Se știe că beta-carotenul din morcovi este transformat de organism în vitamina A, un antioxidant esențial pentru menținerea sănătății ochilor. Morcovii pot contribui la prevenirea cataractei, degenerescenței maculare și a orbirii nocturne, adică incapacitatea ochilor de a se adapta la întuneric. Încă din copilărie, eram încurajați să consumăm morcovi cruzi, suc sau sirop, datorită beneficiilor lor pentru vedere. Acest remediu naturist nu vindecă afecțiunile oculare existente, dar poate ajuta la prevenirea lor prin suplimentarea naturală a vitaminei A.

Ingrediente necesare pentru preparare

• 500 g morcovi

• 500 g lămâi cu coajă

• Miere polifloră (suficientă pentru a acoperi amestecul de morcovi și lămâi)

Mod de preparare

1. Curățați morcovii de coajă și dați-i pe răzătoarea fină. Puneți morcovii rași într-un borcan de sticlă cu închidere ermetică.

2. Tocați lămâile mărunt, inclusiv coaja, și adăugați-le peste morcovii rași în borcan.

3. Acoperiți amestecul cu miere polifloră până când este complet acoperit.

4. Închideți borcanul ermetic și lăsați-l la frigider timp de 10 zile pentru a se macera.

Administrare

Consumați o lingură din amestec de trei ori pe zi, cu 30 de minute înainte de mese. Pe durata tratamentului, evitați consumul de alcool.

Advertisement

Un incendiu de proporții a izbucnit în dimineața zilei de sâmbătă, 13 septembrie 2025, la Penitenciarul Găești din județul Dâmbovița, provocând panică și necesitând intervenția rapidă a autorităților. Incidentul, raportat în jurul orei 07:55 prin apel la numărul unic de urgență 112, a fost cauzat de flăcări care s-au extins rapid prin tubulatura de ventilație a clădirii, generând un fum dens care a inundat spațiile interioare.

Aproximativ 200 de deținuți și membri ai personalului au fost evacuați de urgență pentru a evita intoxicarea cu fum sau alte pericole. Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Dâmbovița a intervenit prompt cu mai multe autospeciale de stingere, reușind să lichideze incendiul și să înceapă operațiunile de ventilare și înlăturare a efectelor negative. Din informațiile disponibile, nu au fost raportate victime, iar autoritățile continuă să investigheze cauzele exacte ale incendiului.

Acest incident ridică întrebări cu privire la siguranța infrastructurii închisorilor din România, mai ales în contextul altor evenimente similare din trecut, cum ar fi incendiile de la penitenciarele Satu Mare sau Poarta Albă. Ancheta în curs va clarifica dacă au existat deficiențe în sistemele de prevenție sau dacă incidentul a fost provocat intenționat.

Advertisement

Ciocănitoarea cu creastă blondă (Campephilus principalis), cunoscută și sub denumirea de ciocănitoare cu cioc de fildeș, este una dintre cele mai fascinante și enigmatice păsări din istoria ornitologiei. Această specie, odată răspândită în pădurile bătrâne din sud-estul Statelor Unite și în Cuba, a fost considerată dispărută, dar continuă să stârnească interes datorită posibilelor observații neconfirmate și a statutului său iconic.

Caracteristici

Ciocănitoarea cu creastă blondă era o pasăre de dimensiuni impresionante, cu o lungime de aproximativ 48-51 cm și o anvergură a aripilor de până la 76 cm. Avea un penaj predominant negru, cu accente albe pe aripi și o creastă roșie distinctivă la masculi, în timp ce femelele aveau o creastă neagră sau brună. Ciocul său lung și robust, de un alb-ivoriu, era perfect adaptat pentru a săpa în lemnul copacilor în căutarea larvelor de insecte, în special gândaci de lemn. Zborul său era puternic, iar ciocănitul său ritmic, adesea descris ca un sunet dublu caracteristic, putea fi auzit de la distanțe mari.

Habitat

Această specie prefera pădurile de foioase și mlaștinile cu arbori bătrâni, unde găsea hrană abundentă și locuri potrivite pentru cuibărit. În Statele Unite, era întâlnită în regiuni precum Louisiana, Arkansas, Florida și Mississippi, în timp ce în Cuba populația sa era limitată la pădurile montane. Defrișările masive din secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea au distrus mare parte din habitatul său, contribuind la declinul populației.

Comportament

Ciocănitoarea cu creastă blondă era o specie solitară sau trăia în perechi, fiind extrem de teritorială. Se hrănea în principal cu larve de coleoptere găsite sub scoarța copacilor, dar consuma și fructe sau semințe ocazional. Cuiburile sale erau săpate în trunchiurile copacilor bătrâni, adesea la înălțimi considerabile, iar femela depunea 2-5 ouă albe, clocite de ambii părinți.

Advertisement

Statut și dispariție

Considerată extinctă de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) din 1994, ciocănitoarea cu creastă blondă a fost văzută ultima dată în mod verificabil în anii 1940 în SUA și în 1987 în Cuba. Cu toate acestea, în 2004, o observație raportată în Arkansas a reaprins speranțele, deși dovezile nu au fost considerate suficiente pentru a confirma supraviețuirea speciei. Factori precum pierderea habitatului, vânătoarea și utilizarea pesticidelor au contribuit la dispariția sa. În prezent, specia este clasificată ca fiind în pericol critic sau extinctă, dar rămâne un simbol al conservării și al impactului uman asupra naturii.

Ciocănitoarea cu creastă blondă a inspirat numeroase legende și povești, fiind considerată un „Sfinx al pădurilor” datorită rarității sale. De asemenea, a servit ca model pentru celebrul personaj de desene animate Woody Woodpecker, care a popularizat imaginea ciocănitorii cu creastă roșie. Eforturile de conservare continuă să fie susținute de organizații care speră să descopere eventuale populații ascunse, deși șansele sunt minime.

Ciocănitoarea cu creastă blondă rămâne un simbol al frumuseții fragile a naturii și al consecințelor acțiunilor umane asupra biodiversității. Povestea sa este o chemare la acțiune pentru protejarea habitatelor naturale și a speciilor vulnerabile, înainte ca acestea să devină doar o amintire.

Advertisement