Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 2°C | Anul XI Nr. 545

Administrație Locală

Primăria Călărași continuă prezentarea proiectelor pentru care vor fi depuse aplicații în vedere finanțării în 2014 – 2020

Published

on

Primăria Municipiului Călărași continuă prezentarea proiectelor pentru care vor fi depuse aplicații în vedere finanțării, în cadrul Axei prioritare 4 – Sprijinirea dezvoltării urbane durabile din cadrul POR 2014-2020, începând cu acest an.

 

După prezentarea proiectelor ce vizează modernizarea străzii București, dar și a centrului pietonal, proiecte ce vor fi primele depuse spre finanțare, începând cu lunile viitoare, a venit rând proiectului cu titlul „ÎMBUNĂTĂȚIREA TRANSPORTULUI PUBLIC DE CĂLĂTORI ÎN MUNICIPIUL CĂLĂRAȘI  ȘI CREȘTEREA PERFORMANȚELOR ACESTUIA PRIN CREAREA UNUI SISTEM INTELIGENT DE MANAGEMENT AL TRAFICULUI ȘI MONITORIZARE VIDEO, BAZAT PE INSTRUMENTE INOVATIVE ȘI EFICIENTE”

 

Advertisement

Primăria Municipiului Călărași își propune să redefinească structură necesară mobilității și utilizarea ei în scopul satisfacerii necesitătilor de mobilitate ale populației din municipiu. Mobilitatea urbană definește ansamblul deplasărilor persoanelor pentru activităti cotidiene legate de muncă, activităti și/sau necesităti sociale (sănătate, învățământ, etc), cumpărături și activităti de petrecere a timpului liber înscrise într-un spațiu urban sau metropolitan.

 

Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, în cadrul căruia se va solicita finanțarea proiectului,  este unul din programele europene de importantă strategică pentru intervențiile în zonă mobilității urbane.

 

Prin acest proiect se va realiza un sistem inteligent de management al traficului care va face uz de echipamente moderne de comunicații pentru citirea și transmiterea periodică la distantă a unor parametrii, și care, spre deosebire de sistemele tradiționale de semaforizare care constau în fixarea timpilor de verde pentru fiecare sens de mers în funcție de măsurători de trafic (timpi de verde care răman constanți pe o perioadă foarte lungă de timp), va lua în calcul valorile de trafic auto precum și adaptarea în permanentă a tîmpilor de verde la aceste condiții.

Advertisement

 

 

În final, proiectul va conduce la creșterea atractivitătii utilizării transportului public și a siguranței utilizării modurilor nemotorizate de transport, va oferi o soluție complexă pentru scăderea tîmpilor de deplasare și scăderea costurilor de transport atât în zonă privată cât și în cea publică, reducerea poluării și a consumului de energie, descongestionarea traficului precum și îmbunătățirea siguranței în trafic.

 

Actualul sistem de semaforizare, funcțional de altfel, este amplasat în cea mai mare parte pe stradă București dar nu are o eficientă suficientă, datorită utilizării unor programe de semaforizare cu ciclu fix, neavând capacitatea de a culege date în timp real asupra volumelor de trafic existențe și de a adapta parametrii de semaforizare în consecintă.

Advertisement

 

Conform datelor statistice analizate, ponderea accidentelor în care sunt implicați cetăteni este mare, ceea ce conduce la necesitatea introducerii unor măsuri suplimentare prin care să fie crescută siguranță deplasării acestora. O soluție o vor reprezintă trecerile de pietoni semaforizate, cu buton, care, prin integrarea într-un sistem adaptiv de management al traficului, vor avea un efect pozitiv și asupra parametrilor generali de trafic de pe rețeaua rutieră a municipiului.

 

În viziunea de dezvoltare a municipiului este inclusă și transformarea vechiului sistem de dirijare al circulației într-un nou sistem eficient, corespunzător unui oraș modern urmând a fi executate elemente de infrastructura care să conducă la realizarea și integrarea unui sistem avansat de dirijare a circulației.

Intervențiile propuse prin acest proiect constau în:

Advertisement
  •  sisteme de monitorizare video, mai ales în intersecții; sisteme de semnalizare și semaforizare adaptivă și sincronizată, ce pot asigură prioritizarea mijloacelor de transport în intersecțiile semnalizate/semaforizate; sisteme de localizare a vehiculelor de transport public urban și de managementul flotei (prin GPS, AVL, etc.); sisteme de informare în timp real a pasagerilor, amplasate în mijloacele de transport în comun și/sau în stațiile de transport public; amplasarea de senzori de detectare a vehiculelor; realizarea unui centru de comandă pentru managementul traficului, cu componente specifice software și hardware, prin lucrări de construcții și instalații și dotare; lucrări punctuale de reabilitare/modernizare infrastructură rutieră din zonă intersecțiilor, necesare pentru a reconfigura fluxurile de trafic corespunzătoare noilor planuri de semaforizare/management de trafic.

 

În prezent proiectul se află în etapă de pregătire, solicitarea finanțării fiind planificată pentru luna octombrie 2018. Acesta este estimat la o valoare de aproximativ 3,8 milioane de euro.

 

 

 

 

Advertisement

BIROUL DE PRESĂp

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Administrație Locală

Ședință extraordinară a Consiliului Local Călărași: rectificare de buget și acoperirea deficitului de dezvoltare

Published

on

pmc calarasi

Consiliul Local al municipiului Călărași este convocat în ședință extraordinară luni, 12 ianuarie 2026, de la ora 13.00, potrivit unei dispoziții semnate de Marius Grigore Dulce, primarul municipiului. Ședința se va desfășura prin mijloace electronice, respectiv aplicații de tip WhatsApp/SMS.

Pe ordinea de zi sunt incluse două proiecte de hotărâre cu impact bugetar major, ambele vizând exercițiul financiar 2025:

Primul proiect se referă la aprobarea acoperirii definitive a deficitului secțiunii de dezvoltare, înregistrat la încheierea exercițiului bugetar 2025. Conform documentelor de specialitate, deficitul se ridică la 11.660.659,30 lei, sumă care urmează să fie acoperită din excedentul bugetului local. După efectuarea tuturor regularizărilor, municipiul intră în anul 2026 cu un excedent de 4.101.071,94 lei.

Cel de-al doilea proiect vizează rectificarea bugetului propriu al municipiului Călărași pe anul 2025, în regim de urgență. Rectificarea este determinată, printre altele, de încasarea sumei de 1.166.602,48 lei din fonduri PNRR, aferente proiectului de renovare energetică moderată a clădirilor rezidențiale multifamiliale – blocuri. Sumele sunt redistribuite atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli, fără modificarea altor capitole bugetare deja aprobate.

Advertisement

Proiectele sunt susținute de referate de aprobare, rapoarte de specialitate ale Direcției Economice și avizele necesare, urmând să fie analizate și supuse votului consilierilor locali în cadrul ședinței extraordinare.

Deciziile ce vor fi adoptate au rolul de a închide contabil anul bugetar 2025 și de a asigura continuitatea finanțării proiectelor de dezvoltare ale municipiului Călărași.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Administrație Locală

Clădirea care a adunat puterea administrativă și justiția Călărașiului, din 1896 până astăzi

Published

on

PALATUL ADMINISTRATIV ŞI JUDECĂTORESC

 

La 14 aprilie 1833, guvernatorul rus Kiseleff hotărăște mutarea capitalei fostului județ Ialomița de la Urziceni la Călărași, calitate pe care Călărașiul o păstrează până în anul 1950, când se înființează regiunile pe teritoriile administrative ale fostelor județe, astfel că în perioada 1950-1952 Călărașiul este capitala Regiunii Ialomița.

 

Advertisement

După septembrie 1952 și până în februarie 1968, când se reînființează județele, Călărașiul este investit drept reședință a Raionului Călărași, care făcea parte

din marea Regiunea București. Consecință a deciziei lui Kiseleff, sediile ocârmuirii de județ, tribunalului județean și poliției județene se stabilesc în Călărași. Dar târgușorul Călărași, dezvoltat pe moșia Spitalului Colțea din

București și investit acum cu calitatea de oraș reședință de județ nu dispunea de clădiri publice de nici un fel, iar casele mai acătării erau încă ocupate de trupele rusești stabilite aici pentru a ține sub observare mișcările trupelor turcești din jurul Silistrei. În aceste condiții greu s-au găsit clădiri atât pentru Ocârmuire, cât și pentru Tribunal și Poliție.

 

Ocârmuirea județului, devenită Prefectură prin Legea comunală din 1864, a funcționt, până în anul 1875, în mai multe localuri închiriate de la localnici. Mai apoi, timp de 21 ani(1875-1896), a funcționat în Casa Doicescu, de pe str. Știrbei, colț cu Valter Mărăcineanu, la parterul căruia a fost instalată Tipografia județului unde în urmă cu 145 de ani(martie 1875) se tipărea ziarul IALOMITZA, prima gazetă călărășeană.

Advertisement

 

În dorința de a avea un local propriu, pe 19 iulie 1891 Prefectura cumpără de la Primăria Călărași un teren în suprafață de 26.999 m.p., identificat pe planul orașului drept Piața Carol I, “cu obligaţiunea pentru judeţ ca pe locul vândut să construiască Palatul Administrativ şi Judecătoresc, a face grădină

publică pe locul ce ar rămânea neocupat cu facerea Palatului.”

 

Prefectura Călărași cu sprijinul Ministerului de Interne, face apel în anul 1894 la vestitul arhitect mehedințean Alexandru Săvulescu, nimeni altul decât cel de pe ale cărui planuri a fost ridicat în anul 1900 Palatul Poștei din București, actualul sediu al Muzeului Național de Istorie, pentru a face planurile Palatului administrativ și judecătoresc de la Călărași, precum și a Casei prefectului, care urma să facă parte din același ansamblu arhitectural. Cum arhitectul știa că orașul Călărași se dezvoltase pe o fostă proprietate a Spitalului Colțea din București, a ținut ca o parte din arhitectura exterioară a Palatului de

Advertisement

la Călărași să reproducă elemente arhitecturale ale clădirii Spitalului Colțea, după cum avea să remarce și marele nostru istoric Nicolae Iorga în anul 1904, când făcea prima deplasare la Călărași.

Licitația de construire a Palatului de la Călărași este adjudecată de antreprenorul italian Giuseppe D. Ciconi, devenit ulterior călărășean prin căsătorie. Pe data de 11 iunie 1895, începeau oficial lucrările de construcție a Palatului administrativ și judecătoresc, precum și a Casei prefectului, lucrările fiind finalizate deja în octombrie 1896, când se face recepția provizorie, după care Prefectura

și Tribunalul se instalează în noul sediu. Recepția definitivă a Palatului avea să se facă pe 21 ianuarie 1898.

 

Proiectată în stil neoclasic, clădirea era compusă din demisol parțial, parter și etaj, având în totalitate 58 de camere. De o frumusețe deosebită erau Sala mare de judecată, cu ornamente interioare și lampadare din cleștar, intrarea principală cu holul, scările de acces la etaj și loggia.

Advertisement

 

Clădirea a fost reabilitată în mai multe rânduri. O primă lucrare importantă a avut loc în anii 1957-1958, când s-au introdus ancorajele de oțel pentru consolidarea rezistenței. Afectată serios de cutremurul din martie 1977, partea de sud, în care funcționa Tribunalul și Sala mare de ședințe, a fost reabilitată până în anul 1980. Acum s-a refăcut stucatura originală a clădirii și s-a

aplicat o foiță de aur, conform planurilor originale, care din păcate azi nu se mai păstrează. O ultimă lucrare de consolidare și reabilitare a fost începută în anul 2005, în baza unui grant în valoare de 2 milioane de dolari, acordat de Banca Mondială, lucrări finalizate parțial în anul 2008 doar pentru aripa de Sud, în care a fost instalată Instituția Prefectului. În anul 2022, grație intervenției Consiliului Județean Călărași, Compania Națională de Investiții a aprobat un proiect

de reabilitare complete a clădirii și transformarea aripei de Nord + Corpul Central în CENTRU SOCIO-CULTURAL, lucrare a cărei recepție provizorie a fost deja efectuată la finele anului 2025.

  • De la darea în folosință și până astăzi, în Palatul administrativ și judecătoresc au funcționat următoarele instituții și organizații:
  • -Prefectura județului Ialomița(1896-1949)
  • -Comitetul provizoriu al județului Ialomița(1949-1950)
  • -Sfatul popular al Regiunii Ialomița(1950-1952)
  • -Sfatul popular al raionului Călărași(1952-1968)
  • -Consiliul popular al municipiului Călărași(1968-1981)
  • -Comitetul municipal PCR Călărași(1968-1981)
  • -Consiliul popular al județului Călărași(februarie 1981-22 decembrie 1989)
  • -Comitetul județean PCR Călărași(februarie 1981-decembrie 1989)
  • -Primăria județului Călărași(27 decembrie 1989 – martie 1990)
  • -Prefectura județului Călărași(martie 1990 – prezent)
  • -Consiliul județean Călărași(martie 1992 – noiembrie 1997)
  • -Tribunalul județului Ialomița(1896-1950)
  • -Tribunalul Regiunii Ialomița(1950-1952)
  • -Tribunalul raionului Călărași(1952-1968)
  • -Tribunalul județului Ialomița(1968-1977).
  • -Judecătoria Călărași(1951-1977).
  • În Casa Prefectului, după 1949, au funcționat următoarele instituții:
  • -Casa Pionierilor Călărași(1954-1976)
  • -Casa Căsătoriilor(1976-1980)
  • -Comitetul județean UTC Călărași(1981-1989)
  • -Institutul FORDOC(1993-2013)
  • -Compartiment al Agenției de Dezvoltare Sud Muntenia(2013-2022)
  • -Sediul Organizației Județene PSD Călărași (2022 – în prezent)

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Administrație Locală

Primăria Municipiului Oltenița anunță sprijin financiar pentru plata facturii de curent

Published

on

Primăria Municipiului Oltenița informează cetățenii că persoanele vulnerabile pot beneficia de un ajutor financiar în valoare de 50 de lei pe lună, destinat acoperirii unei părți din factura de energie electrică. Măsura vine în sprijinul familiilor și persoanelor singure afectate de creșterea costurilor la utilități.

Potrivit informațiilor transmise de Primăria Municipiului Oltenița, de acest sprijin pot beneficia:

  • persoanele singure cu un venit net de cel mult 1.940 lei;

  • familiile care au un venit net de maximum 1.784 lei pe membru de familie.

Pentru întocmirea dosarului, solicitanții trebuie să pregătească mai multe documente, printre care:

  • actele de identitate ale tuturor membrilor familiei și certificatele de naștere pentru copiii sub 14 ani;

  • documente care să ateste veniturile (adeverință de salariu net, cupon de pensie sau șomaj din luna anterioară);

  • o factură recentă de curent, necesară pentru datele tehnice;

  • documente privind locuința: contract de proprietate, închiriere sau comodat.

Dosarul poate fi depus direct la sediul primăriei, unde personalul de specialitate oferă sprijin la completarea cererii și verificarea actelor, sau online, prin platforma oficială epids.mmunii.ro.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading