Știri
Prognoza meteo ANM: Se vor înregistra temperaturi neobișnuite
Meteorologii Administrației Naționale de Meteorologie prognozează temperaturi neobișnuite pentru luna decembrie a acestui an. Nu este exclus să vedem temperaturi mult mai ridicate decât cele normale în această perioadă. În decembrie se pot înregistra temperaturi neobişnuite, de 15 – 20 de grade Celsius, spun meteorologii. Se va întâmpla dacă în zona României pătrund mase de aer tropical ce produc creşteri spectaculoase ale temperaturilor.
Caracteristicile climatice ale lunii decembrie
Potrivit caracterizării climatice a lunii decembrie, întocmită de ANM, luna de început a iernii, decembrie, se caracterizează printr-o multitudine de fenomene meteorologice: ninsoare care asociată cu intensificări ale vântului determină producerea viscolului, fenomen ce se produce cel mai des în Câmpia Munteniei, în Dobrogea şi în estul Moldovei; ceaţă persistentă, mai ales în zonele de câmpie şi în depresiuni şi mai rar, lapoviţă şi ploaie.
O influenţă deosebită asupra României încep să aibă din această lună dorsala anticiclonului est-european, care se extinde deasupra sud-estului Europei şi, într-o oarecare măsură, ciclonii mediteraneeni.
Temperatura aerului marchează o scădere, în medie, cu 4 – 6 ºC, faţă de ultima lună de toamnă.
Valori pozitive sudul și vestul țării precum și în Dobrogea
Din datele înregistrate în perioada 1961-2021 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie se constată că în luna decembrie, valori pozitive ale temperaturii se înregistrează pe suprafețe extinse din sudul și vestul țării precum și din Dobrogea astfel: cele mai mari valori, de peste 2 ºC, sunt specifice litoralului și Depresiunii Oraviţa, iar cele cuprinse între 0 și 2 ºC caracterizează Dobrogea, cea mai mare parte a Câmpiei Române, Lunca Dunării şi dealurile și câmpiile din vestul țării.
Valori negative, cuprinse în intervalul -4 … 0 ºC, se regăsesc în Moldova, Transilvania, Maramureș și în Dealurile Subcarpatice. Temperatura medie scade la circa -6 … -4 ºC în cea mai mare parte a zonei montane și în depresiunile intramontane.
În zonele montane înalte, mediile de temperatură a aerului ating valori de -8 … -6 ºC, cu extindere mare în Carpații Orientali, dar și în cei Meridionali, iar la altitudinile cele mai mari, aceasta coboară sub -8 ºC.
Advecțiile de aer rece continental polar sau arctic determină ca adesea nopţile să fie deosebit de geroase. De altfel, temperaturile minime absolute ale acestei luni au coborât frecvent sub -20 ºC, de exemplu în anii: 2002, 1998, 1996, 1948, 1927,1902 etc. În topul anilor cu cele mai reci luni decembrie se află: 1962, 1963, 1977, 1991, 1998, 2001, 2002 etc.
Cele mai scăzute temperaturi
Temperatura minimă absolută a lunii decembrie, din România, este -34,5 ºC, înregistrată la Întorsura Buzăului, în data de 25 decembrie 1998.
La Bucureşti, minima absolută este de -26,4 ºC, înregistrată în 22 decembrie 1927, la Bucureşti-Filaret.
La staţiile meteorologice Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti Afumaţi, temperatura minimă absolută a acestei luni este -25,6 ºC, respectiv -21,5 ºC, ambele înregistrate în 26 decembrie 2002.
Inclusiv în luna decembrie, dar mai rar, se produc advecții de aer tropical în zona României, ce determină creșteri semnificative ale valorilor termice. În astfel de condiţii sinoptice se pot înregistra temperaturi maxime ridicate, neobişnuite pentru această lună, peste 15-20 ºC, aşa cum s-a întâmplat în anii 1989, 1985, 1960, 1957, 1903 etc. În topul anilor cu cele mai calde luni decembrie se regăsesc: 1979, 1982, 2015, 2019, 2020 etc.
Temperatura maximă absolută a lunii decembrie în România este 23,4 ºC şi a fost înregistrată la Câmpina, în data de 5 decembrie 1985.
La Bucureşti, maxima absolută este de 20,8 ºC, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, în data de 3 decembrie 1903. La Bucureşti-Băneasa şi BucureştiAfumaţi, temperatura maximă absolută a acestei luni este 18,4 ºC (9 decembrie 1960 şi 18 decembrie 1989), respectiv 18,8 ºC (9 decembrie 1960).
Regimul precipitaţiilor este caracterizat de cantități medii lunare mai ridicate în partea vestică a țării, ca urmare a advecțiilor de aer umed dinspre Marea Mediterană și mai scăzute, în medie cu 10 – 20 mm, în cea estică.
Din datele înregistrate în perioada 1961-2021 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie se constată că în luna decembrie, cele mai mici valori, sub 30 mm, caracterizează cea mai mare parte a Podișului Moldovei, Podișul Târnavelor, precum și Depresiunea Brașovului și parțial Delta Dunării. În estul și sudul Câmpiei Române, în sudul Moldovei, în Dobrogea și pe areale extinse din Podișul Transilvaniei precipitaţiile ating 30 – 40 mm, iar pe măsură ce înaintăm spre vest, cantitățile de precipitaţii cresc în medie la 40 – 50 mm în vestul și centrul Câmpiei Române și în Câmpia de Vest. Valori ale cantității de precipitaţii medie multianuală de peste 50 mm se regăsesc în Carpații Occidentali, nordul Carpaților Orientali și vestul Carpaților Meridionali unde, pe areale restrânse, acestea pot depăși chiar 75 mm.
Ce arată datele privind precipitațiile din decembrie
Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din luna decembrie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 349,5 mm, la Stâna de Vale, în anul 2021.
La Bucureşti, maxima absolută lunară de precipitaţii este de 184,6 mm, înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1969 (tabelul 2). La staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a cantităţii lunare de precipitaţii din decembrie, s-a înregistrat tot în anul 1969 şi are valoarea de 179,2 mm şi respectiv, 171,2 mm. În topul anilor cu cele mai ploioase luni decembrie se află: 1969, 1981, 2010, 2014, 2021 etc., iar în topul anilor cu cele mai secetoase luni decembrie se regăsesc: 1972, 1975, 2013, 2015, 2016 etc.
Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, din decembrie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 137,6 mm, la Stâna de Vale, în data de 24 decembrie 1995.
La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de 58,6 mm, înregistrată în 3 decembrie 1911, la Bucureşti-Filaret. La stațiile meteorologice București-Afumați și București-Băneasa, maxima absolută a cantităţii lunare de precipitaţii căzută în 24 de ore, din decembrie, este 39,7 mm (4 decembrie 2010), respectiv 39,5 mm (7 decembrie 1990).
sursa: Știri de ultimă oră din business, economie și bani – Capital
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Sold OUT la „Five Nights at Freddy’s 2” la Cinema 2D/3D Călărași. Noi proiecții programate săptămâna viitoare
Interes uriaș la Cinema 2D/3D Călărași pentru filmul „Five Nights at Freddy’s 2”. Proiecția de duminică, 7 decembrie 2025, a fost SOLD OUT la scurt timp după anunțul programului, sala umplându-se rapid cu fanii francizei.
Reprezentanții cinematografului au transmis că biletele pentru această dată sunt oficial epuizate, însă publicul este așteptat la următoarele proiecții programate pentru marți, miercuri și joi, de la ora 20:00.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La Olimpiada din 1904 de la Saint Louis, maratonul a rămas în istorie drept cea mai dezastruoasă și absurdă cursă de alergare din toate timpurile. Traseul de peste 40 de kilometri trecea pe drumuri de pământ neasfaltate, sub un soare ucigător de peste 32 de grade, cu nori denși de praf ridicați de mașinile, automobilele oficialilor și chiar de un tren care circula pe lângă rută. Organizatorii au oferit doar un singur punct de hidratare pe toată distanța și o singură fântână, considerând că apa în exces „încetinește” alergătorii – o teorie științifică greșită care aproape i-a omorât pe concurenți.
Primul care a trecut linia de sosire a fost americanul Fred Lorz. A fost aclamat, i s-a înmânat coroana de laur și a pozat chiar lângă fiica președintelui Roosevelt… până când s-a aflat că alergase doar primii 16 kilometri, apoi urcase într-un automobil care îl dusese până aproape de stadion. Trișarea lui grosolană a fost descoperită imediat, Lorz a fost descalificat pe loc și i s-a interzis participarea pe viață la competiții.
Câștigătorul oficial a devenit Thomas Hicks, un alergător american care abia mai mergea în ultimele sute de metri. Motivul? Antrenorul lui îi dăduse pe parcurs un amestec halucinant: stricnină (otravă de șobolani folosită în doze mici ca stimulant), coniac și ouă crude. Hicks avea pupilele dilatate, era alb ca varul și trebuia ținut de braț de însoțitori ca să nu cadă. Medicii au declarat ulterior că fără intervenția lor imediată ar fi murit chiar pe stadion.
Din cei 32 de participanți, doar 14 au terminat cursa. Unul dintre ei, cubanezul Félix Carvajal, a alergat în pantofi de stradă tăiați cu foarfeca, s-a oprit să mănânce mere verzi culese dintr-un livrai (ceea ce i-a provocat crampe groaznice) și a stat de vorbă cu spectatorii. Alt alergător sud-african a fost urmărit de câini sălbatici și a pierdut aproape o oră deviind de la traseu.
Maratonul din 1904 a fost un coșmar total, o combinație letală de organizare catastrofală, experimente medicale iresponsabile și trișare sfruntată – o rușine care a intrat în legendă ca cea mai neagră pagină din istoria olimpică.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Deputatul AUR Dragoș Coman critică dur Guvernul: „Taxe pe orice, un mod medieval de a guverna”
Deputatul AUR Dragoș Coman a lansat, în plenul Camerei Deputaților, o critică vehementă la adresa Guvernului, acuzându-l că în doar câteva luni a impus o serie de taxe care apasă tot mai greu pe populație și pe micii fermieri. Declarația politică a fost susținută miercuri, 4 decembrie.
Parlamentarul a afirmat că „deviza actualului Guvern este: puneți taxe pe orice”, susținând că executivul a introdus impozite care afectează direct familiile cu copii, persoanele bolnave, pensionarii și toate formele de proprietate. Una dintre cele mai criticate măsuri vizează impozitarea solariilor și serelor din gospodăriile micilor producători.
Dragoș Coman a descris măsurile fiscale ca pe o manifestare a „lipsei totale de pricepere a actualilor miniștri”, comparând modul de guvernare cu „o practică medievală”. În discursul său, a acuzat Guvernul că reduce veniturile populației, ale profesorilor, ale elevilor și studenților, în timp ce introduce taxe care scumpesc viața de zi cu zi și descurajează inițiativa privată.
Deputatul AUR a avertizat că politicile actuale îi împing pe români să plece din țară: „Am ajuns să avem milioane de români care s-au săturat de politicile păguboase și au plecat peste hotare în căutarea unei vieți mai bune.”
Criticile sale s-au concentrat în special asupra impozitării serelor și solariilor, pe care a numit-o „un adevărat atentat la adresa agriculturii românești”. Coman a acuzat Guvernul că prin astfel de măsuri ar servi interesele marilor importatori de legume, care ar beneficia de scăderea producției interne.
Acesta a comparat noul sistem fiscal cu „fumăritul”, un impozit medieval perceput pe vatră sau coșul de fum, afirmând că „fumăritul a devenit oficial de la 1 ianuarie”.
Declarația s-a încheiat cu un mesaj ferm la adresa colegilor parlamentari: „Impozitarea solarilor din grădină reflectă un mod antinațional de a guverna.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Vidocq: primul detectiv din istorie
Leac băbesc minune: Scapi rapid de bronșită, tuse rebelă și respirație grea – doar 3 ingrediente simple!
Recomandare de carte – „O moarte foarte ușoară” – de Simone De Beauvoir
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
