Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 10°C | Anul XI Nr. 539

Știri

Polițist local din Călărași, prins de o șoferiță în timp ce “pândea”. “A intrat după mine în magazin”

Published

on

Un nou scandal care implică polițiștii locali din Călărași este în plină ascensiune. “Pânda”, o practică polițienească, despre care mulți ar spune că nu s-ar mai practica, a ajuns să fie folosită într-un mod jalnic în zilele noastre, chiar și de polițiștii locali.

https://youtu.be/BX2piLueGLM

Este și exemplul unei șoferițe din Călărași care spune că a trăit o experiență cel puțin nedorită cu un echipaj de poliție locală din Călărași, despre care susține că a urmărit-o pe parcursul mai multor ore pentru a o prinde pe picior greșit.

S-a întâmplat la sfârșitul lunii noiembrie. Întâmplător sau nu, șoferița a plecat din fața blocului în același timp cu un echipaj de poliție care a venit la o sesizare în parcare la bloc. Câteva minute mai târziu, șoferița ajunge în altă locație. Coboră și petrece mai bine de 15 minute în incinta unui spațiu comercial. Pleacă de acolo și ajunge în incinta Complexului Catex, în fața magazinului DM. Parchează, coboară și pleacă.

Advertisement

De nicăieri, în spatele mașinii din care șoferița a coborât, în scurt timp, apare același echipaj de poliție de mai devreme, care sesizează că autoturismul acesteia era parcat pe locurile destinate persoanelor cu handicap. Polițistul pândar coboară, fotografiază mașina din față și din spate și se retrage în autospeciala de serviciu.

Nerăbdător să sancționeze greșeala șoferiței, polițistul local pleacă în căutarea acesteia… printre rafturile magazinelor…!

Legea este destul de limitată, iar competența polițiștilor la fel. Sancțiunile contravenționale pentru încălcarea legislației rutiere se pot aplica de polițiștii locali în conformitate cu OUG 195.

Dornic să scrie un proces verbal, intuiește unde s-ar afla șoferița și se duce după ea. Strategia agentului pândar pare bine pusă la punct. Intră într-un magazin din zona Complexului Catex din Călărași cu pretextul că își cumpără o pastă de dinți și se întâlnește cu șoferița prinsă pe picior greșit.

“A intrat după mine în magazin. Nu mi-a venit să cred când am văzut că mă caută printre rafturi să-și ceară documentele. A venit direct la mine, după ce m-a urmărit cu mașina o oră prin trafic să vadă ce fac. Nu mi se pare normal” – scrie șoferița pe un grup de Info Trafic din Călărași.

Advertisement

Dintr-o “greșeală”, o găsește printre rafturi și îi amintește că a parcat neregulamentar. Ies împreună pe ușă, iar polițistul cere documentele mașinii și ale șoferului și pleacă în mașina de poliție. După un timp, se întoarce la geamul șoferiței și îi spune că va primi sancțiunea prin poștă.

Astfel de gesturi sunt făcute frecvent de unii polițiști locali care încurcă pânda cu atribuțiile de serviciu. Nu s-ar fi supărat nimeni dacă această pândă ar fi fost făcută și pentru a identifica acele persoane care vandalizează parcurile, sparg geamurile mașinilor, fură din stațiile de autobuz, fac gălăgie seara și exemplele pot continua.

Într-o reacție publică a Poliție Locale Călărași pe o rețea de socializare, direcția din subordinea PMC Călărași  face următoarele precizări:

(…) 1) Nu se poate pune in discuție ideea de ” urmărire” deoarece toate autospecialele instituției sunt monitorizate prin sistem GPS.

2) Polițistul local aflându-se în patrulare in acea zona, a observat direct parcarea pe loc destinat persoanelor cu dizabilități. Având atribuții în acest sens, polițistul local a comunicat persoanei în cauză, aceasta aflându-se la mașină în momentul interacțiunii cu polițistul local, că se află parcată pe un loc destinat persoanelor cu handicap.

Stimata doamna a concis că cel mai bine, este să-l apostrofeze pe agentul constatator spunandu-i ” Vezi-ti mă, de treaba ta! N-ai ce să-mi faci tu mie!”

Advertisement

Continuandu-si astfel drumul către magazinul din care dorea să-și facă cumpărături.

3) Nu negam faptul că, polițistul local a mers in interiorul magazinului pentru a discuta cu doamna in cauza. Acesta i-a adus la cunoștință doamnei, că pentru fapta contravențională comisa flagrant, riscă o sancțiune contravențională în valoare de 2000 lei, încercând astfel, să o convingă să elibereze locul de parcare, ocupat abuziv și flagrant.

4) Totodată, menționam faptul că pe numele doamnei, nu s-a întocmit un proces verbal de constatare a contravenției cu amendă, așa cum se specifica in articol, fiind aplicat doar un avertisment verbal cu mențiunea agentului constatator ” Rușine!” (…)

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Lumina care a pictat lumea: Povestea lui Claude Monet

Published

on

Claude Oscar Monet s-a născut la 14 noiembrie 1840 în Paris, dar copilăria și-a petrecut-o la Le Havre, pe coasta normandă, unde marea și cerul schimbător i-au trezit pentru totdeauna dragostea de lumină. Tatăl său, negustor prosper, dorea ca fiul să-i urmeze în comerț, însă tânărul Claude desena caricaturi pe care le vindea marinarilor și trecătorilor. La 15 ani era deja cunoscut în oraș ca un caricaturist priceput.

Totul s-a schimbat când l-a întâlnit pe Eugène Boudin, pictor care lucra în aer liber. Boudin l-a convins să iasă din atelier și să picteze natura așa cum o vede cu adevărat, cu lumina ei vie și schimbătoare. „Nu picta ce știi că este acolo, pictează ce vezi”, îi spunea maestrul. Aceste cuvinte aveau să devină crezul întregii sale vieți.

În 1859 pleacă la Paris. Refuză să urmeze cursurile Școlii de Belle-Arte și intră în atelierul lui Charles Gleyre, unde îi cunoaște pe viitorii săi prieteni și tovarăși de luptă: Pierre-Auguste Renoir, Alfred Sisley și Frédéric Bazille. Împreună încep să picteze în pădurea Fontainebleau și pe malul Senei, sfidând regulile rigide ale picturii academice.

Primul mare scandal îl provoacă în 1866 cu tabloul „Camille” sau „Femeia în rochie verde”, portretul viitoarei sale soții, Camille Doncieux. Pictura este acceptată la Salonul oficial și primește laude, dar succesul durează puțin. Anii următori sunt grei: sărăcie, refuzuri repetate la Salon, moartea prematură a tatălui care îi tăiase orice sprijin financiar.

Advertisement

Războiul franco-prusac din 1870 îl alungă în Olanda și apoi în Anglia. La Londra descoperă operele lui Turner, a cărui lumină dizolvată în ceață îl va influența profund. Întoarsă în Franța, se stabilește la Argenteuil, pe Sena. Aici, împreună cu Renoir, Sisley și Manet, pun bazele mișcării care va fi numită mai târziu impresionism.

În 1874 are loc prima expoziție a grupului la fotograful Nadar din Paris. Criticul Louis Leroy, batjocorind tabloul lui Monet „Impresie, răsărit de soare”, folosește cuvântul „impresioniști” ca insultă. Numele rămâne și devine steagul sub care va triumfa o întreagă revoluție artistică.

Camille îi dăruiește doi fii, Jean și Michel, dar sănătatea ei se degradează rapid. Moare în 1879, la doar 32 de ani. Monet o pictează pe patul de moarte – una dintre cele mai sfâșietoare mărturii ale dragostei sale.

În 1883 descoperă Giverny, un sat la 80 km de Paris. Cumpără o casă cu grădină și, cu timpul, o transformă într-un paradis de flori și apă. Aici va picta cele mai cunoscute serii ale sale: nuferi, podul japonez, grădina în toate anotimpurile și la toate orele zilei. Pentru el, un tablou nu era niciodată terminat – era doar o clipă de lumină prinsă pe pânză.

După 1890 începe să lucreze în serie: aceleași subiecte pictate în condiții diferite de lumină și atmosferă – grămezi de fân, catedrala din Rouen, plopii de pe Epte. Criticii care altădată râdeau încep să înțeleagă. În 1891 are prima expoziție personală de succes. Banii vin în sfârșit.

Advertisement

Se recăsătorește cu Alice Hoschedé, văduva unui prieten care îi crescuse copiii în anii grei. Împreună formează o familie numeroasă și fericită la Giverny. Dar nenorocirile nu se opresc: în 1911 moare Alice, iar în 1912 află că suferă de cataractă dublă. Vederea îi scade dramatic. Culorile devin mai închise, tușele mai groase, mai dramatice. Refuză operația mult timp, de teamă să nu-și piardă percepția culorilor. Abia în 1923 acceptă intervenția, dar vederea nu-și mai revine complet.

Chiar și aproape orb, continuă să picteze marile panouri cu nuferi destinate Muzeului Orangerie. „Vreau să pictez aerul în care se află podul, casa, râul”, spunea. În ultimii ani lucra cu o furie disperată, ștergând și recompunând pânzele până când asistenții aproape că îl opreau cu forța.

La 5 decembrie 1926, la 86 de ani, Claude Monet moare la Giverny, înconjurat de familie și de grădină. Lângă patul său atârna ultimul tablou la care lucrase – un colț de iaz cu nuferi, pictat în roșu aprins și violet, culorile pe care le vedea în mintea sa când ochii nu-l mai ajutau.

A lăsat în urmă peste două mii de tablouri și o lume transformată: a învățat omenirea să vadă lumina care se schimbă în fiecare clipă și să o iubească așa cum era – efemeră, vie, imposibil de prins pentru totdeauna. Dar el a încercat. Și aproape că a reușit.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

ITM Călărași, bilanț dur în noiembrie: amenzi de peste 167.000 lei și zeci de nereguli descoperite la angajatori din județ

Published

on

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Călărași a încheiat luna noiembrie cu o serie amplă de controale în domeniile cele mai expuse riscurilor de muncă nedeclarată și accidentelor de muncă. Verificările au vizat transporturile rutiere, saloanele de înfrumusețare, extracțiile de agregate, agricultura, comerțul, taxiurile, publicitatea, domeniul auto, construcțiile, industria alimentară, barurile și restaurantele, dar și unități din sectorul zootehnic.

În total, inspectorii au realizat 165 de controale, dintre care 100 în domeniul relațiilor de muncă și 65 în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM).

Nereguli grave la relațiile de muncă: amenzi de 130.000 lei, dintre care 100.000 lei pentru muncă nedeclarată

În zona relațiilor de muncă, inspectorii au aplicat 11 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor ajungând la 130.000 lei. Cea mai mare parte – 100.000 lei – a fost aplicată angajatorilor care foloseau persoane fără forme legale de angajare.

Advertisement

Printre cele mai dese abateri constatate:

  • contracte individuale de muncă neîncheiate în formă scrisă;
  • neînregistrarea în Revisal a suspendării contractelor;
  • lipsa informării salariaților asupra Regulamentului Intern;
  • neplata drepturilor salariale și a concediilor de odihnă neefectuate la încetarea activității;
  • neevidențierea orelor de noapte și neacordarea sporului legal de 25%;
  • necomunicarea adeverințelor de vechime la încetarea contractelor;
  • neinițierea negocierilor pentru contractul colectiv de muncă;
  • nepredarea unui exemplar al contractului către angajat.

Au fost dispuse 103 măsuri cu termene clare de remediere.

SSM: depozite fără etichete de sarcină, lipsă echipamente de protecție și evaluări incomplete ale riscurilor

În domeniul securității și sănătății în muncă, ITM Călărași a aplicat 21 de sancțiuni, dintre care 9 amenzi în valoare totală de 37.000 lei și 12 avertismente.

Inspectorii au descoperit probleme serioase, precum:

  • rafturi de depozitare fără inscriptionarea greutății maxime admise;
  • fișe de instruire incomplete;
  • lipsa echipamentelor individuale de protecție;
  • lipsa evaluării riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională;
  • personal neinstruit pentru acordarea primului ajutor;
  • neverificarea prizelor de pământ și a instalațiilor de împământare.

Au fost dispuse 52 de măsuri pentru remedierea urgentă a acestor neconformități.

ITM Călărași: controalele vor continua

Advertisement

Inspectoratul de Muncă anunță că verificările vor continua și în perioada următoare, cu scopul declarat de a reduce munca nedeclarată și de a asigura condiții de muncă sigure în toate domeniile economice din județ.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

ȘOC pe piața muncii din Călărași! Șomajul sare din nou, iar peste 4.300 de oameni caută loc de muncă

Published

on

Rata șomajului continuă să lovească județul Călărași, iar datele oficiale pentru luna octombrie 2025 arată un tablou sumbru: 4374 de persoane nu au un loc de muncă. Mai mult, aproape jumătate sunt femei (2162), iar rata șomajului a ajuns la 5,97%, în creștere față de luna anterioară.

Cei mai loviți? Tinerii și grupa 40-49 de ani, unde cifrele sunt alarmante.

🔥 Cine sunt șomerii din Călărași?

Din totalul de peste 4.300 de șomeri:

  • 427 sunt tineri sub 25 de ani – generația care ar trebui să pună bazele viitorului.

  • Doar 240 au între 25 și 29 de ani.

  • 835 sunt în grupa 30-39 ani.

  • 1068, cei mai mulți, provin din segmentul 40-49 de ani – oameni aflați în plină maturitate profesională.

  • 809 sunt între 50 și 55 de ani.

  • 995 au peste 55 de ani.

Ruralul domină categoric: 3299 provin din mediul rural, în timp ce doar 1075 locuiesc în urban.

Advertisement

📌 Câte indemnizații se plătesc?

Doar 427 de persoane primesc indemnizație de șomaj.
3947 – adică o majoritate covârșitoare – trăiesc fără nicio formă de sprijin financiar.

⚠️ Cel mai grav: lipsa studiilor

Cifrele AJOFP arată clar dezastrul educațional:

  • 43,85% dintre șomeri au doar studii primare sau sunt fără studii.

  • 35,05% au studii gimnaziale.

  • Doar 11% au terminat liceul.

  • Iar absolvenții de facultate sunt aproape inexistenți: 1,10%.

Cu alte cuvinte, peste 4 din 5 șomeri au un nivel scăzut de educație, ceea ce explică dificultatea integrării lor pe piața muncii.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading