Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -8°C | Anul XI Nr. 545

Știri

Povestea unei campioane greu încercate de viață. Loredana Marin, tânăra din Călărași care ar putea ajunge la Jocurile Olimpice

Published

on

Loredana Marin, tânăra din Călărași care ar putea ajunge la Jocurile Olimpice

Loredana Marin, campioana europeană la box, a avut o copilărie grea, crescând departe de mamă și fără implicarea tatălui. De mică, pentru a-și asigura existența, a muncit pe câmp și a servit la restaurant în perioada liceului. La vârsta de 9 ani, a început să practice boxul pentru a învăța să se apere, iar acum se pregătește pentru un turneu de calificare care ar putea să-i aducă biletul către Jocurile Olimpice de la Paris.

La doar 20 de ani, Loredana Marin, campioana europeană de box la tineret și vicecampioana europeană de U22, se află în pragul împlinirii celui mai mare vis al său: calificarea la Jocurile Olimpice.

Simt o presiune pe umeri, pe care mi-o impun singură, pentru că antrenorii mei au avut mereu încredere în mine și doresc să ating cât mai mult în calificările viitoare“, a mărturisit Loredana Marin, membră a lotului național de box al României, într-un interviu acordat orangesport.ro.

Până să ajungă la Paris, sportiva sprijinită de Federația Română de Box are programate două turnee: primul în februarie, în Italia, și cel de-al doilea în mai, în Thailanda.

Advertisement

Muncesc zilnic pentru asta! iau în considerare fiecare aspect, țin evidența antrenamentelor și a suplimentelor pe care le folosesc. Am început să am grijă de alimentație, renunțând la dulciuri și sucuri“, a subliniat Loredana Marin, componentă a lotului național de box al României, într-o declarație pentru orangesport.ro.

Tinerei campioane nu i-a fost ușor să ajungă acolo unde este acum. Crescută fără implicarea tatălui, mama plecată la muncă în străinătate, Loredana a fost crescută de mătușa sa, care avea deja trei copii.

Am început să practic boxul la vârsta de 9 ani, crescând doar cu mama mea, în absența tatălui. Am avut nevoie să mă apăr în școală și pe stradă, să devin mai puternică, pentru că eram un copil firav. Sportul m-a întărit și m-a scos dintr-un mediu dificil”, a povestit Loredana Marin.

Din cauza dificultăților financiare, tânăra a fost nevoită să lucreze în paralel cu școala.

Am muncit pe câmp, la porumb, și am făcut tot ce era necesar. În perioada liceului, aveam cursuri până la 17.00, apoi aveam antrenament și lucram seara ca ospătăriță la evenimente“, a adăugat ea.

Advertisement

Loredana recunoaște că boxul a avut un impact semnificativ asupra disciplinei sale și a contribuit la transformarea ei în persoana puternică și determinată pe care o cunoaștem astăzi. Absența tatălui său în viața ei a făcut-o pe fată să învețe să se apere singură de pericole.

Sportiva aduce un omagiu special antrenorilor săi, Constantin Bebeșelea, cel care a descoperit-o, și lui Adrian și Mihaela Lăcătuș, cei care o pregătesc în prezent la lotul național de senioare.

Primul meu antrenor, Constantin Bebeșelea, a fost sprijinul meu. El m-a ridicat și m-a adus aici, apoi m-a predat familiei Lăcătuș. Am avut antrenori excepționali care au știut să mă îndrume și să mă mențină pe acest drum, chiar și atunci când am simțit că vreau să renunț“, a mărturisit Loredana Marin.

Tânăra a început să practice sportul de performanță la Călărași, într-o sală modestă cu doar două saci și o oglindă. În 2020, la doar 20 de ani, a devenit campioană europeană la tineret, marcând un punct de cotitură în cariera sa.

După ce am devenit campioană europeană la tineret în 2020, antrenorul meu mi-a spus că abia acum începe greul. Mi-a oferit libertatea de a pleca, recunoscând că acolo nu aș putea atinge înalta performanță. De atunci, am continuat la București, unde fac parte din lotul național de senioare și sunt pregătită de Adrian și Mihaela Lăcătuș“, a adăugat ea.

Advertisement

Despre perioada inițială la lotul de senioare, Loredana a spus: “În primul an, m-am adaptat cu greu la tranziția către competițiile pentru senioare. Eram obișnuită să fiu bună la tineret și să câștig medalii, așa că tranziția a fost dificilă, nu din punct de vedere fizic, ci psihic. Trebuie să învățăm că nu suntem întotdeauna cei mai buni și să progresați pas cu pas.

Loredana Marin a amintit și de momentul amuzant când mama sa a aflat că fiica ei va practica boxul.

“Nu am anunţat-o eu, a anunţat-o diriginta mea de pe vremea aceea. A făcut o şedinţă cu părinţii, iar subiectul principal am fost eu. Doamna dirigintă a spus că după ce că ea bate băieţii fără să facă sport de contact , o mai daţi şi la sport de contact să înveţe să se bată, pe bune acum. Mama nu ştia despre ce este vorba, nu a făcut sport în viaţa ei. A vorbit cu mamele colegilor mei şi ele i-au zis las-o să meargă la sport dacă îi place, îşi mai ocupă timpul, vedem dacă îi place şi iese ceva. Dacă nu iese asta e , lasă copilul să facă ce îi place, a povestit Loredana Marin.

Între timp, mama sportivei a înțeles pasiunea fiicei sale și acum nu ratează niciunul dintre meciurile ei.

“Mama se bucură foarte mult, se uită cu fratele meu de 5 ani la toate meciurile, apoi mă sună şi îmi spune “Bravo, Lore ne-am uitat la meciul tău suntem foarte bucuroşi pentru tine”, a mărturisit Loredana Marin.

Advertisement

Pasionată de tatuaje, sportiva își exprimă dedicarea față de Jocurile Olimpice printr-unul dintre ele.

Mi-am făcut tatuajul cu cercurile olimpice când am simțit că asta vreau să fac și că iubesc acest sport. Îmi doresc cu toată inima să adaug și Turnul Eiffel și anul 2024 lângă cercurile olimpice“, a adăugat ea.

Frumusețea sportivei nu trece neobservată pe rețelele de socializare

“De multe ori am fost întrebată de ce fac box, de ce nu m-am apucat de modelling. Nu le răspund, pentru că nu prea să stau pe reţelele de socializare. Chiar dacă sunt eşti mai feminină, poţi să trăieşti şi în lumea bărbaţilor”, a concluzionat Loredana Marin, componentă a lotului național de box al României.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Primarul comunei Borcea: „2026 este anul responsabilității și al continuității. Mergem înainte prin fapte”

Published

on

Primarul comunei Borcea, Theodor Aniel, anunță că anul 2026 va fi dedicat continuării lucrurilor deja începute, cu accent pe finalizarea proiectelor și pe buna organizare a comunei.

Edilul spune clar că administrația locală merge înainte „prin fapte, nu prin vorbe”, amintind principalele realizări din ultimii ani: drumuri asfaltate, trotuare pentru copii și vârstnici, rețea de gaze, canalizare și stație de epurare funcționale, școli modernizate, cantină pentru elevi, grădiniță cu program prelungit, sală de sport, teren de fotbal și parc fotovoltaic.

Pentru perioada următoare, primăria își propune să ducă la capăt proiectele aflate deja în lucru, să dezvolte utilitățile fără improvizații, să gestioneze mai bine deșeurile și să mențină ordinea și curățenia în comună.

Primarul anunță și sprijin în continuare pentru sport, cultură și educație – de la echipa de fotbal Agricola Borcea și activitățile pentru copii, până la evenimentele care adună comunitatea, precum Zilele Comunei, Ziua Pensionarului sau Boboteaza.

Advertisement

Mesajul transmis cetățenilor este unul direct: transparența, dialogul și respectul rămân priorități, iar 2026 trebuie să fie un an al continuității și al responsabilității pentru comuna Borcea.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Acum, la Călărași! Expoziția de fotografie „Solitudine”, la Muzeul Municipal, semnată de Valentin Pană

Published

on

La Muzeul Municipal Călărași, vineri, 16 ianuarie 2026, de la ora 15:30, va avea loc vernisajul expoziției de fotografie „Solitudine”, un demers artistic care propune publicului o incursiune vizuală în tăcere, introspecție și peisaje marcate de absență.

Expoziția poartă semnătura fotografului Valentin Pană, aflat la cea de-a doua expoziție personală în municipiul Călărași, după „Răsfoind printre milisecunde”, prezentată în anul 2017. Originar din Călărași, artistul este absolvent al Facultății de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universitatea București și activează profesional ca asistent social, având totodată o experiență consistentă în traduceri din limba franceză și colaborări cu edituri bucureștene pentru ilustrație de carte, revistă și fotografie de publicitate.

Tema expoziției, „Solitudine”, este rezultatul unor preocupări personale și reflecții acumulate în ultimii ani. Valentin Pană explică faptul că apropierea de acest subiect a venit firesc, din nevoia de a înțelege fenomenul singurătății atât din perspectivă teoretică, cât și existențială. Imaginile expuse sunt, în mare parte, peisaje de iarnă, dominate de o lumină difuză, fără umbre, în care soarele este absent sau abia perceptibil la răsărit ori apus, adesea filtrat de ceață.

Compozițiile sunt statice, cu o natură aflată într-o stare de repaus, iar prezența umană este sugerată discret, prin urme: o mănăstire sau o casă în depărtare, lumini aprinse pe malul unui lac, o fereastră de biserică. Paleta cromatică este una temperată, cu nuanțe pastelate și griuri colorate, care invită privitorul la contemplare și liniște.

Advertisement

Expoziția „Solitudine” va putea fi vizitată până la data de 15 februarie 2026, de luni până sâmbătă, în intervalul orar 09:00–17:00, la Muzeul Municipal Călărași.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Carburanții, din nou pe val: scumpirile mici, dar dese, care golesc buzunarele și umplu bugetul

Published

on

În România, scumpirea carburanților a devenit o rutină, aproape un ritual al începutului de an. La un consum anual de 8 milioane de tone, chiar și un singur ban adăugat la prețul litrului se transformă într-o avalanșă de bani pentru companiile petroliere și pentru stat. Iar în ultimele săptămâni, această avalanșă pare să fi prins viteză.

Petrom, liderul pieței, a operat a treia majorare consecutivă, patru bani în plus la benzină și motorină. Un gest imediat replicat de ceilalți jucători, semn că piața funcționează după o logică simplă: dacă unul ridică prețul, ceilalți nu rămân în urmă. Rezultatul? România urcă vertiginos în topul european al carburanților scumpi.

Până la jumătatea lui ianuarie, am avut patru scumpiri și o singură ieftinire simbolică. Benzina s-a scumpit cu 46 de bani pe litru, motorina cu 44, iar reducerea de 4 bani a fost doar o pauză respiratorie. Cea mai dură lovitură a venit chiar pe 1 ianuarie, odată cu creșterea accizelor și a TVA-ului. Fiscalitatea a devenit principalul motor al prețurilor, nu piața liberă, nu petrolul, nu geopolitica.

Unde ne aflăm în Europa

În ciuda percepției publice, România nu este chiar în vârful clasamentului european, dar nici departe. Suntem pe locul 17 la prețul benzinei și tot pe 17 la motorină. Fără taxe, însă, situația se schimbă radical: România devine una dintre cele mai ieftine piețe din UE. Diferența o face statul, prin accize și TVA.

Advertisement

Ce urmează

Guvernul promite că nu va introduce taxe noi în 2026, dar promisiunea este condiționată de un „dacă” greu: dacă se mențin măsurile actuale și dacă se reduc cheltuielile. Analiștii CFA sunt mai puțin optimiști. În scenariul lor pesimist, TVA-ul ar putea urca la 23–24% în a doua parte a anului viitor. O astfel de decizie ar lovi direct în pompă, iar scumpirile de acum ar părea doar un preludiu.

O piață mare, un impact uriaș

Cu 555 de stații Petrom și un consum anual de 8 milioane de tone, fiecare ajustare de preț, oricât de mică, produce efecte masive. Iar în contextul european, unde prețurile variază de la 1,21 euro în Bulgaria la peste 2 euro în Olanda, România se află într-o zonă gri: nici cea mai scumpă, nici cea mai ieftină, dar cu o fiscalitate care apasă tot mai greu.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading