La 21 august 2025, Curtea de Apel Constanța a pronunțat sentința definitivă în dosarul 2 Mai, un caz care a zguduit România în august 2023. Vlad Pascu, tânărul responsabil pentru accidentul rutier soldat cu moartea a doi tineri și rănirea altor trei, a fost condamnat în primă instanță la 10 ani de închisoare de Judecătoria Mangalia, în ianuarie 2025. Decizia finală a Curții de Apel a fost așteptată cu interes, marcând doi ani și două zile de la tragicul eveniment.

Accidentul din 2 Mai a avut loc când Vlad Pascu, aflat sub influența substanțelor psihoactive (cocaină, amfetamină și metamfetamină), a intrat cu mașina într-un grup de tineri, provocând moartea a două persoane și rănirea altora. După accident, Pascu a fugit de la fața locului, fiind găsit ulterior în Vama Veche. În primă instanță, el a fost condamnat pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, conducerea unui vehicul sub influența substanțelor interzise și părăsirea locului accidentului. Instanța a dispus și interdicția de a conduce vehicule timp de cinci ani după executarea pedepsei și acordarea de daune morale părților civile.

În apel, avocații lui Pascu, conduși de Vlad Cristescu, au cerut reducerea pedepsei, invocând un denunț făcut de acesta într-un dosar de trafic de droguri al DIICOT, care l-ar putea califica pentru circumstanțe atenuante. De cealaltă parte, familiile victimelor, reprezentate de avocatul Adrian Cuculis, au solicitat schimbarea încadrării juridice din ucidere din culpă în omor calificat, cerând o pedeapsă mai severă.

Pronunțarea sentinței definitive, inițial programată pentru 18 august 2025, a fost amânată pentru 21 august, dată la care Curtea de Apel Constanța a tranșat cazul. Decizia a stârnit reacții puternice în societate, având în vedere gravitatea faptelor și impactul asupra comunității. Instanța a ținut cont de argumentele ambelor părți, dar și de regretul exprimat de Pascu, deși a subliniat că interesul victimelor și al societății primează.

Advertisement

Amazon Kingfisher (Chloroceryle amazona), cunoscut și sub numele de „martin pescar amazonian”, este o pasăre spectaculoasă din familia Alcedinidae, renumită pentru penajul său vibrant și abilitățile sale de vânător. Această specie populează zonele joase ale tropicelor americane, din sudul Mexicului până în nordul Argentinei, fiind un simbol al ecosistemelor acvatice din regiune.

Caracteristici fizice

Amazon Kingfisher este o pasăre de talie medie, cu o lungime de aproximativ 29-30 cm și o greutate între 98 și 140 de grame. Are o siluetă tipică de martin pescar, cu un cioc lung și robust, o creastă ciufulită și o coadă scurtă. Penajul său superior este de un verde-bronz uleios, cu un guler alb distinct în jurul gâtului. Masculii se remarcă prin pieptul de un cărbune ruf roșcat și flancuri verzi, în timp ce femelele au pieptul alb cu pete verzi care se extind peste piept. Puii seamănă cu femelele, dar au pete albe pe aripile superioare și un cioc cu o pată galbenă.

Habitat și distribuție

Această specie este răspândită din statele mexicane Sinaloa și Tamaulipas, prin America Centrală, până în Columbia, Venezuela și estul Anzilor, ajungând în sud până în centrul Argentinei. A fost observată ocazional ca specie rătăcitoare în Aruba, Trinidad și Texas. Amazon Kingfisher preferă râurile mari, atât cu debit lent, cât și rapid, precum și malurile împădurite ale lacurilor și lagunelor de apă dulce. Poate fi găsită și în lagune salmastre, mangrove sau estuare de maree, dar evită pădurile dense, preferând peisaje deschise. Trăiește de obicei sub 1.200 m altitudine, dar a fost observată până la 2.500 m în Venezuela.

Comportament și reproducere

Amazon Kingfisher este, în general, o pasăre sedentară, cu excepția unor cazuri rare de rătăcire. Vânează de pe un punct de observație, cum ar fi o ramură sau o stâncă, de unde se aruncă în apă pentru a prinde pești, în special din familia Characidae, și crustacee. Ocazional, planează deasupra apei înainte de a plonja. Strigătele sale sunt variate, incluzând un „tek” sau „klek” ascuțit, un „chrit” staccato care poate deveni un zdrăngănit, și o serie de note clare, accelerate, considerate semnale de salut sau alarmă.

Advertisement

Sezonul de reproducere variază geografic, în America Centrală având loc în prima jumătate a anului. Perechile excavează împreună un tunel înclinat în malurile râurilor, lung de până la 1,6 m, cu o cameră de cuib la capăt. Femela depune 3-4 ouă, iar incubația, care durează aproximativ 22 de zile, este realizată în principal de femelă noaptea și de mascul ziua. Puii părăsesc cuibul la 29-30 de zile după eclozare.

Dieta

Dieta Amazon Kingfisher constă în principal din pești și crustacee, dar poate include și insecte acvatice sau amfibieni, în funcție de disponibilitate. Tehnica sa de vânătoare, care implică plonjarea precisă din poziție fixă, demonstrează o adaptare remarcabilă pentru mediul acvatic.

Conservare

Conform IUCN, Amazon Kingfisher este clasificat ca specie cu risc scăzut (Least Concern), cu o populație estimată la cel puțin 500.000 de indivizi maturi. Deși are o distribuție geografică extrem de largă, populația sa este în scădere din cauza degradării habitatului, inclusiv defrișările, poluarea apelor și construcția de baraje. Prezența sa este un indicator important al sănătății ecosistemelor acvatice.

Curiozități

• Amazon Kingfisher este mai mare decât ruda sa, Green Kingfisher, dar mai mic decât Ringed Kingfisher, fiind ușor de distins prin ciocul său masiv și creasta ciufulită.

• Spre deosebire de alte specii de martini pescari, nu regurgitează resturi de pește, sistemul său digestiv procesând complet prada.

• Este o pasăre solitară sau întâlnită în perechi, fiind extrem de teritorială, mai ales în sezonul de reproducere.

Amazon Kingfisher este un adevărat maestru al apelor tropicale, combinând frumusețea cu abilități de vânătoare remarcabile, fiind o prezență vitală în ecosistemele Neotropicelor.

Advertisement

În secolul al XIX-lea, lumea era în plină transformare tehnologică, iar electricitatea devenea o forță care promitea să schimbe viața cotidiană. În acest context, un mic oraș din Statele Unite ale Americii a intrat în istorie ca fiind primul care a beneficiat de iluminat public electric, marcând un moment de cotitură în evoluția urbană.

Cleveland, Ohio: Pionierul iluminatului electric

În anul 1880, orașul Cleveland, Ohio, a devenit primul oraș din lume care a implementat un sistem de iluminat public electric pe scară largă. Acest progres a fost posibil datorită inovațiilor lui Charles F. Brush, un inventator și inginer american care a dezvoltat un sistem eficient de iluminat cu arc electric. Pe 29 aprilie 1880, în Public Square, centrul orașului Cleveland, au fost instalate 12 lămpi cu arc electric, care au luminat străzile într-un mod nemaiîntâlnit până atunci.

Sistemul lui Brush utiliza un generator dynamo pentru a produce electricitate, care era apoi transmisă către lămpile cu arc. Aceste lămpi produceau o lumină intensă, mult superioară felinarelor cu gaz sau ulei folosite până atunci. Locuitorii orașului au fost uimiți de spectacolul luminii electrice, care a transformat noaptea într-o scenă vibrantă, plină de posibilități.

Iluminatul electric din Cleveland nu a fost doar o realizare tehnică, ci și un catalizator pentru schimbări sociale și economice. Străzile iluminate au sporit siguranța publică, au extins orele de activitate comercială și au încurajat viața de noapte. De asemenea, acest moment a inspirat alte orașe din lume să adopte tehnologia electrică, pregătind terenul pentru electrificarea globală.

Advertisement

De ce Cleveland?

Alegerea orașului Cleveland nu a fost întâmplătoare. Orașul era un centru industrial în plină dezvoltare, iar Charles Brush, care locuia în Cleveland, a avut sprijinul autorităților locale pentru a-și testa invențiile. Succesul experimentului din Public Square a demonstrat fiabilitatea sistemului și a deschis calea pentru extinderea iluminatului electric în alte orașe, precum New York și Londra.

Un pas spre modernitate

Povestea primului oraș iluminat electric este mai mult decât o notă de subsol în istoria tehnologiei. Este o poveste despre curaj, inovație și dorința de a transforma lumea. Cleveland a arătat lumii că electricitatea nu era doar o curiozitate științifică, ci o forță capabilă să redefinească modul în care trăim.