului

Published

on

Miercuri, 25 mai 2022, Programul Operațional Regional (POR) Sud – Muntenia 2021-2027, pregătit de către Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud Muntenia, a fost aprobat de Guvernul României și transmis Comisiei Europene.
În premieră, negocierile pentru POR 2021-2027 au fost purtate direct între ADR Sud Muntenia, în calitate de Autoritate de Management pentru POR Sud – Muntenia 2021-2027 și Comisia Europeană. Ce înseamnă acest lucru? Mai puțină birocrație și perioade mai scurte de așteptare. De asemenea, ghidurile de finanțare sunt realizate în funcție de nevoile regiunii de dezvoltare Sud – Muntenia.
„Descentralizarea Programul Operațional Regional a început odată cu desemnarea Agențiilor pentru dezvoltare regională drept Autorități de management pentru POR 2021-2027. Pentru beneficiari, efectul va fi reducerea birocrației în ceea ce privește elaborarea ghidurilor de finanțare și ajustarea acestora la situația concretă a regiunii, precum și simplificarea proceselor de evaluare, selecție și contractare a viitoarelor proiecte ce vor solicita fonduri europene”, a declarat președintele Consiliului Județean Teleorman si în același timp președintele Consiliului pentru Dezvoltare Regională (CpDR) Sud Muntenia, Adrian-Ionuț Gâdea. CpDR Sud Muntenia, în calitate de for deliberativ al regiunii, a sprijinit Agenția în demersul de elaborare a noului program regional, pentru reducerea inegalităților și disparităților din interiorul regiunii și cu scopul de a prioritiza investițiile publice, precum și pentru a exploata potențialul regiunii.
Astfel, POR Sud-Muntenia 2021–2027, produs al colaborării tuturor actorilor relevanți din regiune, și-a stabilit drept obiectiv general stimularea creșterii economice inteligente, durabile și echilibrate în regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia. Se așteaptă ca acest lucru să ducă la o îmbunătățire a calității vieții comunităților locale, prin susținerea capacității de inovare și digitalizare a administrației locale și a economiei regionale, dezvoltarea durabilă a infrastructurii și serviciilor și valorificarea potențialului cultural și turistic al regiunii.
Plecând de la specificitățile regionale, de la lecțiile învățate în derularea programelor anterioare (POR 2007-2013 și POR 2014-2020) și de la documentele regionale de programare, fondurile europene atribuite pentru dezvoltarea regională durabilă în perioada 2021-2027 vor finanța investiții în infrastructură, servicii și echipamente necesare relevante, precum și achiziționarea, testarea și pilotarea de soluții și aplicații, inclusiv asigurarea securității cibernetice și interoperabilității acestora în vederea valorificării avantajelor digitalizării prin dezvoltarea de servicii pentru siguranța și în beneficiul cetățenilor, al mediului de afaceri și de cercetare și al autorităților și instituțiilor publice locale/centrale.
„Programul a fost elaborat ținându-se cont de observațiile și comentariile primite în perioada parcursă de la începutul procesului de programare, integrând de asemenea recomandările primite din partea Comisiei Europene după evaluarea versiunilor de lucru anterioare. Preconizăm că POR 2021-2027 Sud-Muntenia va fi aprobat de Comisia Europeană în vara acestui an, iar în scurt timp după aceea, vom fi pregătiți să lansăm primele scheme de finanțare din POR Sud – Muntenia 2021-2027 și vom avea primele contracte semnate. ADR Sud Muntenia va gestiona peste 1,3 miliarde de euro prin POR Sud – Muntenia 2021-2027 pentru cetățenii din cele șapte județe componente ale regiunii”, a precizat Liviu Gabriel Mușat, directorul general al ADR Sud Muntenia.
Până la lansarea POR 2021-2027, ADR Sud Muntenia va continua pregătirea draft-urilor ghidurilor de finanțare și consultările publice pe teme de interes pentru potențialii beneficiari. De asemenea, acțiunile de informare și publicitate a noului program vor fi intensificate, realizate pe categorii de publicuri – țintă, pentru un impact sporit al mesajului transmis. Pentru realizarea dezideratelor unei comunicări eficiente vor fi folosite toate instrumentele de comunicare disponibile: site web, newsletter, social media, evenimente, caravane, expoziții, Serviciul Helpdesk, activități destinate jurnaliștilor, campanii mass-media, publicații și rețeaua comunicatorilor Regio Sud – Muntenia.
Versiunea Programului Operațional Regional 2021-2027 al Regiunii Sud-Muntenia aprobată de Guvernul României și transmisă Comisiei Europene poate fi consultată pe site-ul Agenției, în secțiunea Despre noi > Activitatea ADR Sud – Muntenia > Dezvoltare regională > 2021-2027 > POR Sud ‐ Muntenia 2021‐2027, link: https://www.adrmuntenia.ro/index.php/download_file/article/782/POR-Sud-Muntenia-v4-SFC-23-05-2022.pdf.

Președinte
Consiliul pentru Dezvoltare Regională
Sud Muntenia,

Adrian Ionuț GÂDEA Director general
Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia,

Liviu Gabriel MUȘAT

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Lovitură de la Înalta Curte! Expertiză trimisă la CCR pentru a bloca reforma pensiilor magistraților

Published

on

Înalta Curte de Casație și Justiție, aflată sub conducerea Liei Savonea, a decis să transmită Curții Constituționale o expertiză contabilă independentă, realizată de un specialist autorizat, care subliniază impactul devastator al noii legi promovate de Guvernul Bolojan asupra pensiilor de serviciu ale magistraților.

Această expertiză detaliază cum modificările propuse ar duce la scăderi semnificative ale cuantumului pensiilor, ajungând chiar la reduceri de până la 51% în anumite cazuri, făcând ca aceste pensii să devină inferioare celor calculate pe baza contributivității pentru unii judecători și procurori cu vechime îndelungată.

Decizia a fost luată în cadrul unei ședințe a Secțiilor Unite, unde s-a analizat temeinic situația, subliniindu-se necesitatea protejării drepturilor dobândite ale magistraților împotriva unor schimbări ce ar crește vârsta de pensionare la 65 de ani și ar limita cuantumul la doar 70% din ultimul salariu brut. Prin această intervenție, Înalta Curte încearcă să demonstreze că reforma încalcă principii constituționale fundamentale, precum neretroactivitatea legii și protecția drepturilor câștigate prin ani de muncă în sistemul judiciar.

Experții consultați în cadrul documentului argumentează că astfel de tăieri ar afecta nu doar bunăstarea personală a magistraților pensionați, ci și independența justiției, descurajând profesioniștii tineri să intre în domeniu. Curtea Constituțională, care urma să pronunțe o decizie finală vineri, ar putea acum să amâne verdictul pentru a analiza în profunzime această expertiză, ceea ce ar întârzia implementarea reformei și ar menține intacte pensiile speciale pentru o perioadă nedeterminată.

Advertisement

Această mișcare strategică vine în contextul unor dezbateri aprinse în societate privind echitatea sistemului de pensii, unde magistrații susțin că beneficiile lor sunt justificate de riscurile și responsabilitățile profesiei, în timp ce criticii văd în ele un privilegiu nejustificat față de restul populației.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Drumuri „aranjate” din pix: Amenzi de peste 8 milioane de lei pentru firmele care au trucat licitațiile CNAIR

Published

on

Lovitură dură pe piața lucrărilor de drumuri! Trei companii care întrețin șoselele din sud-estul României au fost prinse că și-au împărțit contractele „la masa negocierilor”, nu în competiție reală. Consiliul Concurenței a aplicat amenzi usturătoare, în valoare totală de 8,29 milioane de lei, pentru trucarea licitațiilor organizate de CNAIR prin DRDP Constanța.

Cele trei firme sancționate sunt:

  • Oyl Company Holding AG SRL – amendă de aproape 6 milioane de lei

  • Autoprima Serv SRL – peste 2 milioane de lei

  • Saga Infrastructură SRL – aproximativ 357.000 de lei

Potrivit anchetei, companiile au pus la cale o înțelegere anticoncurențială prin care și-au împărțit lucrările de întreținere a drumurilor naționale și autostrăzilor din județele Constanța, Tulcea, Brăila, Călărași și Ialomița. Schema era simplă: firmele își coordonau ofertele astfel încât să câștige contractele cele care veneau cu prețurile cele mai mari, eliminând concurența reală.

Practic, licitațiile publice au fost transformate într-un joc cu rezultate știute dinainte, iar nota de plată urma să fie suportată din bani publici.

Advertisement

Toate cele trei companii au recunoscut faptele, motiv pentru care au primit reduceri ale amenzilor. În schimb, o a patra firmă, Asfalt Dobrogea SRL, a scăpat fără sancțiuni, anchetatorii neidentificând suficiente dovezi împotriva acesteia.

Consiliul Concurenței reamintește că astfel de înțelegeri sunt strict interzise de lege, iar împărțirea pieței sau trucarea licitațiilor reprezintă abateri grave. Deciziile sunt deja executorii, iar ANAF se ocupă de recuperarea sumelor, care vor ajunge direct la bugetul de stat.

Cu alte cuvinte, „drumurile aranjate” au ieșit la iveală, iar factura pentru înțelegeri de culise este una pe măsură.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Știri

Bitterul Suedez – Elixirul Vieții

Published

on

Bitterul suedez este o băutură medicinală cunoscută pentru menținerea sănătății și pentru refacerea organismului. A fost creat în urmă cu aproximativ 500 de ani de alchimistul Paracelsus, care a reușit să prepare acest elixir din peste 50 de plante. Deși rețeta originală nu s-a păstrat integral, iar unele plante au fost înlocuite, preparatul a rămas la fel de popular.

Datorită proprietăților sale, bitterul suedez este apreciat pentru susținerea imunității, pentru ameliorarea problemelor digestive, pentru echilibrarea stării psihice și, în special, pentru sprijinul oferit funcției hepatice. Multe dintre plantele folosite sunt recomandate tradițional și în afecțiuni cardiace, renale sau dermatologice.

Bitterul poate fi utilizat și extern: compresele cu bitter sunt folosite pentru grăbirea vindecării rănilor, calmarea durerilor de cap și ameliorarea disconfortului provocat de înțepăturile de insecte.

Rețeta de casă a bitterului suedez

Pentru prepararea acestui amestec natural se pot folosi următoarele plante:

Advertisement

Păpădie, sunătoare, coada‑calului, rostopască, valeriană, mesteacăn, roiniță, tuia, ginseng siberian, crețișoară, mărar, măghiran, lemn‑dulce, lumânărică, ienupăr, pufuliță, rozmarin, tătăneasă, cimbrișor, busuioc, pelin, brusture, scorțișoară, lichen de piatră, cătină, ganoderma, salcâm, urzică, ghimpe, lavandă, armurariu, crușin, iarbă‑mare.

Din fiecare plantă se cântăresc între 5 și 30 g. Amestecul se pune în 3 litri de alcool de 38–40%. Recipientul se păstrează la loc răcoros și umbros timp de 14 zile, agitându-se de două ori pe zi.

După macerare, lichidul se strecoară prin tifon și se depozitează în sticle închise la culoare. Preparatul se poate păstra timp îndelungat.

Consumul tradițional este de 2 lingurițe pe zi, dimineața și seara, sau diluat: 1 linguriță la o cană cu apă sau ceai. Nu se recomandă consumul nediluat.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading