Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -6°C | Anul XI Nr. 545

Știri

Prognoza meteo ANM: Se vor înregistra temperaturi neobișnuite

Published

on

Meteorologii Administrației Naționale de Meteorologie prognozează temperaturi neobișnuite pentru luna decembrie a acestui an. Nu este exclus să vedem temperaturi mult mai ridicate decât cele normale în această perioadă. În decembrie se pot înregistra temperaturi neobişnuite, de 15 – 20 de grade Celsius, spun meteorologii. Se va întâmpla dacă în zona României pătrund mase de aer tropical ce produc creşteri spectaculoase ale temperaturilor.

Caracteristicile climatice ale lunii decembrie

Potrivit caracterizării climatice a lunii decembrie, întocmită de ANM, luna de început a iernii, decembrie, se caracterizează printr-o multitudine de fenomene meteorologice: ninsoare care asociată cu intensificări ale vântului determină producerea viscolului, fenomen ce se produce cel mai des în Câmpia Munteniei, în Dobrogea şi în estul Moldovei; ceaţă persistentă, mai ales în zonele de câmpie şi în depresiuni şi mai rar, lapoviţă şi ploaie.

O influenţă deosebită asupra României încep să aibă din această lună dorsala anticiclonului est-european, care se extinde deasupra sud-estului Europei şi, într-o oarecare măsură, ciclonii mediteraneeni.

Temperatura aerului marchează o scădere, în medie, cu 4 – 6 ºC, faţă de ultima lună de toamnă.

Advertisement

Valori pozitive sudul și vestul țării precum și în Dobrogea

Din datele înregistrate în perioada 1961-2021 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie se constată că în luna decembrie, valori pozitive ale temperaturii se înregistrează pe suprafețe extinse din sudul și vestul țării precum și din Dobrogea astfel: cele mai mari valori, de peste 2 ºC, sunt specifice litoralului și Depresiunii Oraviţa, iar cele cuprinse între 0 și 2 ºC caracterizează Dobrogea, cea mai mare parte a Câmpiei Române, Lunca Dunării şi dealurile și câmpiile din vestul țării.

Valori negative, cuprinse în intervalul -4 … 0 ºC, se regăsesc în Moldova, Transilvania, Maramureș și în Dealurile Subcarpatice. Temperatura medie scade la circa -6 … -4 ºC în cea mai mare parte a zonei montane și în depresiunile intramontane.

În zonele montane înalte, mediile de temperatură a aerului ating valori de -8 … -6 ºC, cu extindere mare în Carpații Orientali, dar și în cei Meridionali, iar la altitudinile cele mai mari, aceasta coboară sub -8 ºC.

Advecțiile de aer rece continental polar sau arctic determină ca adesea nopţile să fie deosebit de geroase. De altfel, temperaturile minime absolute ale acestei luni au coborât frecvent sub -20 ºC, de exemplu în anii: 2002, 1998, 1996, 1948, 1927,1902 etc. În topul anilor cu cele mai reci luni decembrie se află: 1962, 1963, 1977, 1991, 1998, 2001, 2002 etc.

Cele mai scăzute temperaturi
Temperatura minimă absolută a lunii decembrie, din România, este -34,5 ºC, înregistrată la Întorsura Buzăului, în data de 25 decembrie 1998.

Advertisement

La Bucureşti, minima absolută este de -26,4 ºC, înregistrată în 22 decembrie 1927, la Bucureşti-Filaret.

La staţiile meteorologice Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti Afumaţi, temperatura minimă absolută a acestei luni este -25,6 ºC, respectiv -21,5 ºC, ambele înregistrate în 26 decembrie 2002.

Inclusiv în luna decembrie, dar mai rar, se produc advecții de aer tropical în zona României, ce determină creșteri semnificative ale valorilor termice. În astfel de condiţii sinoptice se pot înregistra temperaturi maxime ridicate, neobişnuite pentru această lună, peste 15-20 ºC, aşa cum s-a întâmplat în anii 1989, 1985, 1960, 1957, 1903 etc. În topul anilor cu cele mai calde luni decembrie se regăsesc: 1979, 1982, 2015, 2019, 2020 etc.

Temperatura maximă absolută a lunii decembrie în România este 23,4 ºC şi a fost înregistrată la Câmpina, în data de 5 decembrie 1985.

La Bucureşti, maxima absolută este de 20,8 ºC, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, în data de 3 decembrie 1903. La Bucureşti-Băneasa şi BucureştiAfumaţi, temperatura maximă absolută a acestei luni este 18,4 ºC (9 decembrie 1960 şi 18 decembrie 1989), respectiv 18,8 ºC (9 decembrie 1960).

Advertisement

Regimul precipitaţiilor este caracterizat de cantități medii lunare mai ridicate în partea vestică a țării, ca urmare a advecțiilor de aer umed dinspre Marea Mediterană și mai scăzute, în medie cu 10 – 20 mm, în cea estică.

Din datele înregistrate în perioada 1961-2021 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie se constată că în luna decembrie, cele mai mici valori, sub 30 mm, caracterizează cea mai mare parte a Podișului Moldovei, Podișul Târnavelor, precum și Depresiunea Brașovului și parțial Delta Dunării. În estul și sudul Câmpiei Române, în sudul Moldovei, în Dobrogea și pe areale extinse din Podișul Transilvaniei precipitaţiile ating 30 – 40 mm, iar pe măsură ce înaintăm spre vest, cantitățile de precipitaţii cresc în medie la 40 – 50 mm în vestul și centrul Câmpiei Române și în Câmpia de Vest. Valori ale cantității de precipitaţii medie multianuală de peste 50 mm se regăsesc în Carpații Occidentali, nordul Carpaților Orientali și vestul Carpaților Meridionali unde, pe areale restrânse, acestea pot depăși chiar 75 mm.

Ce arată datele privind precipitațiile din decembrie

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din luna decembrie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 349,5 mm, la Stâna de Vale, în anul 2021.

La Bucureşti, maxima absolută lunară de precipitaţii este de 184,6 mm, înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1969 (tabelul 2). La staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a cantităţii lunare de precipitaţii din decembrie, s-a înregistrat tot în anul 1969 şi are valoarea de 179,2 mm şi respectiv, 171,2 mm. În topul anilor cu cele mai ploioase luni decembrie se află: 1969, 1981, 2010, 2014, 2021 etc., iar în topul anilor cu cele mai secetoase luni decembrie se regăsesc: 1972, 1975, 2013, 2015, 2016 etc.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, din decembrie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 137,6 mm, la Stâna de Vale, în data de 24 decembrie 1995.

Advertisement

La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de 58,6 mm, înregistrată în 3 decembrie 1911, la Bucureşti-Filaret. La stațiile meteorologice București-Afumați și București-Băneasa, maxima absolută a cantităţii lunare de precipitaţii căzută în 24 de ore, din decembrie, este 39,7 mm (4 decembrie 2010), respectiv 39,5 mm (7 decembrie 1990).

sursa: Știri de ultimă oră din business, economie și bani – Capital

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Lovitură la buzunar pentru români: impozitele pe case, terenuri și mașini explodează. Guvernul spune clar: „Nu mai aveam de ales”

Published

on

Românii se pregătesc pentru una dintre cele mai mari scumpiri fiscale din ultimii ani. Guvernul României anunță majorări masive ale impozitelor pe proprietate, care vor ajunge, în medie, la 70–80%, iar în unele cazuri pot fi chiar mai mari. Totul, spun oficialii, pentru bani și pentru a nu pierde fondurile europene.

De ce cresc taxele atât de mult

Explicația Guvernului este simplă: România colectează prea puțin din impozitele pe proprietate. În prezent, aceste taxe aduc doar 0,55% din PIB, de peste trei ori mai puțin decât media Uniunii Europene. Pe scurt, statul spune că:

  • multe impozite erau prea mici;
  • o parte importantă nici măcar nu era colectată;
  • sistemul favoriza inechități între contribuabili.

În plus, presiunea vine direct din Planul Național de Redresare și Reziliență și de la Comisia Europeană. Fără reformă, România risca să piardă sute de milioane de euro din cererile de plată PNRR.

Cât câștigă statul din buzunarul tău

Executivul estimează că noile impozite vor aduce 3,7 miliarde de lei în plus doar în 2026:

  • peste 1,4 miliarde lei din clădiri;
  • peste 1 miliard lei din terenuri;
  • aproape 1,2 miliarde lei din mașini.

Banii rămân la primării, care trebuie să se descurce cu mai puțini bani primiți de la bugetul de stat.

Ce se schimbă concret la case și terenuri

  • Valoarea impozabilă sare cu aproximativ 70%, până la aproape 2.700 lei/mp.
  • Dispar reducerile pentru vechimea clădirii: nu mai contează dacă locuiești într-o casă veche de 100 de ani sau într-un bloc ridicat în anii ’70.
  • Primăriile pot dubla impozitele, dacă vor, față de nivelul actual.

Pe scurt: acolo unde taxele erau minime, creșterea poate fi chiar peste media anunțată.

Mașinile, taxate după cât poluează

Impozitul auto nu mai e doar despre capacitatea motorului. Contează și norma de poluare:

Advertisement
  • mașinile vechi, poluante – taxe mai mari;
  • mașinile mai noi – creșteri mai mici;
  • hibridele nu mai sunt automat avantajate, iar electricele nu mai sunt scutite.
  • Principiul e clar: „poluatorul plătește”.

Probleme și haos la nivel local

Aplicarea noilor reguli a creat deja confuzii:

  • erori în deciziile de impunere;
  • blocaje și probleme pe ghișeul.ro;
  • primării nepregătite tehnic.

Guvernul promite că situația va fi corectată.

De când plătim mai mult

Noile taxe intră în vigoare de la 1 ianuarie 2026, iar din 2027 urmează pasul final: impozitarea la valoarea reală de piață a proprietăților.

Singura veste bună: dacă îți plătești taxele până pe 31 martie, primești în continuare reducerea de 10%.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Prefectura Călărași: utilitățile funcționează normal, traficul rutier se desfășoară în condiții de iarnă

Published

on

În plină iarnă, Prefectura Călărași vine cu vești bune: fără pene de curent, fără gaze tăiate și fără drumuri blocate. La ora 12:00, autoritățile au anunțat că județul rezistă bine în fața vremii reci.

Curent electric: zero avarii mari. Doar câțiva consumatori izolați, punctual, în zone din baltă.
Gaze: nicio problemă. Totul funcționează normal.

Drumurile? Se circulă!
Pe A2, utilajele au ieșit la atac:

  • București – Lehliu Gară: 15 utilaje, 190 tone de sare;
  • Lehliu Gară – Ialomița: 32 utilaje, cu intervenții consistente la Drajna și Fetești (peste 450 tone de sare și NaCl).

În județ:

  • Drumuri Naționale: 26 utilaje, 75 tone de sare;
  • Drumuri Județene: 41 utilaje, 1.400 tone de sare și nisip.

Concluzia zilei: se merge, se aprinde lumina, gazele curg, iar utilajele rămân în priză. Iarna a venit, dar Călărașiul nu s-a oprit.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

iPhone-uri „de lux” la AJOFM Călărași. Explicația șefei instituției după valul de revoltă: „Nu sunt bani de salarii, dar telefoanele sunt din fonduri europene”

Published

on

Achiziția a 9 telefoane iPhone 17 Pro, în valoare de aproape 49.000 de lei, de către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași a aprins spiritele în mediul online și a stârnit un val de reacții dure. Într-o perioadă în care se vorbește tot mai des despre austeritate, lipsă de fonduri și sacrificii, ideea că o instituție care se ocupă de șomeri își cumpără telefoane de ultimă generație a fost suficientă pentru a provoca indignare.

„Legal poate. Moral, fiecare judecă”, au comentat cetățenii, după ce documentele din platforma de achiziții publice au arătat că AJOFM Călărași a cumpărat 9 iPhone 17 Pro 256 GB, la un preț de peste 5.400 de lei bucata, bani publici.

Contactată de CălărașiPress, Doinița Nicolae, directoarea Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași, spune însă că lucrurile stau complet diferit față de situație expusă în spațiul public.

„Nu sunt telefoane pentru șefi și nu sunt din bugetul instituției”, susține aceasta.

Advertisement

Potrivit explicațiilor oferite, achiziția a fost făcută din fonduri europene, în cadrul unui proiect major – un Centru de Tineret, cu o valoare totală de aproximativ 2 milioane de euro, implementat la nivel național. AJOFM Călărași este beneficiar într-un proiect „în oglindă” cu alte județe din țară.

Mai mult, directoarea afirmă că nu beneficiază personal de niciun telefon și că nici măcar nu face parte din echipa de proiect.

„Eu folosesc un telefon vechi, primit cadou de Crăciun. În instituție nu avem bani nici de hârtie, suntem datori la gaze. Telefoanele astea nu au legătură cu bugetul nostru de funcționare”, a declarat șefa AJOFM.

Telefoanele sunt destinate angajaților implicați direct în implementarea proiectului, respectiv nouă persoane, dintre care șapte de la Oltenița, care lucrează zilnic cu sute de tineri: îi contactează, îi consiliază, îi înscriu în baze de date și merg pe teren.

Proiect pe 3 ani, mii de tineri vizați

Advertisement

Conform conducerii AJOFM, proiectul se întinde pe trei ani și vizează peste 1.800 – 2.000 de tineri, doar în zona Călărași–Ialomița. Activitatea presupune deplasări constante și comunicare permanentă, iar instituția nu are telefoane de serviciu în dotare.

„Fără aceste echipamente, proiectul nu poate funcționa. Sunt bani prevăzuți, aprobați și controlați la nivel european”, mai spune directoarea.

În încercarea de a calma spiritele, reprezentanții AJOFM anunță că vor publica toate detaliile proiectului și bugetului, pentru a elimina suspiciunile.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading