Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 14°C | Anul XI Nr. 528

Știri

Prognoza meteo ANM: Se vor înregistra temperaturi neobișnuite

Published

on

Meteorologii Administrației Naționale de Meteorologie prognozează temperaturi neobișnuite pentru luna decembrie a acestui an. Nu este exclus să vedem temperaturi mult mai ridicate decât cele normale în această perioadă. În decembrie se pot înregistra temperaturi neobişnuite, de 15 – 20 de grade Celsius, spun meteorologii. Se va întâmpla dacă în zona României pătrund mase de aer tropical ce produc creşteri spectaculoase ale temperaturilor.

Caracteristicile climatice ale lunii decembrie

Potrivit caracterizării climatice a lunii decembrie, întocmită de ANM, luna de început a iernii, decembrie, se caracterizează printr-o multitudine de fenomene meteorologice: ninsoare care asociată cu intensificări ale vântului determină producerea viscolului, fenomen ce se produce cel mai des în Câmpia Munteniei, în Dobrogea şi în estul Moldovei; ceaţă persistentă, mai ales în zonele de câmpie şi în depresiuni şi mai rar, lapoviţă şi ploaie.

O influenţă deosebită asupra României încep să aibă din această lună dorsala anticiclonului est-european, care se extinde deasupra sud-estului Europei şi, într-o oarecare măsură, ciclonii mediteraneeni.

Temperatura aerului marchează o scădere, în medie, cu 4 – 6 ºC, faţă de ultima lună de toamnă.

Advertisement

Valori pozitive sudul și vestul țării precum și în Dobrogea

Din datele înregistrate în perioada 1961-2021 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie se constată că în luna decembrie, valori pozitive ale temperaturii se înregistrează pe suprafețe extinse din sudul și vestul țării precum și din Dobrogea astfel: cele mai mari valori, de peste 2 ºC, sunt specifice litoralului și Depresiunii Oraviţa, iar cele cuprinse între 0 și 2 ºC caracterizează Dobrogea, cea mai mare parte a Câmpiei Române, Lunca Dunării şi dealurile și câmpiile din vestul țării.

Valori negative, cuprinse în intervalul -4 … 0 ºC, se regăsesc în Moldova, Transilvania, Maramureș și în Dealurile Subcarpatice. Temperatura medie scade la circa -6 … -4 ºC în cea mai mare parte a zonei montane și în depresiunile intramontane.

În zonele montane înalte, mediile de temperatură a aerului ating valori de -8 … -6 ºC, cu extindere mare în Carpații Orientali, dar și în cei Meridionali, iar la altitudinile cele mai mari, aceasta coboară sub -8 ºC.

Advecțiile de aer rece continental polar sau arctic determină ca adesea nopţile să fie deosebit de geroase. De altfel, temperaturile minime absolute ale acestei luni au coborât frecvent sub -20 ºC, de exemplu în anii: 2002, 1998, 1996, 1948, 1927,1902 etc. În topul anilor cu cele mai reci luni decembrie se află: 1962, 1963, 1977, 1991, 1998, 2001, 2002 etc.

Cele mai scăzute temperaturi
Temperatura minimă absolută a lunii decembrie, din România, este -34,5 ºC, înregistrată la Întorsura Buzăului, în data de 25 decembrie 1998.

Advertisement

La Bucureşti, minima absolută este de -26,4 ºC, înregistrată în 22 decembrie 1927, la Bucureşti-Filaret.

La staţiile meteorologice Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti Afumaţi, temperatura minimă absolută a acestei luni este -25,6 ºC, respectiv -21,5 ºC, ambele înregistrate în 26 decembrie 2002.

Inclusiv în luna decembrie, dar mai rar, se produc advecții de aer tropical în zona României, ce determină creșteri semnificative ale valorilor termice. În astfel de condiţii sinoptice se pot înregistra temperaturi maxime ridicate, neobişnuite pentru această lună, peste 15-20 ºC, aşa cum s-a întâmplat în anii 1989, 1985, 1960, 1957, 1903 etc. În topul anilor cu cele mai calde luni decembrie se regăsesc: 1979, 1982, 2015, 2019, 2020 etc.

Temperatura maximă absolută a lunii decembrie în România este 23,4 ºC şi a fost înregistrată la Câmpina, în data de 5 decembrie 1985.

La Bucureşti, maxima absolută este de 20,8 ºC, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, în data de 3 decembrie 1903. La Bucureşti-Băneasa şi BucureştiAfumaţi, temperatura maximă absolută a acestei luni este 18,4 ºC (9 decembrie 1960 şi 18 decembrie 1989), respectiv 18,8 ºC (9 decembrie 1960).

Advertisement

Regimul precipitaţiilor este caracterizat de cantități medii lunare mai ridicate în partea vestică a țării, ca urmare a advecțiilor de aer umed dinspre Marea Mediterană și mai scăzute, în medie cu 10 – 20 mm, în cea estică.

Din datele înregistrate în perioada 1961-2021 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie se constată că în luna decembrie, cele mai mici valori, sub 30 mm, caracterizează cea mai mare parte a Podișului Moldovei, Podișul Târnavelor, precum și Depresiunea Brașovului și parțial Delta Dunării. În estul și sudul Câmpiei Române, în sudul Moldovei, în Dobrogea și pe areale extinse din Podișul Transilvaniei precipitaţiile ating 30 – 40 mm, iar pe măsură ce înaintăm spre vest, cantitățile de precipitaţii cresc în medie la 40 – 50 mm în vestul și centrul Câmpiei Române și în Câmpia de Vest. Valori ale cantității de precipitaţii medie multianuală de peste 50 mm se regăsesc în Carpații Occidentali, nordul Carpaților Orientali și vestul Carpaților Meridionali unde, pe areale restrânse, acestea pot depăși chiar 75 mm.

Ce arată datele privind precipitațiile din decembrie

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din luna decembrie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 349,5 mm, la Stâna de Vale, în anul 2021.

La Bucureşti, maxima absolută lunară de precipitaţii este de 184,6 mm, înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1969 (tabelul 2). La staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a cantităţii lunare de precipitaţii din decembrie, s-a înregistrat tot în anul 1969 şi are valoarea de 179,2 mm şi respectiv, 171,2 mm. În topul anilor cu cele mai ploioase luni decembrie se află: 1969, 1981, 2010, 2014, 2021 etc., iar în topul anilor cu cele mai secetoase luni decembrie se regăsesc: 1972, 1975, 2013, 2015, 2016 etc.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, din decembrie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 137,6 mm, la Stâna de Vale, în data de 24 decembrie 1995.

Advertisement

La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de 58,6 mm, înregistrată în 3 decembrie 1911, la Bucureşti-Filaret. La stațiile meteorologice București-Afumați și București-Băneasa, maxima absolută a cantităţii lunare de precipitaţii căzută în 24 de ore, din decembrie, este 39,7 mm (4 decembrie 2010), respectiv 39,5 mm (7 decembrie 1990).

sursa: Știri de ultimă oră din business, economie și bani – Capital

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Rezultate rușinoase la concursul pentru șefia IPJ Călărași! Niciun candidat nu a trecut de nota 4

Published

on

Inspectoratul General al Poliției Române a publicat astăzi, 18 septembrie 2025, rezultatele concursului pentru ocuparea funcției de inspector-șef al IPJ Călărași.

Surpriză totală: ambii candidați au obținut note mai mult decât modeste, care pun sub semnul întrebării profesionalismul celor care s-au înscris într-o cursă atât de importantă.

🔹 Candidatul cu codul 25000003004 a obținut nota 3,85.
🔹 Candidatul cu codul 25000002956 a obținut nota 1,00.

Rezultatele sunt departe de nivelul așteptat pentru conducerea unei instituții care ar trebui să garanteze siguranța unui județ întreg. Conform procedurii, candidații nemulțumiți pot formula contestații în termen de 24 de ore, însă diferența față de pragul necesar pentru promovare este enormă.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Întâlnire de lucru la Budești pe tema începutului de an școlar și a problemelor administrative

Published

on

La Budești a avut loc o întâlnire de lucru între primarul Mihai Ilie și o echipă de reprezentanți ai instituțiilor județene, printre care s-au aflat subprefectul Valentin Deculescu, inspectorul școlar general Alina Tănase și inspectorul școlar Laura Munteanu.

Discuțiile au vizat debutul anului școlar, situațiile legate de reabilitarea școlii din localitate, dar și alte chestiuni administrative curente. Potrivit senatorului Ciprian Pandea, prezent la întâlnire, scopul a fost identificarea celor mai bune soluții pentru comunitate, prin colaborare între autoritățile locale și județene.

„Întotdeauna, cele mai bune soluții se găsesc în echipă”, a transmis senatorul Pandea în urma întâlnirii.

👉 Subiectele principale rămân infrastructura școlară, buna desfășurare a activităților educaționale și găsirea unor soluții eficiente pentru problemele administrative locale.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Călărași: Bărbat de 35 de ani intoxicat cu alcool metilic la Dragalina. Poliția și localnicii oferă versiuni diferite

Published

on

Un bărbat în vârstă de 35 de ani din comuna Dragalina a ajuns la spital după ce ar fi ingerat alcool metilic. Potrivit medicilor, starea sa este în prezent stabilă.

Inspectoratul de Poliție Județean Călărași a transmis că incidentul a fost preluat de oamenii legii.

Contactat de redacție pentru un punct de vedere, primarul comunei Dragalina, Gabriel Stanciu, a declarat că bărbatul „este sănătos și se află acasă” și a confirmat versiunea poliției. Edilul a precizat că victima nu mai mergea la muncă de mai bine de o săptămână, din cauza unor probleme medicale, și că incidentul a fost o greșeală legată de manipularea unei sticle cu soluție tehnică.

Întrebat dacă bărbatul lucrează la o firmă de asfaltare sau reabilitare drumuri, primarul a avut un răspuns rezervat: acesta ar activa la un parc fotovoltaic, la lucrările de amenajare a drumului aferent, însă edilul nu a putut preciza numele firmei.

Advertisement

Pe de altă parte, surse locale susțin o versiune diferită, conform căreia bărbatul ar fi fost pe un șantier de asfaltare și ar fi consumat băuturi alături de colegi, printre care s-ar fi aflat și alcool metilic.

Totuși, potrivit unei discuții purtate cu surse locale, situația ar sta diferit. Acestea confirmă că însuși primarul din Dragalina l-a preluat personal pe bărbat din comună și l-a transportat direct la Spitalul Floreasca, fără ca acesta să treacă prin UPU Călărași. Mai mult, cineva apropiat de primar ar fi sunat chiar la SJU Călărași și ar fi întrebat cum trebuie procedat într-un astfel de caz.


Contactat pentru un punct de vedere, dr. Alexandru Ioan Tomek, director medical al Spitalului Județean de Urgență Călărași, a declarat pentru CălărașiPress.ro că pacientul nu a ajuns la UPU:

„Nu a venit la noi nimeni. Niciun pacient cu suspiciune de intoxicație de acest fel nu s-a prezentat la spital. A sunat cineva, probabil un membru al familiei sau un prieten, și a întrebat ce ar trebui să facă dacă pacientul a băut alcool, dar nu a fost adus. Deci, ca să fie clar, nu avem niciun pacient internat sau înregistrat cu intoxicație de alcool metilic sau alt tip de alcool toxic.”

În prezent, ancheta urmează să stabilească exact circumstanțele incidentului și dacă bărbatul se afla într-adevăr acasă sau în timpul programului de lucru.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading