Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că majorările recente ale taxelor și impozitelor locale au împins populația peste „limita de suportabilitate”, iar Guvernul trebuie să dea dovadă de maturitate și să revină asupra unor decizii considerate excesive.

Hunor a explicat că UDMR a cerut ca primarii să poată ajusta taxele în intervalul permis de lege, cu posibilitatea de a le reduce cu până la 50% înainte de aprobarea bugetelor locale. El a subliniat că cele mai afectate sunt taxele pentru autovehicule – în special după eliminarea facilităților pentru hibride – și impozitele pe clădiri, unde creșterile au depășit cu mult estimările inițiale.

Potrivit acestuia, presiunea economică asupra populației, amplificată de inflația ridicată și scăderea puterii de cumpărare, justifică o recalibrare a politicilor fiscale. Hunor a atras atenția că Guvernul nu poate ignora nemulțumirea oamenilor și a dat exemplu măsurile deja luate pentru locuitorii din Delta Dunării și Munții Apuseni.

El a criticat și eliminarea scutirilor de impozite pentru persoanele cu dizabilități, considerând că necesitatea reducerii deficitului bugetar a generat „decizii nechibzuite”. În unele cazuri, spune liderul UDMR, taxele au crescut chiar și de 100–250 %, din cauza eliminării mai multor facilități fiscale.

Hunor a afirmat că a discutat deja cu premierul Ilie Bolojan, pe care îl descrie drept „un dur”, iar acesta i-a cerut timp pentru analiză. Totuși, liderul UDMR avertizează că, fără ajustări, Guvernul riscă să piardă sprijinul public până în vară.

Într-un comunicat oficial, UDMR a transmis că furia oamenilor este justificată și a anunțat inițierea unor măsuri care să permită reducerea taxelor locale și reintroducerea facilităților fiscale, precum și acordarea unui sprijin suplimentar pensionarilor cu venituri mici.

Deputatul PSD de Călărași, Ion Samoilă, a participat marți, 3 februarie, la lucrările Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților, unde au avut loc dezbateri privind impactul Acordului de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Mercosur asupra agriculturii românești.

În cadrul ședinței, la care a fost prezent și ministrul Agriculturii, Florin Barbu, au fost analizate efectele pe care acest acord le-ar putea avea asupra fermierilor și producătorilor agricoli din România. Potrivit declarațiilor făcute publice de parlamentarul social-democrat, discuțiile s-au concentrat pe identificarea unor soluții care să prevină concurența neloială și presiunea asupra prețurilor produselor agricole autohtone.

Ion Samoilă a subliniat că România susține parteneriatele economice și acordurile comerciale internaționale, însă acestea nu trebuie să fie realizate în detrimentul agriculturii românești. Deputatul a precizat că sprijinul pentru astfel de acorduri trebuie condiționat de respectarea regulilor de concurență, a standardelor europene de calitate și siguranță alimentară, precum și de protejarea producătorilor locali.

„Nu suntem împotriva acordului de liber schimb UE–Mercosur, dar este esențial ca fermierii români să nu fie dezavantajați. Interesul național și siguranța alimentară trebuie să rămână priorități în orice negociere”, a transmis deputatul PSD.

Consiliul Superior al Magistraturii înaintează un pachet amplu de modificări legislative care urmăresc reducerea încărcării instanțelor și fluidizarea procedurilor judiciare. Propunerile vizează atât scoaterea unor categorii de cauze din competența judecătorilor, cât și redistribuirea unor sarcini către personalul auxiliar sau către asistenți, extinderea competențelor judecătorilor stagiari și accelerarea digitalizării în sistemul judiciar.

Printre schimbările esențiale se numără eliminarea din sala de judecată a unor proceduri considerate repetitive sau administrative. Dizolvarea și radierea firmelor, cererile necontencioase privind ONG‑urile, înlocuirea amenzii cu muncă în folosul comunității, precum și divorțul prin acord sunt propuse pentru a fi soluționate în afara instanțelor. De asemenea, se renunță la procedura actuală de încuviințare a executării silite pentru hotărârile judecătorești, iar o parte dintre atribuțiile privind tutela și curatela sunt transferate către autoritatea tutelară.

Reforma include și ajustări ale competenței teritoriale în diverse materii, lărgirea atribuțiilor judecătorilor stagiari și clarificarea rolului judecătorului de supraveghere a privării de libertate. În paralel, se propune actualizarea taxelor judiciare de timbru, în acord cu costurile reale ale procedurilor și cu evoluția economică.

Un capitol important îl reprezintă digitalizarea: implementarea unei baze de date comune pentru comunicarea soluțiilor, dezvoltarea programului REJUST pentru generarea automată a unor hotărâri simple, transmiterea electronică a cererilor de executare silită și acces extins la bazele de date ale instituțiilor publice. Toate acestea urmăresc reducerea timpilor de soluționare și eliminarea întârzierilor cauzate de proceduri administrative.

Propunerile sunt analizate în cadrul proiectului „EFICIENȚĂ”, iar până la finalul lunii februarie urmează consultări cu UNBR și alte profesii juridice pentru identificarea eventualelor dificultăți practice și ajustarea legislației secundare.