Știri
Povestea unei campioane greu încercate de viață. Loredana Marin, tânăra din Călărași care ar putea ajunge la Jocurile Olimpice
Loredana Marin, campioana europeană la box, a avut o copilărie grea, crescând departe de mamă și fără implicarea tatălui. De mică, pentru a-și asigura existența, a muncit pe câmp și a servit la restaurant în perioada liceului. La vârsta de 9 ani, a început să practice boxul pentru a învăța să se apere, iar acum se pregătește pentru un turneu de calificare care ar putea să-i aducă biletul către Jocurile Olimpice de la Paris.
La doar 20 de ani, Loredana Marin, campioana europeană de box la tineret și vicecampioana europeană de U22, se află în pragul împlinirii celui mai mare vis al său: calificarea la Jocurile Olimpice.
“Simt o presiune pe umeri, pe care mi-o impun singură, pentru că antrenorii mei au avut mereu încredere în mine și doresc să ating cât mai mult în calificările viitoare“, a mărturisit Loredana Marin, membră a lotului național de box al României, într-un interviu acordat orangesport.ro.
Până să ajungă la Paris, sportiva sprijinită de Federația Română de Box are programate două turnee: primul în februarie, în Italia, și cel de-al doilea în mai, în Thailanda.
“Muncesc zilnic pentru asta! iau în considerare fiecare aspect, țin evidența antrenamentelor și a suplimentelor pe care le folosesc. Am început să am grijă de alimentație, renunțând la dulciuri și sucuri“, a subliniat Loredana Marin, componentă a lotului național de box al României, într-o declarație pentru orangesport.ro.
Tinerei campioane nu i-a fost ușor să ajungă acolo unde este acum. Crescută fără implicarea tatălui, mama plecată la muncă în străinătate, Loredana a fost crescută de mătușa sa, care avea deja trei copii.
“Am început să practic boxul la vârsta de 9 ani, crescând doar cu mama mea, în absența tatălui. Am avut nevoie să mă apăr în școală și pe stradă, să devin mai puternică, pentru că eram un copil firav. Sportul m-a întărit și m-a scos dintr-un mediu dificil”, a povestit Loredana Marin.
Din cauza dificultăților financiare, tânăra a fost nevoită să lucreze în paralel cu școala.
“Am muncit pe câmp, la porumb, și am făcut tot ce era necesar. În perioada liceului, aveam cursuri până la 17.00, apoi aveam antrenament și lucram seara ca ospătăriță la evenimente“, a adăugat ea.
Loredana recunoaște că boxul a avut un impact semnificativ asupra disciplinei sale și a contribuit la transformarea ei în persoana puternică și determinată pe care o cunoaștem astăzi. Absența tatălui său în viața ei a făcut-o pe fată să învețe să se apere singură de pericole.
Sportiva aduce un omagiu special antrenorilor săi, Constantin Bebeșelea, cel care a descoperit-o, și lui Adrian și Mihaela Lăcătuș, cei care o pregătesc în prezent la lotul național de senioare.
“Primul meu antrenor, Constantin Bebeșelea, a fost sprijinul meu. El m-a ridicat și m-a adus aici, apoi m-a predat familiei Lăcătuș. Am avut antrenori excepționali care au știut să mă îndrume și să mă mențină pe acest drum, chiar și atunci când am simțit că vreau să renunț“, a mărturisit Loredana Marin.
Tânăra a început să practice sportul de performanță la Călărași, într-o sală modestă cu doar două saci și o oglindă. În 2020, la doar 20 de ani, a devenit campioană europeană la tineret, marcând un punct de cotitură în cariera sa.
“După ce am devenit campioană europeană la tineret în 2020, antrenorul meu mi-a spus că abia acum începe greul. Mi-a oferit libertatea de a pleca, recunoscând că acolo nu aș putea atinge înalta performanță. De atunci, am continuat la București, unde fac parte din lotul național de senioare și sunt pregătită de Adrian și Mihaela Lăcătuș“, a adăugat ea.
Despre perioada inițială la lotul de senioare, Loredana a spus: “În primul an, m-am adaptat cu greu la tranziția către competițiile pentru senioare. Eram obișnuită să fiu bună la tineret și să câștig medalii, așa că tranziția a fost dificilă, nu din punct de vedere fizic, ci psihic. Trebuie să învățăm că nu suntem întotdeauna cei mai buni și să progresați pas cu pas.”
Loredana Marin a amintit și de momentul amuzant când mama sa a aflat că fiica ei va practica boxul.
“Nu am anunţat-o eu, a anunţat-o diriginta mea de pe vremea aceea. A făcut o şedinţă cu părinţii, iar subiectul principal am fost eu. Doamna dirigintă a spus că după ce că ea bate băieţii fără să facă sport de contact , o mai daţi şi la sport de contact să înveţe să se bată, pe bune acum. Mama nu ştia despre ce este vorba, nu a făcut sport în viaţa ei. A vorbit cu mamele colegilor mei şi ele i-au zis las-o să meargă la sport dacă îi place, îşi mai ocupă timpul, vedem dacă îi place şi iese ceva. Dacă nu iese asta e , lasă copilul să facă ce îi place“, a povestit Loredana Marin.
Între timp, mama sportivei a înțeles pasiunea fiicei sale și acum nu ratează niciunul dintre meciurile ei.
“Mama se bucură foarte mult, se uită cu fratele meu de 5 ani la toate meciurile, apoi mă sună şi îmi spune “Bravo, Lore ne-am uitat la meciul tău suntem foarte bucuroşi pentru tine”, a mărturisit Loredana Marin.
Pasionată de tatuaje, sportiva își exprimă dedicarea față de Jocurile Olimpice printr-unul dintre ele.
“Mi-am făcut tatuajul cu cercurile olimpice când am simțit că asta vreau să fac și că iubesc acest sport. Îmi doresc cu toată inima să adaug și Turnul Eiffel și anul 2024 lângă cercurile olimpice“, a adăugat ea.
Frumusețea sportivei nu trece neobservată pe rețelele de socializare
“De multe ori am fost întrebată de ce fac box, de ce nu m-am apucat de modelling. Nu le răspund, pentru că nu prea să stau pe reţelele de socializare. Chiar dacă sunt eşti mai feminină, poţi să trăieşti şi în lumea bărbaţilor”, a concluzionat Loredana Marin, componentă a lotului național de box al României.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Oltenița atrage fonduri europene și se înfrățește cu Bulgaria. Proiecte de peste 6 milioane de euro pentru dezvoltarea locală
Primăria municipiului Oltenița, condusă de primarul Mihăiță Beștea, a reușit să depună și să obțină finanțări importante prin programele europene transfrontaliere. Colaborarea cu orașul Biala din Bulgaria deschide noi oportunități de investiții în infrastructură, turism și servicii publice.
În cadrul conferinței de presă dedicate bilanțului primului an de mandat, primarul Mihăiță Beștea a anunțat că Oltenița a depus cinci proiecte europene prin programul Interreg România–Bulgaria, menite să aducă investiții consistente în comunitate.
„Am găsit o nișă în care putem obține finanțare rapidă, chiar și în contextul economic dificil. Din cele cinci proiecte depuse, două au trecut deja de prima etapă de aprobare și urmează semnarea contractelor de finanțare”, a explicat edilul.
Valoarea totală a acestor proiecte depășește 6 milioane de euro, iar cele mai avansate două vizează infrastructura urbană și dotările publice.
Unul dintre proiecte are o finanțare de 2,2 milioane de euro, iar celălalt de 1,8 milioane de euro, fiind dedicate îmbunătățirii spațiilor publice, digitalizării serviciilor și achiziției de echipamente moderne pentru primărie și instituțiile subordonate.
Administrația locală are în plan și proiecte cu impact vizibil pentru cetățeni: achiziția a peste 200 de bănci și 400 de coșuri de gunoi din materiale reciclabile, pentru amenajarea spațiilor publice.
„Am cerut echipei tehnice să gândim orașul în detaliu. Fiecare colț de stradă trebuie să aibă un coș de gunoi și o bancă. Vrem un oraș ordonat, curat și funcțional”, a declarat Beștea.
Un pas important în cooperarea transfrontalieră este și parteneriatul cu orașul Biala (Bulgaria), care a adoptat deja o hotărâre de consiliu privind înfrățirea cu Oltenița.
„Vom aproba și noi hotărârea în Consiliul Local, pentru a formaliza această relație. Colaborarea cu Biala ne oferă acces la noi linii de finanțare și la proiecte comune în turism și infrastructură”, a explicat primarul.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Situația companiei Lukoil din România începe să aibă efecte directe asupra pieței carburanților. Prețul motorinei a crescut cu 3,1%, iar cel al benzinei cu 1,3%. Motorina premium a ajuns la 8,34 lei pe litru. Dacă tranzacția pentru preluarea activelor Lukoil eșuează, statul român ar putea fi nevoit să importe mai mult combustibil, ceea ce ar duce la noi scumpiri.
Rafinăria Petrotel din Ploiești, deținută de gigantul rus Lukoil, este una dintre cele mai importante din țară, cu o capacitate anuală de aproximativ 2,5 milioane de tone, reprezentând aproape 20% din producția națională de combustibil. Preluată de Lukoil în 1998, rafinăria are circa 5.000 de angajați, împreună cu rețeaua de aproximativ 320 de stații de carburanți din România.
Președintele Nicușor Dan a declarat că, dacă rafinarea s-ar opri, România ar fi obligată să importe mai mult combustibil. Acesta a mai precizat că nu există riscul ca rafinăria să fie preluată de firme-paravan ale Rusiei, însă Guvernul nu se grăbește cu o eventuală preluare.
Contextul este generat de sancțiunile impuse de SUA companiilor rusești Lukoil și Rosneft, acuzate că finanțează războiul din Ucraina. Acestea au termen până la 21 noiembrie să își vândă sau să își închidă operațiunile din Europa. După această dată, orice colaborare cu ele devine ilegală pentru firmele care au legături cu SUA.
România trebuie să decidă rapid ce soluție adoptă pentru rafinăria Petrotel și rețeaua Lukoil, pentru a evita noi creșteri de preț și posibile blocaje în aprovizionarea cu combustibili.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Mary Ellen Pleasant, o femeie de origine afro-americană născută liberă în jurul anului 1814, probabil în Georgia sau Virginia, sosea în acest haos cu un plan ascuns sub aparența umilinței. Oficial, era o simplă servitoare – “femeia invizibilă” care ștergea praful de pe mobilă și turna băuturi pentru magnații aurului. Dar în spatele zâmbetului ei discret, ea absorbea secretele: tranzacții dubioase cu mine de argint, investiții riscante în terenuri, alianțe fragile între bancheri și speculanți.
Plecase din Estul SUA ca aboliționistă activă pe Calea Ferată Subterană, ajutând sclavi să evadeze. Odată ajunsă în California – un stat liber, dar plin de prejudecăți rasiale – și-a folosit inteligența ascuțită pentru a se infiltra în cercurile elitei albe. Prin Thomas Bell, un bancher scoțian pe care l-a cunoscut și cu care a format o parteneriat secret, a investit în acțiuni miniere și imobiliare. Asculta conversațiile la masa bogaților, apoi acționa: cumpăra proprietăți înainte ca prețurile să explodeze, finanța afaceri profitabile cu informații obținute “accidental”.
Imperiul ei a crescut invizibil. Până în anii 1870, deținea pensiuni de lux, spălătorii și investiții în valori de peste 30 de milioane de dolari (echivalentul a sute de milioane astăzi). A fondat prima bancă neagră din San Francisco și a susținut cauze aboliționiste, inclusiv procese pentru drepturi civile – câștigând unul celebru în 1863 împotriva discriminării în transportul public. Dar puterea ei speria: era numită “Voodoo Queen” de dușmani, acuzată de vrăjitorie și manipulare.
Când a murit în 1904, la 89 de ani, averea ei era risipită în procese, dar moștenirea rămânea: o femeie care a transformat servitutea aparentă în dominație economică, dovedind că adevărata putere nu vine din aurul vizibil, ci din umbrele în care nimeni nu te vede venind.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
ADR Sud Muntenia participă la evenimentul aniversar Interreg 35 de ani, desfășurat la Palatul Parlamentului
Consiliul Județean Călărași marchează 35 de ani de cooperare Interreg la Parlamentul României
România pierde peste 3,3 miliarde de euro pe an din comerțul cu produse agro-alimentare. Ciprian Andrei Olteanu avertizează că exportăm ieftin și importăm scump
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
