Premierul Ilie Bolojan a prezentat marți, la Palatul Victoria, impactul unei reduceri de 40% a posturilor din administrația publică locală, măsură care a generat controverse în Coaliție. Conform Guvernului, aproximativ 13.000 de posturi ar fi eliminate la nivel local, reprezentând 10% din totalul pozițiilor ocupate în prezent, iar doar jumătate dintre primării ar trebui să efectueze restructurări.

Conform documentului guvernamental, administrația locală numără în prezent 189.777 de angajați. Prin aplicarea reducerii de 40% a posturilor propuse de premierul Ilie Bolojan, numărul total al posturilor ar scădea la 126.862, incluzând și posturile vacante. În realitate, reducerea efectivă ar afecta 13.098 de posturi ocupate, reprezentând 10% din total. Dintre cele 3.228 de unități administrativ-teritoriale, doar 1.655 ar fi nevoite să elimine posturi din organigrame.

Premierul a explicat marți, la Palatul Victoria, că o reducere efectivă de 10% a posturilor ocupate ar implica o diminuare de aproximativ 40% din totalul posturilor. Doar jumătate dintre unitățile administrativ-teritoriale (UAT) ar trebui să facă reduceri de personal, cealaltă jumătate funcționând deja eficient cu un număr optim de angajați. Totuși, în aceste UAT-uri, primarii și președinții consiliilor județene (CJ) ar trebui să analizeze de ce alte localități operează bine cu mai puțini angajați. Pentru o reducere efectivă de 15%, ar fi necesară o tăiere de 45% a posturilor, ceea ce ar implica restructurări în 60% dintre unități.

Pentru CJ-urile din județe mici precum Călărași (cu o populație de aproximativ 300.000 locuitori), numărul mediu de angajați este estimat la 200-400, bazat pe rapoarte INS și bugete publice anterioare (de exemplu, în 2023, cheltuielile cu personalul la CJ Călărași erau de ordinul a 20-30 milioane lei anual, sugerând un personal de ~250-300 angajați).

Advertisement

Ipoteza pentru CJ Călărași: Presupunem un număr total de posturi de 350 (inclusiv 50 vacante, adică 300 de posturi ocupate). Aceasta este o estimare conservatoare, derivată din structuri similare. Dacă CJ Călărași este considerat “ineficient” (cum sugerează premierul pentru jumătate din UAT-uri), ar fi obligat să aplice reducerea. Vom simula pentru un impact efectiv de 10% (conform modelului guvernamental), dar și o variantă mai agresivă de 15% pentru comparație.

Cum ar arăta CJ Călărași după reducere

• Structura organizațională: În prezent, CJ Călărași are o organigramă standard pentru un județ mic: președinte, vicepreședinți, departamente pentru administrație, finanțe, dezvoltare economică, protecție socială, infrastructură (drumuri județene), cultură și turism. Cu 300 de angajați, este supradimensionat comparativ cu eficiența (ex: unele primării mici funcționează cu 10-20 angajați).
• Cum ar arăta după reducere:
  • Departamente păstrate intact: Cele esențiale, precum Direcția de Asistență Socială (ajutor social, protecție copii) sau Serviciul de Drumuri (mentenanță infrastructură), ar rămâne cu personal minim, dar optimizat – ex: de la 50 la 45 angajați.
  • Zone afectate: Administrative (secretariat, juridic, resurse umane) ar suferi cele mai mari tăieri, de la ~100 la 80-90 de posturi, prin automatizare (ex: software pentru contabilitate). Posibilă fuziune cu servicii de la prefectură.
  • Eficiență crescută: Premierul subliniază că “șefii de CJ-uri ar trebui să se uite atent” la modele bune. CJ Călărași ar putea adopta exemple din județe eficiente, cum ar fi digitalizarea cererilor de subvenții sau parteneriate public-private pentru proiecte UE (ex: fonduri pentru irigații în Călărași, zonă agricolă).
• Impact operațional:
  • Pozitiv: Economii bugetare ar permite investiții în priorități locale, precum reabilitarea drumurilor județene (Călărași are ~500 km) sau programe anti-șomaj. Timp de procesare mai rapid pentru cetățeni.
  • Negativ: Posibile întârzieri inițiale în servicii, risc de demotivare a personalului rămas. Dacă reducerea e de 15%, ar putea afecta ~60% din unități, ducând la presiuni mai mari pe CJ pentru coordonare regională.
  • Context local: Călărași, cu șomaj ridicat în zone rurale, ar necesita recalificare pentru cei concediați (ex: programe guvernamentale de formare în agricultură sau IT).

Începând cu 1 septembrie 2025, Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) Călărași trece printr-o schimbare de conducere. Prof. Roxana Pațurcă, care timp de patru ani a ocupat funcția de inspector școlar general, a anunțat că își încheie mandatul și revine la catedră, în calitate de profesor titular la Colegiul Economic din Călărași.

Într-un mesaj public postat pe pagina sa oficială de socializare, Pațurcă a făcut un bilanț al activității desfășurate la vârful inspectoratului, prezentând principalele proiecte implementate și rezultatele obținute împreună cu echipa de inspectori școlari, directori și cadre didactice din județ.

Unul dintre punctele centrale ale mandatului a fost atragerea de finanțări prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Inspectoratul Școlar a semnat contracte cu 53 de unități beneficiare pentru reducerea abandonului școlar, prin Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS). În paralel, 13 unități de învățământ au fost selectate pentru a fi dotate cu laboratoare inteligente, un pas important spre modernizarea procesului educațional.

Îmbunătățirea infrastructurii școlare

Pe lângă proiectele cu finanțare europeană, Pațurcă a menționat și investițiile în infrastructura școlară. În ultimii ani, au fost alocate fonduri pentru lucrări de modernizare a grupurilor sanitare din mai multe școli și grădinițe din județ – printre acestea se numără unități din Gurbănești, Sărulești, Unirea, Ciocănești, Nicolae Bălcescu, Răzvani, Dichiseni, Căscioarele, Stancea și Școala nr. 7 Călărași. De asemenea, au fost recepționate cinci grădinițe noi, construite în cadrul Proiectului de Reformă a Educației Timpurii.

Advertisement

Un alt capitol important îl constituie sprijinul financiar acordat elevilor. În anul școlar 2024–2025, peste 21.600 de elevi au beneficiat de burse școlare, iar aproximativ 2.700 de elevi au avut transport gratuit, prin decontarea navetei. Totodată, între 2023 și 2025, Inspectoratul a distribuit tichete sociale educaționale pentru elevii din ciclul primar și gimnazial, din 26 de unități școlare.

Dezvoltarea învățământului profesional și dual

Fosta șefă a IȘJ a evidențiat sprijinul acordat învățământului profesional și tehnic, prin înființarea de clase cu profil dual, realizate în parteneriat cu operatori economici precum Donalam și Tenaris, dar și prin extinderea învățământului postliceal sanitar la Liceul „Danubius” din Călărași. Aceste demersuri, spune Pațurcă, au fost menite să le ofere tinerilor mai multe oportunități de calificare și inserție pe piața muncii.

Alte proiecte și rezultate

Pe lângă aceste realizări, Pațurcă a amintit de reabilitarea sediului Inspectoratului Școlar, a Clubului Sportiv Școlar și a Palatului Copiilor, dar și de derularea unor programe educaționale precum „A doua șansă” și „Întoarce-te la școală!”. Acestea au sprijinit sute de persoane să finalizeze învățământul obligatoriu și au oferit oportunități de formare pentru cadrele didactice.

„Totul pentru elevii noștri”

„Mi-am îndeplinit atribuțiile cu pasiune și devotament, alături de o echipă de inspectori școlari, directori și profesori dedicați. Tot ceea ce am realizat a fost pentru elevii noștri, cei care se află în centrul tuturor acțiunilor noastre”, a transmis Roxana Pațurcă în mesajul său.

Aceasta a precizat că pe 8 septembrie 2025 va prezenta raportul integral de activitate, pentru a oferi o imagine completă a muncii desfășurate în ultimii patru ani.

Advertisement

Finalul mandatului Roxanei Pațurcă coincide cu numirea unui nou inspector școlar general – prof. Alina-Laura Tănase, desemnată prin Ordinul de Ministru nr. 5796/27.08.2025. Cu o experiență de peste 30 de ani în învățământ, aceasta preia conducerea IȘJ Călărași într-un moment în care județul are nevoie de măsuri urgente pentru îmbunătățirea rezultatelor școlare, după ce în 2025 Călărașiul s-a situat pe ultimul loc la nivel național la Evaluarea Națională.

Problemele salariale și lipsa atractivității carierei didactice pentru tineri au fost semnalate de Sindicatul Liber din Învățământ Călărași, în cadrul conferinței de presă desfășurate marți, 2 septembrie 2025.

Deși guvernul promitea în 2023 că un profesor debutant va câștiga aproximativ 6.000 de lei brut, în realitate, dascălii aflați la început de drum primesc în mână puțin peste 3.000 de lei net. Situația îi face pe mulți absolvenți să evite meseria de dascăl și să își caute cariera în alte domenii.

„Cu un astfel de salariu, tinerii nu sunt motivați să rămână în sistem. De regulă, suplinitorii sunt cadrele mai tinere, dar dacă orele lor sunt tăiate, pentru că norma profesorilor titulari crește, atunci ei rămân fără șansa de a prinde experiență. Iar peste 4-5 ani, când mulți profesori actuali vor ieși la pensie, nu va mai avea cine să le ia locul”, a avertizat Daniela-Viorica Vintilescu, președinta sindicatului.

Sindicaliștii atrag atenția că România riscă să intre într-o criză profundă de personal didactic calificat. „Învățământul este prost plătit. Copiii noștri, care termină facultăți de prestigiu, nu aleg catedra. Preferă alte domenii unde munca este respectată și recompensată. Dacă nu schimbăm radical politica salarială și de resurse umane, în curând vom ajunge să nu mai avem profesori calificați la clasă”, au transmis reprezentanții.

Advertisement