Știri
Povestea unei campioane greu încercate de viață. Loredana Marin, tânăra din Călărași care ar putea ajunge la Jocurile Olimpice
Loredana Marin, campioana europeană la box, a avut o copilărie grea, crescând departe de mamă și fără implicarea tatălui. De mică, pentru a-și asigura existența, a muncit pe câmp și a servit la restaurant în perioada liceului. La vârsta de 9 ani, a început să practice boxul pentru a învăța să se apere, iar acum se pregătește pentru un turneu de calificare care ar putea să-i aducă biletul către Jocurile Olimpice de la Paris.
La doar 20 de ani, Loredana Marin, campioana europeană de box la tineret și vicecampioana europeană de U22, se află în pragul împlinirii celui mai mare vis al său: calificarea la Jocurile Olimpice.
“Simt o presiune pe umeri, pe care mi-o impun singură, pentru că antrenorii mei au avut mereu încredere în mine și doresc să ating cât mai mult în calificările viitoare“, a mărturisit Loredana Marin, membră a lotului național de box al României, într-un interviu acordat orangesport.ro.
Până să ajungă la Paris, sportiva sprijinită de Federația Română de Box are programate două turnee: primul în februarie, în Italia, și cel de-al doilea în mai, în Thailanda.
“Muncesc zilnic pentru asta! iau în considerare fiecare aspect, țin evidența antrenamentelor și a suplimentelor pe care le folosesc. Am început să am grijă de alimentație, renunțând la dulciuri și sucuri“, a subliniat Loredana Marin, componentă a lotului național de box al României, într-o declarație pentru orangesport.ro.
Tinerei campioane nu i-a fost ușor să ajungă acolo unde este acum. Crescută fără implicarea tatălui, mama plecată la muncă în străinătate, Loredana a fost crescută de mătușa sa, care avea deja trei copii.
“Am început să practic boxul la vârsta de 9 ani, crescând doar cu mama mea, în absența tatălui. Am avut nevoie să mă apăr în școală și pe stradă, să devin mai puternică, pentru că eram un copil firav. Sportul m-a întărit și m-a scos dintr-un mediu dificil”, a povestit Loredana Marin.
Din cauza dificultăților financiare, tânăra a fost nevoită să lucreze în paralel cu școala.
“Am muncit pe câmp, la porumb, și am făcut tot ce era necesar. În perioada liceului, aveam cursuri până la 17.00, apoi aveam antrenament și lucram seara ca ospătăriță la evenimente“, a adăugat ea.
Loredana recunoaște că boxul a avut un impact semnificativ asupra disciplinei sale și a contribuit la transformarea ei în persoana puternică și determinată pe care o cunoaștem astăzi. Absența tatălui său în viața ei a făcut-o pe fată să învețe să se apere singură de pericole.
Sportiva aduce un omagiu special antrenorilor săi, Constantin Bebeșelea, cel care a descoperit-o, și lui Adrian și Mihaela Lăcătuș, cei care o pregătesc în prezent la lotul național de senioare.
“Primul meu antrenor, Constantin Bebeșelea, a fost sprijinul meu. El m-a ridicat și m-a adus aici, apoi m-a predat familiei Lăcătuș. Am avut antrenori excepționali care au știut să mă îndrume și să mă mențină pe acest drum, chiar și atunci când am simțit că vreau să renunț“, a mărturisit Loredana Marin.
Tânăra a început să practice sportul de performanță la Călărași, într-o sală modestă cu doar două saci și o oglindă. În 2020, la doar 20 de ani, a devenit campioană europeană la tineret, marcând un punct de cotitură în cariera sa.
“După ce am devenit campioană europeană la tineret în 2020, antrenorul meu mi-a spus că abia acum începe greul. Mi-a oferit libertatea de a pleca, recunoscând că acolo nu aș putea atinge înalta performanță. De atunci, am continuat la București, unde fac parte din lotul național de senioare și sunt pregătită de Adrian și Mihaela Lăcătuș“, a adăugat ea.
Despre perioada inițială la lotul de senioare, Loredana a spus: “În primul an, m-am adaptat cu greu la tranziția către competițiile pentru senioare. Eram obișnuită să fiu bună la tineret și să câștig medalii, așa că tranziția a fost dificilă, nu din punct de vedere fizic, ci psihic. Trebuie să învățăm că nu suntem întotdeauna cei mai buni și să progresați pas cu pas.”
Loredana Marin a amintit și de momentul amuzant când mama sa a aflat că fiica ei va practica boxul.
“Nu am anunţat-o eu, a anunţat-o diriginta mea de pe vremea aceea. A făcut o şedinţă cu părinţii, iar subiectul principal am fost eu. Doamna dirigintă a spus că după ce că ea bate băieţii fără să facă sport de contact , o mai daţi şi la sport de contact să înveţe să se bată, pe bune acum. Mama nu ştia despre ce este vorba, nu a făcut sport în viaţa ei. A vorbit cu mamele colegilor mei şi ele i-au zis las-o să meargă la sport dacă îi place, îşi mai ocupă timpul, vedem dacă îi place şi iese ceva. Dacă nu iese asta e , lasă copilul să facă ce îi place“, a povestit Loredana Marin.
Între timp, mama sportivei a înțeles pasiunea fiicei sale și acum nu ratează niciunul dintre meciurile ei.
“Mama se bucură foarte mult, se uită cu fratele meu de 5 ani la toate meciurile, apoi mă sună şi îmi spune “Bravo, Lore ne-am uitat la meciul tău suntem foarte bucuroşi pentru tine”, a mărturisit Loredana Marin.
Pasionată de tatuaje, sportiva își exprimă dedicarea față de Jocurile Olimpice printr-unul dintre ele.
“Mi-am făcut tatuajul cu cercurile olimpice când am simțit că asta vreau să fac și că iubesc acest sport. Îmi doresc cu toată inima să adaug și Turnul Eiffel și anul 2024 lângă cercurile olimpice“, a adăugat ea.
Frumusețea sportivei nu trece neobservată pe rețelele de socializare
“De multe ori am fost întrebată de ce fac box, de ce nu m-am apucat de modelling. Nu le răspund, pentru că nu prea să stau pe reţelele de socializare. Chiar dacă sunt eşti mai feminină, poţi să trăieşti şi în lumea bărbaţilor”, a concluzionat Loredana Marin, componentă a lotului național de box al României.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Proiectul CNI pentru baza sportivă din Oltenița, blocat la 30%. Primăria continuă lucrările din fonduri proprii
Primarul Mihăiță Beștea a anunțat că lucrările la baza sportivă din Oltenița, finanțate inițial prin Compania Națională de Investiții, au fost sistate în această vară. Administrația locală a decis să continue modernizarea din bugetul propriu, pentru a evita degradarea investiției și abandonarea proiectului.
Proiectul de reabilitare a bazei sportive din Oltenița, derulat prin CNI, a fost oprit la doar 30% stadiu de execuție, fără o explicație clară din partea instituției.
„Este greu de înțeles de ce s-a emis un ordin de sistare după ce s-au cheltuit deja bani. Ori se finalizează, ori se pierd fonduri și se irosește munca făcută până acum. Am decis să intervenim noi, din bugetul local”, a declarat primarul Mihăiță Beștea.
Edilul a subliniat că blocajul apărut în sistemul de investiții al ministerelor a afectat inclusiv proiecte importante pentru comunitățile locale.
„Activitatea ministerelor este aproape blocată de teama măsurilor de austeritate. Dar proiectele locale nu pot aștepta. Oltenița are nevoie de infrastructură sportivă funcțională”, a precizat primarul.
După sistarea lucrărilor, Primăria Oltenița a început din fonduri proprii curățarea și reorganizarea bazei sportive.
„Am scos tone de materiale vechi, am reamenajat tribunele, am început modernizarea gradenelor și vom continua etapizat, în funcție de buget. Nu putem direcționa toți banii către sport, dar vom face lucrurile corect și durabil”, a adăugat Beștea.
Proiectul face parte dintr-un plan mai amplu de redare în folosință a infrastructurii sportive urbane, iar administrația locală are în vedere refacerea spațiilor de antrenament, a vestiarelor și a zonelor pentru public.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
O pagină din ’89 scrisă de Aurel David arată cum Călărașiul se ridica puțin câte puțin, cu fiecare bloc și fiecare familie
În septembrie 1989, când România trăia ultimele luni ale regimului comunist, jurnalistul Aurel David publica în ziarul „Vremuri Noi” un material dedicat orașului Călărași. Sub titlul „Ce-i mai mândru pe la noi…”, articolul descria, în limbajul tipic al epocii socialiste, transformările urbane ale municipiului de pe malul Borcei. Dincolo de tonul oficial și formulele propagandistice impuse, se simte atașamentul sincer al autorului față de orașul care se ridica atunci, modern și ambițios, din mijlocul câmpiei.
Aurel David, cel care avea să fondeze mai târziu postul Radio Voces Campi Călărași, surprindea în acel text nu doar imaginea unui oraș aflat în plină dezvoltare, ci și mândria unei generații care credea în progresul propriului loc.
Sub zodia civilizației socialiste
Ce-i mai mândru pe la noi…
„Călărași, pământ de aur”.
Sub acest generic se organizează anual un concurs interjudețean de interpretare a muzicii populare românești, manifestare ajunsă, iată, la a patra ediție. Dar aici, la Călărași, nu numai pământul a fost înnobilat. În anii construcției socialiste, cu nestematele hărniciei oamenilor acestor locuri, în întreaga viață socială, economică, politică.
Din 1976, când fosta capitală a călărașilor slătinari a fost investită cu statutul de viitoare vatră de metal a patriei, din 1979, când pe stema municipiului a putut fi trecut deja emblematica însemn al localităților producătoare de oțel, orașul a crescut, s-a înălțat pe verticală. S-a conturat un alt puls de viață, un alt ritm al cetății de foc, dar nu numai pentru oamenii furnalelor de oțel, ci și pentru colectivele Combinatului de celuloză și hârtie, întreprinderii metalurgice, întreprinderii de confecții, pentru toți cei care au venit să-și pună mintea și mâinile la edificarea unei așezări moderne, civilizate, prospere.
Din 1975 încoace s-au construit aproximativ 15.000 de apartamente în blocuri. Case dureroase întinderile nesfârșite ale câmpiei, cu ele, case frumoase, cele 2, 3, 4 și 5 camere, unele dintre ele fiind dispuse în sistem duplex. Pe fundalul culorilor în care până și cărămida aparentă a fost postată, pentru a-i menține și chiar a-i punce de nea localității o încărcătură de lumină neostentativă, pentru a sugera lumina și înțelepciunea efortului cotidian, a rezultat o nouă și modernă arteră de circulație, începând din actuala stradă București va deveni, mâine, clădiri proprii. S-au construit zeci de mii de metri pătrați de spații comerciale și de prestări, care au fost gândite și proiectate unicat, cu siluete modeste strecurându-se între blocurile de pe strada principală de la un capăt la altul. Unele din ele mai există. Drept mărturie a ceea ce a fost Călărașul de ieri. Dar echipele de constructori își fac loc treptat, dându-le la o parte, ridicând case, magazine, alte obiective social culturale, precum spitalul cu peste o mie de paturi, sau clădirile liceelor siderurgice, de construcții, de matematică fizică, sau cele ale cinematografului „Orion”, policlinicii nr. 2, bazelor de agrement pentru tineret, stației C.F.R., autogării, hotelurilor „Călărași” și „Perla”. Ori a impunătorului Centru de creație și cultură socialistă ce se înalță deja în inima localității.
Acestea toate și multe altele aliniază municipiul de pe malul Borcei în rândul tuturor localităților patriei ce au cunoscut, în arcul de timp cuprins între Congresele IX și XIV ale partidului, structurile transformării inovatoare, propulsându-l spre traiectoria civilizației socialiste și comuniste.
Aurel David
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Administrație Locală
Județul alocă 500.000 de euro pentru deszăpezire, flota și stocurile sunt pregătite
Flota de deszăpezire a județului intră din nou în atenția publicului. Autoritățile anunță cifre mari, utilaje multe și un buget care ridică întrebări. Iarna 2025 începe cu 41 de utilaje pregătite să intre în acțiune din prima zi. Perioada de intervenție este 15 noiembrie, 1 martie. Echipele au program de permanență și pot acționa rapid în orice situație.
Stocurile sunt semnificative. Sunt pregătite 1600 de tone de materiale antiderapante. Cantitățile sunt împărțite în 800 de tone de nisip și 800 de tone de sare. Există un bazin de combustibil de cinci tone, complet alimentat. Aprovizionarea este asigurată prin contracte. Dacă situația o cere, societatea poate închiria utilaje suplimentare pentru a evita blocajele.
Intervențiile sunt organizate în trei puncte strategice. Punctele sunt în Călărași, Mănăstirea și Lehliu. Această structură reduce timpul de deplasare al utilajelor. Operatorii monitorizează traficul și starea drumurilor în timp real. Utilajele sunt urmărite prin GPS pentru a eficientiza intervențiile.
Costurile sunt ridicate. Județul alocă 2,36 milioane de lei pentru programul de deszăpezire. Media lunară depășește 670.000 de lei. Noiembrie și martie sunt mai ieftine, dar decembrie, ianuarie și februarie rămân perioadele cu cele mai multe intervenții.
În județul Călărași, societatea Drumuri și Poduri are în gestiune aproximativ 650 km de drumuri asfaltate.
Autoritățile spun că județul este pregătit. Utilajele sunt în teren, stocurile sunt asigurate, iar echipele au un plan de intervenție pentru toate scenariile din iarnă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Panouri fotovoltaice gratuite pentru 41 de familii. Proiect finalizat de Primăria Cuza Vodă
Proiectul CNI pentru baza sportivă din Oltenița, blocat la 30%. Primăria continuă lucrările din fonduri proprii
Supă cremă de dovleac – Mângâierea aromată a toamnei!
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
