Ministerul Dezvoltării a publicat în transparență un proiect de lege care ar schimba radical relația contribuabililor cu bugetele locale, introducând condiții suplimentare pentru tranzacții, controale extinse asupra construcțiilor și posibilitatea executării silite a unor beneficii sociale.

După etapa de consultare publică, proiectul ar urma să fie adoptat de Guvern și trimis Parlamentului pentru dezbatere sau pentru angajarea răspunderii.

Una dintre modificările centrale este obligația cumpărătorilor de a prezenta certificate de atestare fiscală care să confirme achitarea tuturor datoriilor locale aferente domiciliului, sediului sau punctului de lucru. Alternativ, situația fiscală ar putea fi verificată electronic. Actele de înstrăinare încheiate fără respectarea acestor cerințe ar deveni „nule de drept”, ceea ce ridică semnificativ riscul de blocaje juridice în tranzacțiile cu locuințe, terenuri sau vehicule.

Proiectul mizează pe un schimb extins de date între ANAF și administrațiile locale, inclusiv transmiterea informațiilor despre veniturile persoanelor fizice și a datelor notariale privind tranzacțiile imobiliare.

Un alt capitol important privește identificarea construcțiilor nedeclarate. Autoritățile locale ar putea folosi imagini satelitare, fotogrametrie și drone pentru inspecții, iar imaginile obținute ar putea constitui probe atât pentru sancțiuni în domeniul construcțiilor, cât și pentru impunerea din oficiu a imobilelor. Ortofotoplanurile ar fi verificate de ANCPI, iar în cazul terenurilor înscrise în cartea funciară, oficiile teritoriale ar nota automat existența construcțiilor fără autorizație.

Pe partea fiscală, proiectul introduce un impozit majorat cu 100% timp de cinci ani pentru lucrările realizate fără autorizație, precum și penalizări de 30% la fiecare șase luni de întârziere pentru nedeclararea clădirilor.

În zona socială, proiectul extinde executarea silită în favoarea bugetelor locale. Indemnizația pentru persoanele cu handicap grav și venitul minim de incluziune ar putea fi supuse popririi pentru plata impozitelor locale. Reținerile ar fi operate de primării sau agențiile teritoriale, în baza titlurilor executorii emise de autoritățile fiscale locale, cu respectarea limitelor prevăzute de Codul de procedură civilă. Executarea încetează atunci când titularul prezintă un certificat fiscal care confirmă stingerea datoriilor.

Ministerul Dezvoltării propune un nou mecanism prin care șoferii care nu își achită amenzile rutiere în termen de 90 de zile lucrătoare ar putea pierde dreptul de a conduce, fără a mai fi necesară o hotărâre judecătorească. Procedura ar urma să fie gestionată administrativ de organul fiscal local și integrată în sistemele informatice ale Ministerului Finanțelor și Ministerului Afacerilor Interne.

Proiectul, aflat în transparență decizională, ar putea fi adoptat de Guvern și trimis Parlamentului fie pentru dezbatere, fie pentru angajarea răspunderii.

Interdicție automată după 90 de zile

Textul introduce o regulă clară: titularii permiselor românești „nu au dreptul de a conduce” dacă nu își achită amenzile contravenționale în termen de 90 de zile lucrătoare de la scadență. Interdicția începe la ora 00:00 a celei de-a treia zi lucrătoare după expirarea termenului și încetează fie la stingerea integrală a datoriei, fie după doi ani de la înregistrarea acesteia.

Această interdicție funcționează separat de suspendările prevăzute de Codul rutier, ceea ce înseamnă că un șofer poate fi simultan sub două regimuri restrictive diferite.

Cum ajunge interdicția în sistemele MAI

Organul fiscal local are un rol central. În 15 zile lucrătoare de la înregistrarea datoriei, acesta trebuie să trimită șoferului o somație cu data și ora la care își pierde dreptul de a conduce. Dacă amenda nu este plătită, în maximum două zile lucrătoare, autoritatea fiscală operează mențiunea privind interdicția în PatrimVen, sistemul informatic al Ministerului Finanțelor.

Ulterior, informația este transmisă automat către Sistemul informatic național al MAI, gestionat de Direcția Permise și Înmatriculări. Proiectul subliniază că interconectarea tehnică este esențială pentru aplicarea măsurii.

Restituirea permisului, condiționată de plata datoriilor

Proiectul întărește și regulile privind recuperarea permisului după suspendare. Un nou articol prevede că șoferii își pot recupera permisul doar dacă prezintă dovada achitării tuturor obligațiilor către bugetul local, inclusiv amenda care a generat suspendarea.

Pentru persoanele fără domiciliu în România, obligația se limitează la amenda care a dus la suspendare, iar pentru titularii de permise străine se menține posibilitatea restituirii anticipate doar după plata amenzii respective.

Totodată, autoritățile locale vor primi competența de a stabili perioadele în care șoferii nu au dreptul de a conduce din cauza neplății amenzilor, mutând o parte din efectele sancțiunii în zona fiscală locală.

Aplicare etapizată

Modificările privind competențele autorităților locale și interdicția de a conduce ar urma să intre în vigoare la șase luni de la publicarea legii. Mecanismul se va aplica doar amenzilor contravenționale emise după intrarea în vigoare a articolului dedicat.

Pentru implementare, Ministerul Finanțelor și MAI trebuie să adapteze și să interconecteze sistemele informatice, iar normele de aplicare vor fi stabilite prin hotărâre de Guvern, unde vor fi detaliate procedurile tehnice și modalitățile de contestare.

Guvernul pregătește una dintre cele mai ample reforme ale administrației publice din ultimii ani. Un proiect de lege publicat marți seara de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) estimează economii de 3,367 miliarde lei în 2026, iar pentru perioada 2027–2030, reduceri anuale de peste 5,7 miliarde lei.

Documentul propune atât creșterea veniturilor la bugetele locale, cât și o restructurare masivă a aparatului administrativ.

Impozite mai mari și extinderea bazei de taxare

Autoritățile locale vor încasa mai mulți bani prin extinderea bazei de impozitare pentru clădiri, terenuri și mijloace de transport. Construcțiile ridicate fără autorizație vor fi taxate suplimentar cu 100% timp de cinci ani, iar primăriile vor publica liste cu contribuabili fără restanțe, pentru a încuraja plata voluntară.

La nivel central, proiectul elimină scutiri fiscale considerate nejustificate, precum cele pentru cooperativele agricole, și introduce posibilitatea ca statul să cesioneze creanțele fiscale către firme specializate.

Val de reduceri de personal

Reforma lovește direct în structurile administrative. Sunt vizate:

• 6.102 posturi de consilieri personali, care vor fi desființate
• o reducere de 25% a posturilor din instituțiile prefectului
• o reducere de 30% a posturilor din administrația locală
• reorganizarea poliției locale în funcție de numărul de locuitori

Economii suplimentare vor fi generate prin plafonarea salariului președintelui ANRSC (aprox. 190.812 lei/an), limitarea salariilor din instituțiile subordonate MDLPA și reducerea numărului de membri în consiliile de administrație ale ANCPI și ANL (economii de 410.444 lei/an).

Administrație mai suplă și mai digitalizată

Proiectul promite o administrație mai eficientă: proceduri simplificate de descentralizare, reguli flexibile pentru transferul bunurilor statului, rotația obligatorie a funcțiilor sensibile și evaluări multianuale bazate pe competențe. Funcționarii vor putea lucra cu timp parțial în două instituții diferite.

Pe partea de colectare, statul pregătește măsuri mai ferme: executarea silită a unor indemnizații sociale începând cu 2026, interconectarea bazelor de date fiscale și publicarea listelor cu debitori.

Mai multă autonomie pentru autoritățile locale

Primăriile vor avea un cuvânt decisiv în reglementarea jocurilor de noroc și vor putea introduce taxe suplimentare pentru aceste activități. Tot ele vor avea aviz exclusiv asupra organigramei bibliotecilor publice și vor gestiona Fondul de Regenerare Locală, alimentat cu până la 5% din veniturile locale.

Tăieri de 10% la cheltuielile de personal în 2026

La nivel central, cheltuielile de personal vor fi reduse cu 10% în 2026 față de 2025, fără diminuarea salariilor de bază. Reducerea se va face prin reorganizări, eliminarea unor posturi, limitarea sporurilor și alte măsuri stabilite împreună cu sindicatele.

Ministerul Finanțelor va fundamenta bugetul pe 2026 astfel încât cheltuielile de personal să fie cu 10% mai mici decât execuția bugetară previzionată pentru 2025 (excluzând costurile alegerilor).