Sistemul de sănătate din România traversează o criză profundă de personal medical calificat, iar spitalele din județele Buzău, Călărași, Giurgiu și Prahova (Ploiești) resimt cel mai acut acest deficit. Zeci de posturi de medici specialiști rămân neocupate de luni și chiar ani de zile, punând în pericol funcționarea normală a secțiilor vitale.
La Spitalul Județean de Urgență Buzău, deși se organizează frecvent concursuri pentru posturi de medici, numeroase specializări esențiale au rămas descoperite. Secțiile de chirurgie, cardiologie, neurologie sau oncologie se confruntă cu lipsuri cronice, medicii existenți fiind nevoiți să facă față unui volum uriaș de cazuri, cu ture extenuante și risc crescut de erori medicale.
În județul Călărași situația este și mai gravă: deficitul de medici specialiști afectează inclusiv Spitalul Județean de Urgență, unde unele compartimente funcționează la limita capacității sau cu medici detașați temporar din alte unități. Lipsa anestezistilor, a radiologilor și a medicilor ATI îngreunează intervențiile chirurgicale și tratamentul pacienților critici.
Giurgiu se numără printre județele cu cel mai redus număr de medici raportat la populație. Spitalul Județean de Urgență Giurgiu anunță constant posturi vacante pentru specialiști în pediatrie, medicină internă, ortopedie și alte domenii, însă candidații sunt extrem de puțini, mulți preferând centrele universitare mari sau plecarea în străinătate.
La Ploiești, Spitalul Județean de Urgență se confruntă cu aceeași problemă sistemică. Deși județul Prahova are o populație numeroasă și un număr relativ mare de cazuri complexe, deficitul de medici în specialități precum gastroenterologie, pneumologie, reumatologie sau neurochirurgie obligă pacienții să se deplaseze zeci de kilometri pentru investigații și tratamente.
Cauzele principale rămân migrația medicilor spre țări din vestul Europei, salariile necompetitive în raport cu volumul de muncă, condițiile de lucru precare din spitalele județene și lipsa perspectivelor de dezvoltare profesională în zonele defavorizate. Mulți tineri specialiști aleg să nu se întoarcă sau să nu se stabilească în aceste județe după rezidențiat.
Pacienții sunt cei care suferă cel mai mult: listele de așteptare se lungesc, intervențiile urgente sunt amânate, iar calitatea actului medical scade vizibil. În unele cazuri, lipsa unui specialist anumit transformă spitalul dintr-o unitate de urgență într-un centru de triaj care transferă bolnavii spre București sau alte orașe mari.
Autoritățile locale și Ministerul Sănătății continuă să caute soluții prin concursuri repetate, stimulente financiare punctuale și programe de atragere a medicilor în zonele deficitare, însă efectele sunt încă modeste. Fără măsuri structurale profunde – investiții masive în infrastructură, locuințe de serviciu, creșteri salariale sustenabile și reformarea rezidențiatului – criza de specialiști din spitalele Buzău, Călărași, Giurgiu și Ploiești riscă să se agraveze în următorii ani.
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.