Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -4°C | Anul XI Nr. 545

Știri

Povestea unei campioane greu încercate de viață. Loredana Marin, tânăra din Călărași care ar putea ajunge la Jocurile Olimpice

Published

on

Loredana Marin, tânăra din Călărași care ar putea ajunge la Jocurile Olimpice

Loredana Marin, campioana europeană la box, a avut o copilărie grea, crescând departe de mamă și fără implicarea tatălui. De mică, pentru a-și asigura existența, a muncit pe câmp și a servit la restaurant în perioada liceului. La vârsta de 9 ani, a început să practice boxul pentru a învăța să se apere, iar acum se pregătește pentru un turneu de calificare care ar putea să-i aducă biletul către Jocurile Olimpice de la Paris.

La doar 20 de ani, Loredana Marin, campioana europeană de box la tineret și vicecampioana europeană de U22, se află în pragul împlinirii celui mai mare vis al său: calificarea la Jocurile Olimpice.

Simt o presiune pe umeri, pe care mi-o impun singură, pentru că antrenorii mei au avut mereu încredere în mine și doresc să ating cât mai mult în calificările viitoare“, a mărturisit Loredana Marin, membră a lotului național de box al României, într-un interviu acordat orangesport.ro.

Până să ajungă la Paris, sportiva sprijinită de Federația Română de Box are programate două turnee: primul în februarie, în Italia, și cel de-al doilea în mai, în Thailanda.

Advertisement

Muncesc zilnic pentru asta! iau în considerare fiecare aspect, țin evidența antrenamentelor și a suplimentelor pe care le folosesc. Am început să am grijă de alimentație, renunțând la dulciuri și sucuri“, a subliniat Loredana Marin, componentă a lotului național de box al României, într-o declarație pentru orangesport.ro.

Tinerei campioane nu i-a fost ușor să ajungă acolo unde este acum. Crescută fără implicarea tatălui, mama plecată la muncă în străinătate, Loredana a fost crescută de mătușa sa, care avea deja trei copii.

Am început să practic boxul la vârsta de 9 ani, crescând doar cu mama mea, în absența tatălui. Am avut nevoie să mă apăr în școală și pe stradă, să devin mai puternică, pentru că eram un copil firav. Sportul m-a întărit și m-a scos dintr-un mediu dificil”, a povestit Loredana Marin.

Din cauza dificultăților financiare, tânăra a fost nevoită să lucreze în paralel cu școala.

Am muncit pe câmp, la porumb, și am făcut tot ce era necesar. În perioada liceului, aveam cursuri până la 17.00, apoi aveam antrenament și lucram seara ca ospătăriță la evenimente“, a adăugat ea.

Advertisement

Loredana recunoaște că boxul a avut un impact semnificativ asupra disciplinei sale și a contribuit la transformarea ei în persoana puternică și determinată pe care o cunoaștem astăzi. Absența tatălui său în viața ei a făcut-o pe fată să învețe să se apere singură de pericole.

Sportiva aduce un omagiu special antrenorilor săi, Constantin Bebeșelea, cel care a descoperit-o, și lui Adrian și Mihaela Lăcătuș, cei care o pregătesc în prezent la lotul național de senioare.

Primul meu antrenor, Constantin Bebeșelea, a fost sprijinul meu. El m-a ridicat și m-a adus aici, apoi m-a predat familiei Lăcătuș. Am avut antrenori excepționali care au știut să mă îndrume și să mă mențină pe acest drum, chiar și atunci când am simțit că vreau să renunț“, a mărturisit Loredana Marin.

Tânăra a început să practice sportul de performanță la Călărași, într-o sală modestă cu doar două saci și o oglindă. În 2020, la doar 20 de ani, a devenit campioană europeană la tineret, marcând un punct de cotitură în cariera sa.

După ce am devenit campioană europeană la tineret în 2020, antrenorul meu mi-a spus că abia acum începe greul. Mi-a oferit libertatea de a pleca, recunoscând că acolo nu aș putea atinge înalta performanță. De atunci, am continuat la București, unde fac parte din lotul național de senioare și sunt pregătită de Adrian și Mihaela Lăcătuș“, a adăugat ea.

Advertisement

Despre perioada inițială la lotul de senioare, Loredana a spus: “În primul an, m-am adaptat cu greu la tranziția către competițiile pentru senioare. Eram obișnuită să fiu bună la tineret și să câștig medalii, așa că tranziția a fost dificilă, nu din punct de vedere fizic, ci psihic. Trebuie să învățăm că nu suntem întotdeauna cei mai buni și să progresați pas cu pas.

Loredana Marin a amintit și de momentul amuzant când mama sa a aflat că fiica ei va practica boxul.

“Nu am anunţat-o eu, a anunţat-o diriginta mea de pe vremea aceea. A făcut o şedinţă cu părinţii, iar subiectul principal am fost eu. Doamna dirigintă a spus că după ce că ea bate băieţii fără să facă sport de contact , o mai daţi şi la sport de contact să înveţe să se bată, pe bune acum. Mama nu ştia despre ce este vorba, nu a făcut sport în viaţa ei. A vorbit cu mamele colegilor mei şi ele i-au zis las-o să meargă la sport dacă îi place, îşi mai ocupă timpul, vedem dacă îi place şi iese ceva. Dacă nu iese asta e , lasă copilul să facă ce îi place, a povestit Loredana Marin.

Între timp, mama sportivei a înțeles pasiunea fiicei sale și acum nu ratează niciunul dintre meciurile ei.

“Mama se bucură foarte mult, se uită cu fratele meu de 5 ani la toate meciurile, apoi mă sună şi îmi spune “Bravo, Lore ne-am uitat la meciul tău suntem foarte bucuroşi pentru tine”, a mărturisit Loredana Marin.

Advertisement

Pasionată de tatuaje, sportiva își exprimă dedicarea față de Jocurile Olimpice printr-unul dintre ele.

Mi-am făcut tatuajul cu cercurile olimpice când am simțit că asta vreau să fac și că iubesc acest sport. Îmi doresc cu toată inima să adaug și Turnul Eiffel și anul 2024 lângă cercurile olimpice“, a adăugat ea.

Frumusețea sportivei nu trece neobservată pe rețelele de socializare

“De multe ori am fost întrebată de ce fac box, de ce nu m-am apucat de modelling. Nu le răspund, pentru că nu prea să stau pe reţelele de socializare. Chiar dacă sunt eşti mai feminină, poţi să trăieşti şi în lumea bărbaţilor”, a concluzionat Loredana Marin, componentă a lotului național de box al României.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Lovitură la buzunar pentru români: impozitele pe case, terenuri și mașini explodează. Guvernul spune clar: „Nu mai aveam de ales”

Published

on

Românii se pregătesc pentru una dintre cele mai mari scumpiri fiscale din ultimii ani. Guvernul României anunță majorări masive ale impozitelor pe proprietate, care vor ajunge, în medie, la 70–80%, iar în unele cazuri pot fi chiar mai mari. Totul, spun oficialii, pentru bani și pentru a nu pierde fondurile europene.

De ce cresc taxele atât de mult

Explicația Guvernului este simplă: România colectează prea puțin din impozitele pe proprietate. În prezent, aceste taxe aduc doar 0,55% din PIB, de peste trei ori mai puțin decât media Uniunii Europene. Pe scurt, statul spune că:

  • multe impozite erau prea mici;
  • o parte importantă nici măcar nu era colectată;
  • sistemul favoriza inechități între contribuabili.

În plus, presiunea vine direct din Planul Național de Redresare și Reziliență și de la Comisia Europeană. Fără reformă, România risca să piardă sute de milioane de euro din cererile de plată PNRR.

Cât câștigă statul din buzunarul tău

Executivul estimează că noile impozite vor aduce 3,7 miliarde de lei în plus doar în 2026:

  • peste 1,4 miliarde lei din clădiri;
  • peste 1 miliard lei din terenuri;
  • aproape 1,2 miliarde lei din mașini.

Banii rămân la primării, care trebuie să se descurce cu mai puțini bani primiți de la bugetul de stat.

Ce se schimbă concret la case și terenuri

  • Valoarea impozabilă sare cu aproximativ 70%, până la aproape 2.700 lei/mp.
  • Dispar reducerile pentru vechimea clădirii: nu mai contează dacă locuiești într-o casă veche de 100 de ani sau într-un bloc ridicat în anii ’70.
  • Primăriile pot dubla impozitele, dacă vor, față de nivelul actual.

Pe scurt: acolo unde taxele erau minime, creșterea poate fi chiar peste media anunțată.

Mașinile, taxate după cât poluează

Impozitul auto nu mai e doar despre capacitatea motorului. Contează și norma de poluare:

Advertisement
  • mașinile vechi, poluante – taxe mai mari;
  • mașinile mai noi – creșteri mai mici;
  • hibridele nu mai sunt automat avantajate, iar electricele nu mai sunt scutite.
  • Principiul e clar: „poluatorul plătește”.

Probleme și haos la nivel local

Aplicarea noilor reguli a creat deja confuzii:

  • erori în deciziile de impunere;
  • blocaje și probleme pe ghișeul.ro;
  • primării nepregătite tehnic.

Guvernul promite că situația va fi corectată.

De când plătim mai mult

Noile taxe intră în vigoare de la 1 ianuarie 2026, iar din 2027 urmează pasul final: impozitarea la valoarea reală de piață a proprietăților.

Singura veste bună: dacă îți plătești taxele până pe 31 martie, primești în continuare reducerea de 10%.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Prefectura Călărași: utilitățile funcționează normal, traficul rutier se desfășoară în condiții de iarnă

Published

on

În plină iarnă, Prefectura Călărași vine cu vești bune: fără pene de curent, fără gaze tăiate și fără drumuri blocate. La ora 12:00, autoritățile au anunțat că județul rezistă bine în fața vremii reci.

Curent electric: zero avarii mari. Doar câțiva consumatori izolați, punctual, în zone din baltă.
Gaze: nicio problemă. Totul funcționează normal.

Drumurile? Se circulă!
Pe A2, utilajele au ieșit la atac:

  • București – Lehliu Gară: 15 utilaje, 190 tone de sare;
  • Lehliu Gară – Ialomița: 32 utilaje, cu intervenții consistente la Drajna și Fetești (peste 450 tone de sare și NaCl).

În județ:

  • Drumuri Naționale: 26 utilaje, 75 tone de sare;
  • Drumuri Județene: 41 utilaje, 1.400 tone de sare și nisip.

Concluzia zilei: se merge, se aprinde lumina, gazele curg, iar utilajele rămân în priză. Iarna a venit, dar Călărașiul nu s-a oprit.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

iPhone-uri „de lux” la AJOFM Călărași. Explicația șefei instituției după valul de revoltă: „Nu sunt bani de salarii, dar telefoanele sunt din fonduri europene”

Published

on

Achiziția a 9 telefoane iPhone 17 Pro, în valoare de aproape 49.000 de lei, de către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași a aprins spiritele în mediul online și a stârnit un val de reacții dure. Într-o perioadă în care se vorbește tot mai des despre austeritate, lipsă de fonduri și sacrificii, ideea că o instituție care se ocupă de șomeri își cumpără telefoane de ultimă generație a fost suficientă pentru a provoca indignare.

„Legal poate. Moral, fiecare judecă”, au comentat cetățenii, după ce documentele din platforma de achiziții publice au arătat că AJOFM Călărași a cumpărat 9 iPhone 17 Pro 256 GB, la un preț de peste 5.400 de lei bucata, bani publici.

Contactată de CălărașiPress, Doinița Nicolae, directoarea Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași, spune însă că lucrurile stau complet diferit față de situație expusă în spațiul public.

„Nu sunt telefoane pentru șefi și nu sunt din bugetul instituției”, susține aceasta.

Advertisement

Potrivit explicațiilor oferite, achiziția a fost făcută din fonduri europene, în cadrul unui proiect major – un Centru de Tineret, cu o valoare totală de aproximativ 2 milioane de euro, implementat la nivel național. AJOFM Călărași este beneficiar într-un proiect „în oglindă” cu alte județe din țară.

Mai mult, directoarea afirmă că nu beneficiază personal de niciun telefon și că nici măcar nu face parte din echipa de proiect.

„Eu folosesc un telefon vechi, primit cadou de Crăciun. În instituție nu avem bani nici de hârtie, suntem datori la gaze. Telefoanele astea nu au legătură cu bugetul nostru de funcționare”, a declarat șefa AJOFM.

Telefoanele sunt destinate angajaților implicați direct în implementarea proiectului, respectiv nouă persoane, dintre care șapte de la Oltenița, care lucrează zilnic cu sute de tineri: îi contactează, îi consiliază, îi înscriu în baze de date și merg pe teren.

Proiect pe 3 ani, mii de tineri vizați

Advertisement

Conform conducerii AJOFM, proiectul se întinde pe trei ani și vizează peste 1.800 – 2.000 de tineri, doar în zona Călărași–Ialomița. Activitatea presupune deplasări constante și comunicare permanentă, iar instituția nu are telefoane de serviciu în dotare.

„Fără aceste echipamente, proiectul nu poate funcționa. Sunt bani prevăzuți, aprobați și controlați la nivel european”, mai spune directoarea.

În încercarea de a calma spiritele, reprezentanții AJOFM anunță că vor publica toate detaliile proiectului și bugetului, pentru a elimina suspiciunile.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading